inapoi protopopiat

TAMASESTI

HRAMUL

“Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril”

 

PAROHIA TAMASESTI
Protopopiatul Ortodox Chioar


Preot paroh Chis Dorel,

• nascut la 30.09.1974 - Cehu Silvaniei,
• Tamasesti, nr. 235, cod 437012, com. Arinis, jud. Maramures,
• Tel: 0745969368,
• E-mail: chis.doru@yahoo.com

  • Biserica de zid „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril” - 1912,
  • 176 credinciosi


___________________________________________

Pr. Chis Dorel

-Paroh-

Scurt istoric

Satul actual Tamasesti a devenit parohie începând cu anul 1879, având, însa, de mai înainte o biserica veche adusa din satul Tebea (jud. Salaj), biserica de lemn construita în stil maramuresan.
În anul 1800 este pomenita o biserica din piatra cu hramul “Sfintii Mihail si Gavriil”, preot paroh onorar fiind Gheorghe Maior. Numarul sufletelor dupa “Semantismul veneratului cler al eparhiei greco-catolice române a Maramuresului pe anul 1932”-era de 875, la care se mai adaugau 12 suflete de “pocaiti” (penticostali) si de 16 suflete de izraieliti (evrei).
Biserica de piatra a fost demolata fiindca piatra din care era construita era necorespunzatoare. Ea a fost adusa de la cariera din localitatea Ticau, cariera care este închisa acum, aceasta piatra se sfarâma si se macina într-un timp foarte scurt. Acest lucru se poate observa din faptul ca din 1800 pâna în 1910-1912, când s-a demolat si s-a ridicat o noua biserica din caramida, sunt numai 30-32 de ani.
Asadar, între anii 1910-1912 s-a ridicat o biserica de caramida prin contributia benevola a credinciosilor pe vremea vrednicului preot Pop Ioan, care prin fiul sau, medic la Cluj, a donat bisericii clopotele ce se folosesc si acum.alt
Casa parohiala dateaza tot de pe la anul 1800, ca apoi, în anul 1938, sa fie demolata si zidita din caramida adusa din satul Motis (jud. Salaj), unde s-a demolat un conac boieresc pe care credinciosii l-au cumparat si cu claca au mers fiecare cu carutele si le-au adus în sat.
Satul este atestat documentar din anul 1424, sub denumirea de Egerbegu; în anul 1475 – Egerbeth; în anul 1549 – Egeobek; în anul 1569 – Egerbeg, Egerbegy. În anul 1733 este pomenit cu un nume asemanator celui de astazi, Temasesty. În 1850 Temasasty si tot atunci primeste numele de Tamasesti, pe care îl poarta si astazi.
La pagina 182 din “Dictionar istoric al localitatilor din Transilvania, întocmit de Coriolan Suciu”, în volumul 2-lit. e-z; în “Iobagia în Transilvania în sec. 16-vol. 2- Academician D. Prodan pag. 194-201 – cap. 13 Domeniul Cehu-Silvaniei la 1566-1569” precum si pag. 196 sunt mentionate celelalte sate reprezentate la conscriere fiind datate ca românesti.
Înainte de anul 1948 a fost parohie greco-catolica, dar cu preot ortodox, dovada ca în rânduiala bisericeasca nu sunt influente de alt rit. Cartea “Localitatile judetului Maramures-1971” pag. 90 arata ca fata de resedinta comunei, satele sunt situate la distante cuprinse între 3 km - Tamasesti si 2,5-1 km. celelalte sate. Populatia parohiei Tamasesti reprezenta, în 1970, 44,9% din locuitorii comunei fiind toti de nationalitate româna. Numarul locuintelor este de 240, din care credinciosi ortodocsi 148 de familii cu 475 de suflete, 40 de familii cu 100 suflete penticostali, martori ai lui Iehova 13 suflete, romano-catolici 1, reformati 1.
Preotii care au slujit la altarul bisericii alaturi de Gheorghe Maior si Pop Ioan mai sus pomeniti, sunt : Sabau Florian, Cototiu Nicolae, dupa care a urmat ca slujitor al altarului, începând cu anul 1975, preotul Pop Petru, pâna în anul 1981. În perioada 1981-2000. În Tamasesti activeaza preotul Pacurar Mihai-Mircea, iar din 2000 si pâna astazi preotul Chis Dorel, autorul acestei lucrari, absolvent al Seminarului Teologic Ortodox din Baia Mare si student al Facultatii de Teologie din Oradea în perioada 1997-2001.
Venirea parintelui Pop Petru în parohia Tamasesti, a însemnat un moment de cotitura în viata spirituala a credinciosilor, deoarece, dupa cum marturiseste însusi parintele, situatia parohiei si inclusiv a pastoritilor lui era una dezastruoasa. Aceasta situatie s-a datorat, în primul rând, nepasarii de care a dat dovada preotul Cotutiu Nicolae, care, ramas vaduv si fiind la o vârsta destul de înaintata, si-a neglijat într-un mod inadmisibil misiunea ce i-a fost încredintata prin punerea mâinilor arhiereului. Si, în al doilea rând, indiferentei de care au dat dovada Consiliul Parohial si credinciosii care nu au facut nimic pentru a remedia aceasta situatie.
Astfel, misiunea parintelui Pop devenea una deosebit de delicata. Dar, prin tact pastoral, dublat uneori si de severitate, a reusit ca, în numai trei ani de zile, sa refaca biserica aproape din temelie, sa faca casa parohiala cât de cât locuibila si mai ales sa-i aduca pe oameni aproape de biserica. Dar munca i-a fost pe deplin rasplatita, caci la 30 octombrie 1977 are loc sfintirea bisericii de catre Înalt Preasfintitul Teofil, Arhiepiscop al Vadului, Feleacului si Clujului, care în predica sa a multumit oamenilor pentru stradania si munca lor si a laudat activitatea parintelui care, în numai trei ani, a reusit sa readuca parohia la un stadiu normal.
Din 1981-2000 în Tamasesti activeaza, asa cum am mai amintit, parintele Pacurar Mihai, care duce mai departe activitatea începuta de parintele Pop, extinzând casa parohiala si zidind o noua anexa.
Anii ’90 aduc un nou suflu în viata parohiei, credinciosii îsi doresc sa-si împlineasca unele vise pe care nu si le-au putut împlini în timpul regimului comunist, acelea de a picta biserica. Astfel, biserica este repictata în anul 1998, an în care are loc si Liturghia arhiereasca de resfintire a bisericii de catre Preasfintitul Iustin Sigheteanul episcop vicar al Maramuresului si Satmarului, înconjurat de un sobor frumos de preoti din localitatile învecinate si de un numar mare de credinciosi.
În cadrul predicii sale, Preasfintitul subliniaza calitatea lucrarilor efectuate, efortul material depus de credinciosi si stradania parintelui Pacurar, drept pentru care îi confera acestuia titlui de iconom stravofor cu dreptul de a purta cruce.

inapoi protopopiat