Istoric
Localitatea Seini este situata în extremitatea vestica a judetului
Maramures, la 26 de kilometri de Baia Mare si 42 de kilometri de Satu
Mare, aproape la jumatatea distantei dintre cele doua importante orase
din nord-vestul tarii, pe calea ferata si soseaua europeana E58, ce
leaga aceste orase.
Urme materiale arheologice, care atesta popularea acestei asezari sunt
din neolitic, epoca bronzului si din vârsta de opus a fierului.
În secolul XIII se pomeneste despre Castrum (cetatea) Zynir.
Primul document scris despre localitatea Seini îl avem din anul
1341.
Cetatea, care strajuia împrejurimile, si ale carei temelii se
mai vad si astazi pe vârful dealului conic, a apartinut mai multor
feudali.
Domeniul Cetatii-Castrum Zynir – cuprindea întreaga Tara
Orasului si pe Somes în sus pâna la Busag si în jos,
Rosiori, Pomi, Lipou, Apa, Odoreu.
Seiniul a fost distrus în 1605 de Basta, în 1580, 1677 si
1717 de tatari, iar de foc în anul 1848.
Populatia Seiniului a participat la rascoala lui Gheorghe Doja, la Revolutia
din 1848 si la Unirea din 1 decembrie 1918.
Despre gruparea si organizarea vietii populatiei românesti din
aceasta localitate se stie ca din începuturile îndepartate,
vatra satului a fost sus pe Valea Seinelului, în mijlocul codrilor
seculari, unde si-au facut o bisericuta din lemn acoperita cu stuf,
în care se închideau.
În jurul anului 1580, biserica împreuna cu toate casele
au fost distruse de catre navalitorii tatari. Românii s-au retras
în munte pâna a trecut pârjolul, apoi revenind s-au
stabilit în gura Vaii Boci, unde era o poiana mare strajuita de
un codru des de stejari.
Aici în jurul anului 1600 si-au ridicat o noua biserica din lemn,
în care s-au rugat pâna în anul 1882, când înmultindu-se
populatia s-a extins pe un teritoriu mai vast, taind padurile, marind
astfel suprafata pamântului arabil.
Pâna în anul 1840, în bisericutele de lemn au slujit
rând pe rând mai multi preoti. Dupa anul 1840 din sirul
preotilor slujitori se distinge parintele George Maniu, intelectual
de seama al timpului, înflacarat patriot, care a pus bazele unei
noi biserici din piatra în mijlocul comunei.
Actuala biserica cu hramul „Sf. Arh. Mihail si Gavril” a
carei constructie a început în primavara anului 1866 sub
preotia lui George Maniu, este terminata de protopopul Alexiu Berinde,
întrucât George Maniu trecând la cele vesnice n-a
apucat sa-si termine lucrarea începuta.
Parintele Alexiu Berinde fiind si arhitect, a extras planul de contructie
a bisericii, el însusi participând la toate lucrarile.
În anul 1882 dupa o munca asidua, în conditii social-economice
deosebit de grele, biserica este data în folosinta cu turnul înca
neconstruit, din lipsa de fonduri.
Dupa 42 de ani, în 1924 s-a terminat constructia turnului si s-a
facut iconostasul din piatra alba cioplita.
Alexiu Berinde a fost un mare luptator pentru drepturile românilor
si a facut parte din rândurile memorandistilor ardeleni împreuna
cu Dr. Vasile Lucaciu, Gheorghe Pop de Basesti, Ratiu, etc.
Trecând la cele vesnice, în anul 1924, lui Alexiu Berinde
îi urmeaza fiul sau Mihai Berinde, sub a carui pastorire se picteaza
biserica, doar câteva scene pe bolte, în anul 1946.
Dupa pensionarea parintelui Mihai Berinde, din anul 1948 si pâna
în 1982 a pastorit parintele protopop Aurel Babiciu, perioada
în care s-au facut reparatii la biserica, casa parohiala si cantorala.
Din anul 1982 si pâna în prezent activeaza preotul paroh
Gheorghe Pop, ajutat de fiul sau Tomel-Gheorghe Pop, hirotonit în
anul 2003 întru diacon, iar din anul 2007 cu preot II.
În cei 30 de ani de activitate pastoral-misionara si administrativ-gospodareasca
a preotului Gheorghe Pop si a fiului sau Tomel-Gheorghe Pop, s-a construit
casa noua parohiala, anexele gospodaresti, s-a reparat casa cantorala
si sala de clasa a primei scoli românesti din Seini, înregistrata
în rândul monumentelor istorice împreuna cu biserica
„Sf. Arh. Mihail si Gavril”.
Biserica a fost reparata capital inerior si exterior de la acoperis
si pâna la fundatie. Vechea sarpanta a fost înlocuita cu
una noua, exteriorul bisericii a fost retencuit integral, interiorul
bisericii a fost împodobit cu o pictura deosebit de frumoasa de
catre pictorii Stefan Teodor, Nicolae Andonas si Gheorghe Monda, între
anii 2008-2011.
Biserica a fost dotata cu mobilier nou, vesminte preotesti, vase liturgice
noi si cu toate cele necesare exercitarii cultului divin.
Toate aceste lucrari s-au realizat prin contributia si întelepciunea
bunilor credinciosi din Parohie si din afara ei, cu ajutorul financiar
substantial primit de la Ministerul Culturii si Cultelor prin mijlocirea
D-lui Deputat Nicolae Bud, de la Consiliul Judetean Maramures, de la
Consiliul Local Seini, de la firme particulare si de la alti oameni
de bine.
În duminica a 13-a dupa Rusalii, 2 septembrie 2012, a avut loc
slujba de târnosire a bisericii „Sf. Arh. Mihail si Gavril”
din parohia Seini I de catre I.P.S. Arhiepiscop si Mitropolit + Andrei
Andreicut, Mitropolitul Clujului Maremuresului si Salajului si P.S.
Sa Iustin Hodea Sigheteanul, Arhiereu Vicar al Episcopiei Maramuresului
si Satmarului împreuna cu un sobor de preoti si diaconi în
numar de 35, în prezenta unui impresionant numar de credinciosi
din Seini si din localitatile învecinate.
În prezent populatia orasului Seini este în jur de 7.500
locuitori, din care peste 5.300 sunt de religie ortodoxa.
_________________________________________________________________________________________
N.B.
Informatii mai multe si detailate pentru cei interesati de istoria Seiniului
si a locuitorilor sai se pot afla în monografia orasului „
Cartea Cetatii Zynir” de 450 de pagini scrisa de preotul Gheorghe
Pop si prof. Tomel Pop, tiparita la editura Enesis din Baia Mare în
anul 2003.
Monografia Seiniului poate fi gasita si consultata la Biblioteca Judeteana
„Petre Dulfu” din Baia Mare, la biblioteca oraseneasca din
Seini, la bilioteca parohiei Seini I, la autorii monografiei si la multi
dintre seineni.
|
