inapoi protopopiat

HALMEU

HRAMUL

“Sf. Dimitrie Izvoratorul de Mir”

 

  • Data nasterii : 5 aug 1970
  • Rangul : Iconom
  • Adresa : Strada Eliberarii nr. 107
  • Telefon : 0766557895
  • Biserica cu hramul : Sf. Mare Mc. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir
  • Data construirii :1921
  • Materialul din care este construită biserica :caramida
  • Numărul credinciosilor :1075
  • dramargeo@yahoo.com

Pr. Dragos Marius

- iconom-


ISTORICUL
PAROHIEI ORTODOXE ROMANE
HALMEU

Comuna Halmeu este asezata in partea de NV a Romaniei pe granita cu Ucraina si la opt kilometri de frontiera cu Ungaria, in judetul Satu Mare.
In partea de nord este invecinata pe o lungime de cinci kilometri cu Ucraina cu care este si un punct de trecere a frontierei, in partea de est se invecineaza cu comuna Turulung, in partea de sud are ca limita raul Tur iar in vest se invecineaza cu comuna Porumbesti.
Denumirea localitatii: Halmeu, de la Terra Holmy, cum apare in primul document scris se presupune ca provine din cuvantul „halom” (halom-ridicatura), si se ajunge prin transformarile: Halom-Halmey-Holmi-Halmii-Halmei-Halmeu.
Izvoare mai precise dovedesc existenta localitatii din anul 1274, an in care se pare ca s-a format pe aceste locuri o asezare omeneasca stabila. Pana in anul 1274 localitatea Halmeu a apartinul de localitatea Babesti, cand stramosul lui Kala Tamas a primit de la regele Ladislau al 4-lea TERRA HOLMY. De la aceasta data devine Halmeul localitate independenta.
In anul 1218 apare numele localitatii in REGISTRUM VARADIEN.
Intr-un alt document se pomeneste ca regele Carol al Ungariei trimite, la data de 14 mai 1319 pe Gheorghe, fiul lui Petru din Sasvar pentru cercetare si deosebirea vechilor hotare ale mosiilor magistratului Ioan, fiul lui Toma, aflat in comitatul UGOCSA, pentru a le desparti de jur imprejur de satele regesti.
Date precise nu exista, dar in secolul al 18- lea, venind dinspre est, pe raza comunei se stabilesc evreii. Este important de mentionat prezenta lor deoarece aduc schimbari mai ales in viata economica. Practica meserii de care populatia comunei nu se prea ocupa de exemplu comertul, sunt mici meseriasi de toate felurile (pantofari, macelari,croitori), ajungand ca in perioada interbelica in centrul satului Halmeu sa functioneze banci, restaurante, magazine al caror proprietari era evrei. Au respectat locuitorii comunei dar nu au legat casatorii, desi copii au frecventat aceleasi scoli, s-au legat prietenii. Cei care s-au imbogatit au cumparat terenuri agricole, devenind mosieri. In vara anului 1944 au fost deportati, astazi neexistand familii de evrei pe raza comunei.
In secolul al 19-lea si inceputul secolului al 20-lea, localitatea Halmeu a fost centru de plasa apartinandu-i 42 de localitati, avand si judecatorie locala.
Populatia romaneasca nu este mentionata in referirile existente pana la Marea Unire a Transilvaniei cu Patria Mama. Cu toate acestea nu exista indoiala in ce priveste existenta romanilor in aceste tinuturi dar cu rezervele si obstacolele acelor vremuri.
In anii 1922-1923 se infiinteaza Parohiile Ortodoxa si Greco-Catolica Romane fiind sustinute material de Statul Roman la insistentele credinciosilor a caror numar a sporit prin functionarii de la caile ferate, administratie locala, judecatorie, armata.
Parohia ortodoxa a primit vechea cladire a scolii gospodaresti unde s-a amenajat o capela si locuinta preotului Constantin Varlan, oficial primul preot paroh. S-a dorit construirea unei cladiri proprie pentru a sluji ca lacas de inchinare dar din pricina lipsurilor materiale nu s-a reusit. Pentru sustinerea parohiei si a preotului din rezerva de stat a fost improprietarita Biserica cu teren agricol.
In anul 1940 in urma dezlipirii Ardealului de la Tara Mama, Parohia Ortodoxa si-a suspendat activitatea, mare parte a credinciosilor in frunte cu parintele Constantin Varlan fiind obligati sa se refugieze. Toate bunurile au fost expropriate si trecute in proprietatea statului maghiar.
In anul 1944 Parohia Ortodoxa Romana isi reia activitatea prin revenirea preotului Constantin Varlan.
In anul 1952 se face un schimb de cladiri intre cooperativa de consum si Biserica Ortodoxa, aprobat si de sf. Episcopie a Oradiei cu nr.1487/31.07.1952, prin care se intra in posesia actualei cladiri. Aceasta a fost contruita in anul 1913 si a avut destinatie de banca aici functionand “Banca de Pastrare”. Cladirea a fost reparata si partial amenajata pentru a putea fi folosita ca lacas de cult, avand initial un hol central si de o parte si cealalta birouri. In anul 1965 au fost demolati peretii despartitori de la ultimele doua incaperi care erau la intrare marindu-se spatiul pentru biserica. Intre anii 1985 si 1989 s-au facut modificari pentru ca acesta cladire sa primeasca un aspect exterior asemanator unei biserici traditionale construindu-se un turn si un pridvor si schimbandu-se acoperisul din placi de azbociment cu acoperis din tabla. De asemenea, la interior s-a modificat tavanul care initial era drept iar acum este semiboltit. S-au impodobit peretii cu pictura in tehnica fresco, a fost realizat iconostasul sculptat din lemn de stejar cu icoane pictate in ulei. Intre anii 1992 si 2003 a fost ridicata si finisata casa parohiala in curtea bisericii.
Preotii slujitori ai acestei biserici au fost
Pr.Constantin Varlan 1922-1947
Pr.Maries Tiberiu 1947-1953
Pr.Gheorghe Pavlov 1963-1965
Pr.Gheorghe Miclaus 1965-1967
Pr.Riederer Edmund 1967 (aug-dec) suplinitor
Pr.Panaitescu Nicolae 1967-1972
Pr.Ciobanescu Vasile 1972 (ian-iul) suplinitor
Pr. Dragomir Tudor 1972-1992
Actualul paroh este din 20.03.1993 Pr. Dragos Marius Georgel.
Credinciosii parohiei sunt urmasii bastinasilor la care s-au adaugat de-a lungul timpului credinciosi veniti din Turt, Camarzana, Batarci, Comlausa si alte sate invecinate care s-au mutat in Halmeu in cautarea unui loc de munca si a unor resurse de supravietuire mai sigure. O parte dintre ei sunt angajati la firmele de transport pe calea ferata altii au angajamente la firmele de import si transbordare a marfurilor, in administratie si Politia de frontiera. Majoritatea insa se ocupa cu agricultura in special cu legumicultura. Din cauza conditiilor materiale precare foarte multi tineri sunt plecati in strainatate si majoritatea revin doar in scurte vizite, perspectivele de repatriere fiind limitate deoarece si-au intemeiat familii cu care s-au integrat in spatiul unde si-au gasit de munca. Efectele acestui fenomen se vede in scaderea natalitatii, imputinarea numarului de cununii savarsite in parohie, cresterea mediei de varsta a credinciosilor.
Credinciosii ramasi acasa frecventeaza Sfanta Biserica, se achita de indatoririle care le au fata de ea, raspund pozitiv la apelurile pentru sustinerea ei precum si a altora.

Pr.Dragos Marius

_______________________________________________________________________________________

inapoi protopopiat