Istoric
Credinciosii romani de pe aceste locuri, datorita drepturilor destul
de ingradite de administratorii acelor timpuri, dat fiind faptul ca
majoritatea erau slugi la baronii de la Apa si Medies, dar si a posibilitatilor
precare pe care le aveau, au fost vitregiti de bucuria de a avea un
loc de inchinare. Erau nevoiti, in duminici si sarbatori sa faca cale
lunga pana la Apa, Seini sau Racsa.
Astfel, in anul 1924, credinciosii din localitatea Viile Apei cer
preotului protopop al Seiniului, Mihai Berinde, ajutorul pentru a-si
putea zidi biserica in localitatea lor. Cu acest prilej ei cer ca
Viile Apei sa fie parohie de sine statatoare fara a mai fi filie atasata
la alte localitati. Asa cum reiese dintr-un act de notariat public
facut inaintea notarului Dumitru Craciun din Seini la anul 1925, Micle
Gheorghe impreuna cu familia dau pamant pentru construirea bisericii.
Nou infiintatei parohii, la anul 1925, i se afiliaza si localitatea
Racsa Vii, aflata in imediata apropiere si care apartinea de satul
Racsa. Credinciosii celor doua localitati au fost despartiti numai
administrativ, nu si spiritual, ei fiind aici alaturi de veacuri,
avand aceeasi lege, aceleasi traditii, aceleasi datini. Intre anii
1925-1929 sub pastorirea interimara a preotului protopop Mihai Berinde
de la Seini, cu ajutorul credinciosilor din Viile Apei – Racsa
Vii, dar si al parohiilor din jur, Apa, Racsa si Seini, se ridica
aici noua biserica din piatra si caramida. Din procesele verbale si
din chitantele aflate in arhivele statului si ale bisericii aflam
despre contributia parohiilor din jur pentru constructia bisericii.
Astfel, parohia Apa doneaza pamant (cleja bisericii) si suma de 2500
de lei pentru nou infiintata parohie; parohia Racsa contribuie cu
lemn de constructie si suma de bani pentru constructia bisericii.
Ajutor s-a primit si de la institutiile statului, de la Prefectura
judetului Satu Mare care, in anul 1927, aloca 2000 de lei pentru constructia
bisericii si in 1928 suma de 10 000 de lei.
Biserica a primit hramul Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril si a
fost binecuvantata de arhidiaconul Dragos Aurel, protopop al Satmarului
in anul 1929.
Primul preot numit pe seama credinciotilor din Viile Apei –
Racsa Vii este preotul Bertalan Vasile. Aflam ca acesta, in anul 1937,
face cerere catre autoritatile statului pentru a i sepermite schimbarea
numelui din Bertalan Vasile in Radu Vasile. Prin decizia numarul 66012
din 9 iulie 1937 acesta primeste aprobarea de schimbare a numelui,
de aceea, in matricolele parohiale si in unele procese verbale din
arhive, il vom gasi semnandu-se fie Bertalan Vasile fie Radu Vasile
fiind vorba insa de una si aceeasi persoana.
Despre primul preot din parohia Viile Apei stim ca s-a nascut la anul
1900 la Sisesti (langa Baia Sprie), din parintii Gheorghe si Paraschiva.
A absolvit studiile teologice la Gherla, iar dupa terminarea studiilor
se casatoreste cu fiica preotului de la Potau, Gavril Berinde, Valeria.
Intre anii 1925-1929 a slujit in localitatea Cozlea, judetul Salaj,
iar din luna aprilie 1929 pana in decembrie 1945 in parohia Viile
Apei. A avut 2 copii, Camil- de profesie medic pediatru si o fiica-
Ica. Incepand cu anul 1945 se muta preot in localitatea Pomi, iar
mai apoi la parohia Bicau, de unde se si pensioneaza in anul 1962.
A trecut la cele vesnice in anul 1969, fiind inmormantat la Satu Mare
impreuna cu sotia sa.
Sub pastorirea preotului Radu Vasile, la Viile Apei, se construieste
intre anii 1930-1934 casa parohiala, cu grajd si fantana, iar biserica
este imprejmuita cu gard.
Incepand cu luna decembrie 1945 in localitate este numit preotul Emanuil
Gaz care slujeste aici aproape 30 de ani, pana in vara anului 1974.
Ramas vaduv inca de tanar, nu s-a recasatorit niciodata, iar singurul
copil pe care l-a avut s-a stabilit la Bucuresti, unde, la batranete,
se retrage si el.
Pentru ca parohiei Viile Apei i se afiliaza si Orasul Nou-Vii, preotul
Emanuel Gaz a facut ani la rand naveta intre cele doua localitati,
incercand sa faca fata problemelor credinciotilor din trei sate: Viile
Apei, Racsa Vii, Orasu Nou-Vii.
In timpul pastoririi preotului Emanuel Gaz, la Viile Apei se fac lucrari
importante, astfel, in vara anului 1947, se reface biserica in exterior,
se fac reparatii la acoperis, iar pe turnul bisericii se monteaza
2 clopote achizitionate de la fabrica Oituz din Bucuresti prin contributia
credinciosilor. Intre anii 1949-1950 biserica este impobobita cu pictura
de catre pictorul baimarean Zibert Alexandru. In anul 1950 casa parohiala,
datorita starii precare in care se afla, este demolata
In timpul pastoririi preotului Emanuel Gaz, la Viile Apei se fac lucrari
importante, astfel, in vara anului 1947, se reface biserica in exterior,
se fac reparatii la acoperis, iar pe turnul bisericii se monteaza
2 clopote achizitionate de la fabrica Oituz din Bucuresti prin contributia
credinciosilor. Intre anii 1949-1950 biserica este impobobita cu pictura
de catre pictorul baimarean Zibert Alexandru. In anul 1950 casa parohiala,
datorita starii precare in care se afla, este demolata, iar asa cum
spunea preotul Emanuel Gaz, din materialul ramas bun dupa demolare
si prin completarea cu material nou, cu ajutorul credinciosilor si
prin munca voluntara, se construieste o casa noua. In 1963 se introduce
curentul in casa parohiala si in biserica. Intr-un document gasit
in arhiva bisericii, scris pe coperta unei carti, preotul Emanuel
Gaz, la anul 1960 vorbeste despre cei care au slujit biserica de-a
lungul timpului. Aici aflam cantaretii de seama ai bisericii in persoana
credinciosilor: Rustiuc Vasile, Matei Laurentiu, Ardelean Mihai, Lenghel
Vasile si Catriscau Petru. Ingrijitori ai bisericii sunt enumerati:
Nestea Ioan si Pop Gheorghe, iar dintre epitropi sunt trecuti Nicoara
Ioan, Micle Gheorghe, Zob Ioan, Lenghel Vasile si Achim Ioan.
Incepand cu vara anului 1974 pentru credinciosii din parohia Viile
Apei – Racsa Vii este numit preotul Roman Gavril care pastoreste
credinciosii de aici pana in anul 1986 cand se muta la Baia Sprie.
convinge pe credinciosi de necesitatea constructiei unei biserici
noi. Pentru ca legile timpului erau destul de aspre si nu se permitea
construirea de biserici noi, preotul Roman si credinciosii au intampinat
mari greutati pe care cu duhul rabdarii si cu multa intelepciune au
reusit sa le depaseasca, iar in anul 1979 vechea biserica aflata intr-un
stadiu avansat de degradare este daramata. In locul ei a urmat sa
se inalte un nou locas maret, pe masura harniciei si maretiei acestor
locuitori. Pentru ca din vechea biserica a ramas in picioare doar
turnul principal, modificat si el ulterior, credinciosii au fost nevoiti
ani la rand sa se roage fie sub cerul liber fie in magazia parohiei
din curtea casei parohiale. Timp de 4 ani de zile aici s-au tinut
toate Liturghiile si Sfintele Slujbe din duminici si sarbatori. Au
urmat 4 ani de greutati si eforturi din partea preotului si credinciosilor
din Viile Apei si Racsa Vii. Dar dorinta de a-si vedea visul implinit
a fost mai puternica. Astfel ca, in anul 1983, la 31 iulie, Inalt
Preasintitul Arhiepiscop Teofil Herinianul, arhiepiscop al Vadului,
Feleacului si Clujului, la cererea credinciosilor, vine in mijlocul
lor si le binecuvanteaza lucrarile de constructie. A fost o zi de
mare sarbatoare pentru credinciosii din cele doua sate.
Asa cum reiese din hrisovul de tarnosire a bisericii, lucrarile de
constructie au costat peste 1.200.000 de lei, suma incasata de la
credinciosii din cele doua sate prin munca lor voluntara si cu ajutorul
primit de la Sfanta Arhipepiscopie a Clujului si de la Patriarhie.
Dupa plecarea preotului Gavril Roman la parohia din Baia Sprie, au
urmat cateva luni de interimat, iar in primavara anului 1987 este
numit preotul Ioan Popa, care continua lucrarile de intretinere la
casa parohiala si la biserica, pastorind credinciosii din Viile Apei
– Racsa Vii pana in anul 1991 cand se muta la Cluj.
Incepand din vara acelui an, este numit preot pe seama credinciosilor
din Viile Apei preotul Pascariu Iordache, venit din judetul Vaslui.
Acesta conduce destinele parohiei pana in anul 1998, in luna februarie,
cand se muta la garnizoana Bacau. Sub atenta indrumare a preotului
Pascariu Iordache, credinciosii se hotarasc sa impodobeasca biserica
cu pictura. Pentru aceasta iau legatura cu renumitul pictor bisericesc
Barna Ioan (in prezent trecut la cele vesnice) care de altfel va si
efectua lucrarile de pictura in biserica. Tot sub pastorirea preotului
Iordache la casa parohiala se construiesc anexe gospodaresti, iar
la Racsa Vii se ridica un clopot si se sfinteste locul pentru constructia
unei noi biserici.
In primavara anului 1998 am fost numit in parohia Viile Apei –
Racsa Vii, eu, cel care scriu aceste randuri, pr. Cosma Radu Constantin,
nascut in Tara Lapusului, absolvent al Facultatii de Teologie Ortodoxa
din cadrul Universitatii Babes Bolyai din Cluj-Napoca, casatorit cu
invatatoarea Cosma Valerica. In data de 5 aprilie 1998 am fost hirotonit
preot si instalat in aceasta parohie de catre Preasfintitul Iustin
Sigheteanul, Episcop Vicar al Maramuresului si Satmarului.
In anii care au urmat, cu ajutorul credinciosilor, s-a refacut casa
parohiala, s-a terminat pictura bisericii, s-au efectuat lucrari de
reparatie la partile exterioare ale bisericii si s-au montat policandre
noi.
La data de 16 septembrie 2001, P.S. Iustin Sigheteanul da ascultare
rugamintii credinciosilor din aceasta parohie si vine in mijlocul
lor pentru a binecuvanta lucrarile efectuate. Datorita efortului necontenit
al credinciosilor si din dorinta de a-si vedea biserica frumos impodobita
au fost donate bisericii cele necesare pentru sfintele slujbe. Astfel
ca, in anii care au urmat, au intrat in inventarul bisericii, pe rand,
carti de slujba, vase liturgice, vesminte, prapori, chivot, o icoana
argintata in dimensiuni mari lucrata la atelierele Patriarhiei din
Bucuresti etc, toate cumparate de bunii credinciosi ai acestei parohii.
In anul 2005 s-au efectuat lucrari de renovare la interiorul casei
parohiale, iar la biserica a fost introdusa incalzirea.
Un eveniment important care a avut loc in biserica noastra a fost
inmanarea de catre primarul orasului de atunci, Gheorghe Carabat a
diplomei de cetatean de onoare acordata P.S. Iustin Hodea Sigheteanul,
eveniment care a avut loc in postul sfintelor Pasti al anului 2004.
In toamna anului 2006, dupa consultarile dintre consiliul parohial
si credinciosi, se incep lucrarile de constructie la capela din cimitirul
satului, lucrari care s-au facut prin contributia bunului credincios
Tantas Gheorghe, fiu al satului, impreuna cu familia.
In ultimii ani, epitropi ai bisericii au fost pe rand Zetea Ioan,
Tantas Marin si Zetea Vasile.
Cantareti ai bisericii au fost Lenghel Dumitru, Pop Mihai, Chereji
Gabriel, ajutati de corul bisericii; ingrijitori au fost Tantas Viorel,
Pop Dumitru.
Astazi, cand scriu aceste rinduri consiliul parohial este format din:
Zetea Vasile – prim epitrop, Pop Marin – epitrop II si
consilieri Lenghel Marcel, Ardelean Ioan, Talpos Radu, Lenghel Vasile,
Boitor Ioan, Muresan Ioan, Roates Marin si Chereji Calin.
La aceasta data, parohia ortodoxa romana Viile Apei – Racsa
Vii are in proprietate 7 ha de livada de pruni (cleja bisericii),
7 ha pamant arabil in Berenas, 7 ha pamant arabil la Racsa Vii, iar
langa cimitir o livada de meri ,despre care se spune ca, au fost plantati
de preotul Gaz Emanuil in suprafata de 1,5 ha.
Prezenta la biserica a credinciosilor este buna, in fiecare duminica
participand la Sfanta Liturghie, in medie, peste 100 de persoane,
iar la praznice imparatesti si sarbatori numarul lor fiind mai mare.