![]() |
||||
La mesajul public adresat de reprezentantul Bisericii Catolice Unite cu Roma, Arhiepiscopul de Alba-Iulia și Făgăraș, Cardinal Lucian Mureșan, Primului Ministru al României, Sefului Cancelariei prim-ministrului, Secretarului General al guvernului și Secretarului de Stat pentru Culte Mesajul poate fi citit aici: https://www.egco.ro/.../nu-adoptati-acest-proiect.../ Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului și Sătmarului, și Mănăstirea Bixad din județul Satu Mare fac următoarele precizări: Prin prezenta, supunem atenției publice punctul de vedere al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului și al Mănăstirii Ortodoxe Bixad, cu privire la „solicitarea” făcută de către reprezentantul Bisericii Catolice de Rit Bizantin Unite cu Roma (greco-catolică), Arhiepiscopul de Alba-Iulia și Făgăraș, Cardinal Lucian Mureșan, Primului Ministru al României, Sefului Cancelariei prim-ministrului, Secretarului General al guvernului și Secretarului de Stat pentru Culte, de a nu fi adoptată hotărârea de guvern prin care lăcașul de cult al Mănăstirii Bixad urmează a fi transmis în administrarea Secretariatului de Stat pentru Culte și în folosința gratuită a Mănăstirii Ortodoxe Române „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” Bixad. Punctul nostru de vedere este fundamentat pe adevărul istoric, juridic și de fapt, adevăr pe care îl vom expune în cele ce urmează și care dorim a fi avut în vedere în momentul în care se va decide soarta acestui așezământ monahal, greu încercat de-a lungul timpului de acțiunile întreprinse de Biserica Greco-Catolică Unită cu Roma pentru a uzurpa dreptul celor care au ctitorit acest așezământ (fiind construită de comunitatea religioasă ortodoxă din regiune în jurul anului 1614 - lăcașul de cult reconstruit după un incendiu, în anul 1700 - când este atestată istoric existența ei în regiune, așa cum vom demonstra în cele ce urmează) și care au fost nevoiți să lupte pentru credința lor și păstrarea acestui sfânt lăcaș. Din păcate, istoria zbuciumată a Ardealului, ocupat „... după ce Transilvania a ajuns sub stăpânirea Habsburgilor (1688-1918)”- după cum se exprimă istoricul Ștefan Meteș în cartea „Mănăstirile românești din Transilvania și Ungaria”, Tiparul Tipografiei Arhidieceze, Sibiu 1936, p. 179 și următoarele - a făcut ca susnumitul cult să reușească ocuparea așezământului monahal în anul 1759, când au fost instalați în mănăstire călugării bazilitani, mănăstirea ființând ca lăcaș de cult greco-catolic până în anul 1948 când cultul greco-catolic a fost desființat de către regimul comunist aflat la putere în România. După anul 1948, inițial mănăstirea a fost abandonată de Statul român, fiind ulterior dată în folosința cultului ortodox, recunoscut de stat. Conform documentelor aflate în arhiva mănăstirii, așezământul monahal a fost locuit și întreținut de către călugării ortodocși, anterior anului 1952 (fără a se putea stabili cu exactitate data), fiind folosit în mod neîntrerupt până în prezent. ÎN CE PRIVEȘTE SITUAȚIA JURIDICĂ După anul 1989 au fost făcute demersuri de către cultul greco-catolic (atât în fața autorităților cât și în justiție) pentru „retrocedarea” bunurilor care au fost preluate de stat în anul 1948, pretinzând că anterior acelui an au fost proprietari ai imobilelor terenuri și construcții, bunuri ce se aflau de fapt la acea dată doar în folosința cultului și nu în proprietate (așa cum rezultă din înscrierile din cartea funciară). Pentru a crea aparența de legalitate a demersului său, cultul greco-catolic, prin Episcopia Unită cu Roma Greco-catolică Baia Mare, a susținut că Mănăstirea Bixad a fost înființată în anul 1700 de către călugării bazilitani din Ordinul Sfântului Vasile cel Mare, pe terenuri care au fost donate de locuitorii localității Bixad. Urmare demersurilor susnumitei episcopii: I. În ce privesc terenurile, în anul 1992, a fost emisă de către guvernul român HG nr. 466/1992, care aprobă o listă de inventar pretins a fi fost întocmită de către o Comisie centrală instituită la nivelul guvernului, comisie care ar fi centralizat inventarele întocmite de comisii locale, constituite la nivelul consiliilor județene. HG 466/1992 face referire în preambulul său la o altă hotărâre de guvern anterioară, respectiv HG 577/1990, prin care s-ar fi dispus constituirea comisiilor mai sus amintite și care ar fi trebuit să identifice bunurile proprietatea cultului greco - catolic și să întocmească liste de inventar, în vederea retrocedării acestora. Prin HG 466/1992 au fost retrocedate cultului greco-catolic terenurile identificate în CF cu numerele topografice 2939 și 2942, cu o suprafață totală de 11.088 mp și două construcții edificate pe aceste terenuri. După aprobarea listei de inventar, conform celor de mai sus, Episcopia Unită cu Roma Greco-catolică Baia Mare, a formulat acțiune în revendicare împotriva Mănăstirii Ortodoxe Bixad, în posesia căreia s-a aflat așezământul monahal, litigiul fiind soluționat prin Sentința 180/2011 a Tribunalului Mehedinți, pronunțată în dosarul nr. 6184/2010, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 341/2011 a Curţii de Apel Craiova, Mănăstirea Ortodoxă Bixad fiind obligată să lase Episcopiei greco-catolice Baia Mare, în deplină posesie şi proprietate terenurile identificate cu nr. topografice 2939 şi respectiv 2942, împreună cu construcţiile edificate pe aceste terenuri, respectiv Preventoriul pentru copii. Această soluție a fost fundamentată de către instanțe pe argumentul că reclamanta Episcopia Unită cu Roma Greco-catolică, Baia Mare este proprietar al imobilelor revendicate conform hotărârilor de guvern menționate mai sus, fără ca aceste instanțe să verifice însă legalitatea acestor hotărâri. Întrucât terenurile în cauză făceau obiectul dreptului de proprietate și al Consiliului Județean Satu Mare, a fost formulată contestație la executare în raport cu Decizia Curții de Apel Craiova, Mănăstirea Ortodoxă intervenind în proces în susținerea contestatorului precum și în interes propriu. În cadrul acestui proces, în dosarul nr. 1607/266/2013 aflat pe rolul Judecătoriei Alba Iulia, a fost invocată nelegalitatea celor două hotărâri de guvern, și a fost dovedit faptul că HG 577/1990 nu a fost publicată niciodată in Monitorul Oficial al României, că nu s-au constituit niciodată comisiile de inventariere prevăzute de Legea 126/1990 și că nu au fost efectută nicio inventariere în vederea retrocedării. Acest fapt este atestat de adresele înaintate Judecătoriei Alba Iulia de către următoarele instituții: Monitorul Oficial, adresa nr. 2535/07.04.2022; Secretariatul de Stat pentru Culte, adresa nr. C-1311/02/05/2022; Instituția Prefectului Județul Satu Mare, adresa nr. 4103/SJ/27.04.2022; Primăria Comunei Bixad, adresa nr. 3178/29.04.2022; Secretariatul General al Guvernului, adresa nr. 15A/CA/23.02.2022; Adresa nr. BRP-4184-C/21.06.2022 a Serviciului Arhive Naționale Istorice Centrale. În ce privește HG nr. 466/1992, care a fost adoptată în vederea aprobării listelor de inventar (așa cum ar fi rezultat acestea dacă ar fi fost efectuată inventarierea de către presupusele comisii locale și ulterior centralizate de Comisia Centrală), este fundamentată pe Legea 126/1990(care impunea inventarierea imobilelor cerute la retrocedare) și pe HG nr. 577/1990 (act inexistent juridic așa cum am precizat mai sus). Întrucât a fost încălcată legea 126/1990, pe care o invocă, și s-a avut în vedere o hotărâre de guvern inexistentă, consecința adoptării în mod viciat a hotărârii de guvern 466/1990 este aceea a nulității, dată în primul rând de faptul că hotărârea este nelegală întrucât aprobă inventare care nu există (pentru că nu au fost efectuate, comisiile nefiind înființate), iar în al doilea rând, prin aceasta încalcă dispozițiile imperative ale Legii 126/1990 conform cărora „retrocedarea va fi efectuată după inventarierea bunurilor de către comisii de inventariere constituite în baza unei hotărârii de guvern. Având în vedere că aceste comisii nu s-au înființat niciodată și inventarierea nu a fost efectută, retrocedarea făcută prin HG 466/1992 este nulă de drept. În prezent, în dosarul nr. 1607/266/2013 a fost pronunțată hotărârea nr. 2074/2022, prin care s-a constatat nelegalitatea HG 577/1990. Sentința nu este definitivă. Date fiind cele de mai sus, susținerea Bisericii Greco Catolice Unite cu Roma, prin reprezentantul său, în sensul că prin decizia Curții de Apel Craiova i-au „... fost restituite clădiri și terenuri în suprafață de 11.088 mp, este total eronată întrucât în cadrul procesului de revendicare nu se restituie nimic, ci doar este confirmat un drept de proprietate (în cazul de față confirmarea, așa cum am arătat mai sus, s-a făcut într-un mod cu totul superficial, eroare a instanței care a fost evidențiată în procesul ce se desfășoară în prezent în dosarul nr. 1607/266/2013). „Restituirea” s-a produs prin hotărârile de guvern în condițiile precizate mai sus și s-a dovedit a fi nelegală. Precizăm că, utilizarea frecventă, în mesajul public, a noțiunilor juridice de restituire și retrocedare (noțiuni ce sunt specifice doar procesului de retrocedare reglementat de legea 126/1990 și respectiv OG 94/2000, cu modificările ulterioare), în condițiile în care cultul greco-catolic a urmat procedurile judiciare de drept comun, adresându-se instanțelor judecătorești cu acțiuni în revendicare, proceduri care erau și sunt subsidiare procedurilor de retrocedare reglementate de actele normative menționate mai sus, este de natură să creeze în spațiul public o confuzie cu privire la modul în care cultul a acționat în scopul redobândirii proprietăților. În concret se creează aparența că au fost urmate procedurile de retrocedare, ceea ce nu este adevărat așa cum rezultă din cele ce preced. II. În ceea ce priveşte lăcaşul de cult al mănăstirii, Episcopia greco-catolică Baia Mare a formulat diverse acțiuni în justiție, urmând dreptul comun în materia proprietății (inițial în instanța de contencios administrativ, ulterior în instanța de drept comun), ignorând și în acest caz procedurile speciale existente în ceea ce privește retrocedarea averilor bisericești. Astfel, prima acțiune judecătorească a fost formulată în Dosarul civil nr. 1167/25/2007 al Curții de Apel Oradea - Secția Comercială și de Contencios Fiscal, acțiune respinsă definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 1265/04.03.2010. A doua acțiune judecătorească privitoare la revendicarea lăcașului de cult al mănăstirii a fost formulată în dosarul nr. 144/83/2011 al Tribunalului Satu Mare, în care Biserica Unită cu Roma, Greco-Catolică, prin Ordinul Greco-Catolic „Sfântul Vasile cel Mare” a formulat acțiune în revendicarea lăcașului de cult (iarăși acțiune de drept comun, ocolind din nou procedura specială prevăzută de Decretul-Lege nr. 126/2007) acțiune care a fost respinsă de Tribunalul Satu Mare prin Sentința nr. 3052/D/05.10.2011, cu motivarea că: „… reținând consecințele juridice pe care le emană înscrierea din cartea funciară (…) în temeiul principiilor legalității, al opozabilității față de terți și al efectului constitutiv de drepturi (…) reclamanta (BURGC, prin Ordinul Greco Catolic „Sfântul Vasile cel Mare”) nu a făcut dovada dreptului său de proprietate…”. Această sentință a rămas definitivă și irevocabilă prin Decizia nr. 222/01.02.2017 a Înaltei Curti de Casație și Justiție, pronunțată în dosarul nr. 144/83/2011***, prin care s-a respins acțiunea BURGC/Ordinul „Sfântul Vasile cel Mare” privind revendicarea imobiliară a bisericii mănăstirii Bixad. Pe fondul deciziei, ICCJ a reținut că acțiunea reclamantei nu este întemeiată întrucât nu sunt îndeplinite condițiile de retrocedare prevăzute de Decretul-Lege 126/1990, modificat și completat de OUG 64/2004 și Legea 182/2005, astfel că a menținut în totalitate dispozițiile Sentinței civile nr. 3052/D/05.10.2011 a Tribunalului Satu Mare, la care am făcut referire mai sus și care a statuat că cultul greco-catolic nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra lăcașului de cult al Mănăstirii. Privitor la înscrierile în cartea funciară a terenului identificat cu numărul topografic 2938, respectiv cel aferent lăcașului de cult, facem mențiunea că, la fel ca toate celelalte, s-a aflat în posesiune faptică înscris în CF 153 Bixad, fiind transferat în anul 1926 în CF 1262, în posesia Ordinului Greco-Catolic „Sfântul Vasile cel Mare”, conform înscrierii din coala B poziția 32 din CF 153 Bixad, în baza Încheierii OCPI nr. 41/1926 și a unui document denumit în respectiva înscriere drept „ ... actul obligatoriu din 22 noiembrie 1925 aprobat de autoritatea superioară bisericească nr. 5578/1925 ...”. La solicitarea noastră către OCPI Negrești Oaș, nr.13339/12.09.2022, de a ne fi eliberate copii de pe aceste documente, răspunsul este că aceste documente nu există în arhiva OCPI Satu Mare). Față de cele de mai sus, este evident că, susținerea reprezentantului Bisericii Greco Catolice Unite cu Roma, în sensul că lăcașul de cult al Mănăstirii Bixad a fost cerut la retrocedare, fiind proprietatea sa, nu reflectă realitatea. Lăcașul de cult, cu terenul aferent nu figurează printre numerele topografice consemnate în cererile pe care aceasta le-a făcut la Primăria Bixad, respectiv Comisia Specială de Retrocedare a bunurilor cultelor religioase. Este de precizat aici că, chiar dacă acest imobil ar fi fost menționat în aceste cereri (și noi nu avem cunoștință), retrocedarea lăcașelor de cult, potrivit dispozițiilor legale referitoare la retrocedarea acestor imobile, nu era în competența acestor instituții, pentru retrocedarea lor existând o procedură specială. Prin urmare, considerăm că este important să fie cunoscute public aceste aspecte juridice pentru a se înțelege corect care este adevărul în aceasta dispută care se poartă pe seama unui lăcaș de cult, monument istoric și pe seama locuitorilor localității Bixad și nu numai, care în egală măsură sunt privați de exercitarea rolului și scopului acestora, respectiv lăcașul nu poate fi restaurat neavând un administrator legal (în prezent lăcașul de cult fiind proprietatea statului român - care care nu poate fi administrator direct, fiind doar o entitate generică, acesta fiind administrator doar prin instituțiile și autoritățile sale), motiv pentru care a apărut necesitatea trecerii sale în administrarea Secretariatului pentru Culte. De asemenea, în ceea ce îi privește pe enoriașii care sunt atașați sufletește acestui așezământ monahal ctitorit de înaintașii lor, care au luptat pentru menținerea lui în sfânta credință ortodoxă, este de menționat că provizoratul în care este astăzi biserica mănăstirii nu este doar dureros ci și frustrant. Astfel aceștia participă la slujbe (în număr foarte mare la sărbătorile religioase), într-un spațiu dominat de ruine, fără a avea posibilitatea să intervină și să țină în bună rânduială lăcașul monahal, așa cum au făcut străbunii lor până la uzurparea lui de către călugării bazilitani. ÎN CE PRIVEȘTE ADEVĂRUL ISTORIC Pentru a clarifica disputa creată de susținerile Bisericii Unite cu Roma Greco-Catolică că mănăstirea Bixad a fost construită de către calugării bazilitani în anul 1700, ceea ce ar da drept de proprietate acesteia asupra lăcașului de cult, facem trimitere la izvoare istorice care ilustrează cu foarte mare claritate adevărul privitor la acesta. Astfel, menționăm următoarele izvoare: Mănăstirea Bixadului, a fost atestată documentar în anul 1614, ca schit al Mănăstirii Vetiș, atestare pe care Sebastian Dumitru, o amintește în lucrarea „Monahismul ardelean în trecut și astăzi”, publicată de Editura Andreiana, Sibiu 2008, p. 545 și următoarele, unde reia scrisoarea Domnitorului Moldovei, Ștefan Tomșa, către căpitanul Sătmarului, astfel: „… Tot așa în timpul nostrum (românii din Sătmar, nn) ne-au comunicat că nu au episcop și să le trimitem din țara noastră (Moldova, nn) un om vrednic și temător de Dumnezeu (...) lângă Satu Mare se află o mânăstire la Vetiș, cu un schit aparținător în codri de stejar din Bixad, care se află acum, în anul 1614, în stăpânirea familiei Kökènyesdi din Vetiș. Și această mănăstire a fost zidită în legea noastră strămoșească din vechime având câmpurile, luncile, văile, heleșteiele și ogoarele ei, pe lângă acestea tot felul de pomi, cu toate folosințele lor, pe care toate le stăpâneau călugării ei. Iar acum n-au slobozenie de nimic de acolo. De aceea, te rog să li se facă dreptate și să nu îngădui să ia nimic de acolo, nici majestățile lor regii ungurilor, nici nimeni alții, căci acest loc este, după cum arată chiar numele, doar al călugărilor, pentru ca să se roage pentru binele țării noastre, fiind ei slujitorii lui Dumnezeu”. Istoricul Sebastian Dumitru continuă, în lucrarea sa, să descrie situația mănăstirii în acele vremuri în care Biserica Romei voia să se impună în Transilvania deși românii se opuneau. Astfel: „Viața monahală continuă la Bixad pe parcursul secolului al XVII-lea, în pofida tuturor tendințelor de atragere a credincioșilor din zonă la religiile Reformei. Printre alții, în această perioadă sunt atestați ieromonahul Ilieș Popa, la anul 1684, „slujitor cu aleasă știință de carte”, aceleași calități avându-le și urmașul său, protopopul Iacob de Bixad”. Autorul punctează în aceeași lucrare momentul ocupării Mănăstirii Ortodoxe de către călugării bazilitani astfel: „Un moment important al istoriei acestui așezământ îl constituie acțiunea călugărului Isaia, venit de la Muntele Athos, ulterior convertit la uniatism (cultul greco-catolic, nn), pentru care va și lupta, în virtutea jurământului depus în fața episcopului un Iosif de Camillis al Muncaciului. Față de acesta își ia obligația „de a câștiga pentru unire pe românii din ținutul Orăzii și comitatul Bihorului, până la Dealul Mare”. „De aceea s-a instalat la Mănăstirea Bixad, alungând pe viețuitorii de aici, inițiind o intensă activitate prouniată în ținut. Însă, la scurt timp după așezarea sa la Bixad, Isaia a fost ucis, se pare la 15 mai 1701, fapt care va duce și la o părăsire a așezării monahale”. Despre uciderea lui Isaia, autorul, Diacon Dr. Stefan Lupșa scrie în lucrarea sa „Vechea Episcopie a Sătmarului”, București, Tipografia Cărților Bisericești 1938, p. 13, următoarele: „Cu extinderea (...) a stăpânirii austriece la 1688 peste Ardeal și Muncaciu, Episcopia Muncaciului se unește cu Roma (trece la cultul Greco-catolic, nn) și unirea pătrunde și în Sătmar (…). Uciderea vicarului sătmărean al lui Camelis, renegatul (Grec ca și stăpânul său, propaganda unirea cu aceeași brutalitate ca și acela) Isaia, de Ouășeni în 15 Mai 1701, nu putu schimba soarta rea a sătmărenilor”. Autorul aici descrie nu doar momentul uciderii lui Isaia ci și motivul pentru care a fost ucis de către „Ouășeni” (țărani din Oaș, ținutul în care se află Comuna Bixad, respectiv așezământul monahal), respectiv prozelitismul pe care acesta l-a practicat cu „brutalitate”. Despre Mănăstirea de rit ortodox Bixad și despre momentul uciderii lui Isaia și instalarea călugărilor bazilitani scrie și Stefan Meteș în lucrarea „Mănăstirile românești din Transilvania și Ungaria” Tiparul Tipografiei Arhidieceze, Sibiu 1936, p.179 și următoarele, astfel: „Mănăstirea, așezată pe un deal, cu priveliște frumoasă spre sud-vest de comună, a întemeiat-o la finea veacului XVII - se dă anul 1689, care nu părea fi exact (autorul aici face trimitere la izvoare de sorginte maghiară )- un călugăr grec ortodox Isaia din mănăstirea Sf. Pavel din Athos (…) În 15 Maiu 1701 Isaia este omorât (…) După moartea lui Isaia mănăstirea a stat vre-o 50 ani pustie. Abia la 1759 episcopul unit (Greco-catolic, nn) Manuil Oslavschi din Muncaciu trimite călugări aici din Ordinul Sf. Vasile…” De asemenea, despre acest moment istoric scrie Nicolae Iorga în lucrarea sa „Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a românilor” vol. II, p. 27, „... în Ținutul Orăzii și comitatul Bihorului (…) în Ianuar 1694 încă, vicariatul catholic căpătase ”în părțile Ungariei asupra Românilor” (…), pe care se lăudase că-I va face uniți ”și cu sila”, un Isaia (…) Grec, paroh la Carei (…), care stătu în mijlocul satelor românești din țara Oașului, la mănăstirea Bicsadului, până la uciderea lui (…) 15 Maiu 1701.” Despre Isaia, Nicolae Iorga afirmă că avea în subordine „pe toți protopopii de acolo” și că asupra acestora a pus sarcini care i-au atras plângeri din partea clerului „… cu protopopul Pantelimon de la Baia Mare în frunte”. Același moment de atestare istorică este dat de mai multe izvoare istorice respectiv: Emanuil Rus, „Mănăstirea Bixad”, Editura Lumina, Oradea, 1995, p. 10; T. Roșu, „Mănăstirea Bixad”, în „Legea Românească”, Oradea nr. 1-2, 1949; Ovidiu Ghitta, „Nașterea unei Biserici, Biserica Greco-catolică din Sătmar în primul secol de existent (1667-1761)”, Cluj Napoca, 2001, p. 142-143. Față de aceste date istorice, susținerea cultului greco-catolic, că mănăstirea a fost înființată în anul 1700 este nu doar subiectivă ci și lipsită de suport istoric, atâta vreme cât izvoarele pe care le-am prezentat mai sus atestă prezența călugărilor bazilitani în așezământul monahal abia în anul 1759. În consecință, prezența călugărilor ortodocși în mănăstire anterior anului 1700, fie că este vorba despre anul 1614 sau oricare an anterior anului 1701 (când Isaia a fost ucis de către „Ouășeni”), atestă faptul că această mănăstire a fost înființată de către cultul ortodox, că până la venirea călugărilor bazilitani a ființat ca mănăstire ortodoxă, ea fiind uzurpată mai târziu de către cultul Greco-catolic care a profitat de condițiile politico-istorice din acea perioadă. Aceste mărturii, care înfățișează cu claritate modul în care cultul greco-catolic s-a impus în Ardeal, încălcând în mod brutal libertatea de conștiință a locuitorilor acestui ținut, alungând preoții ortodocși din biserici și mănăstiri și însușindu-și în mod nelegal bunurile comunităților religioase sunt întărite de scrierile istoricilor menționați mai sus care atestă faptul că românii din Ardeal s-au opus („uneori cu prețul vieții...” ) abuzurilor Bisericii Catolice Unite cu Roma prin care încercau să impună credincioșilor ortodocși trecerea la catolicism. În această privință, Ștefan Meteș, în cartea sa, face o descriere amănunțită a tabloului istorico-religios deosebit de zbuciumat în aceste regiuni istorice ale țării, îndeosebi „după ce Transilvania a ajuns sub stăpânirea Habsburgilor(1688-1918)”. Despre lupta călugărilor ortodocși pentru păstrarea credinței strămoșești, în condițiile prozelitismului agresiv exercitat de către Biserica Unită cu Roma, Meteș scrie: „Călugării n-au predicat ură și dușmănie contra altor confesiuni și dacă în veacul al XVII-lea au condus marea răzvrătire religioasă a poporului, luînd parte activă la ea, motivul justificat ce trebuie căutat în faptul că niciodată legea ortodoxă n-a fost așa batjocorită, ca atunci, fiind credincioșii ei români despoiați și chinuiți prin tot felul de mijloace. În urma acestei revoluții mănăstirile au fost distruse și călugării (ortodocși, nn) alungați din Ardeal” (revoluția religioasă a fost începută de călugărul Visarion Sarai în 1744, continuată de călugărul Nicodim în 1749 și apoi de către călugărul Sofronie în 1759, fiind oprită în 1760 de către guvern, care a ordonat ca „toți răsvrătitorii poporului” să fie prinși și predați garnizoanelor militare). Cu privire la devoțiunea românilor din Ardeal față de religia ortodoxă, Stefan Meteș face trimitere la două izvoare istorice: - „Călugărul misionar Mihail Szekely (…) zice în 10 februarie 1456 între altele: Românii mai bucuros sar în foc decât să se boteze la biserica latină”. - „Episcopul calvin Stefan Geleji scrie în Sept. 1640 principelui Gheorghe Rakoczy I-iu, cuvintele: Religia să și-o schimbe din temelie deodată nu se află niciunul (se referă la preoți, nn) și nici nu s-ar învoi la aceasta (…) și apoi Românii nu l-ar primi…” „Stefan Meteș prezintă în cartea sa, un fragment dintr-o altă lucrare „Lămuriri nouă privitoare la revoluția lui Horia”, Sibiu, 1933, p. 4”, astfel: „Un iobag cuprinde astfel cugetarea și simțirea păturei țărănești din Ardeal din secolul XVIII-lea, când era siluit pentru credință: Acest cojoc pe care îl am pe mine e acum al meu. Dar dacă ar vrea crăiasa (Maria Terezia) să mi-l ia, i-l dau. Cu aceste slabe mâini și picioare, cu trupul meu am lucrat zi și noaspte ca să plătesc porția. Ele sunt ale crăiesei și de ar vrea să mi le ia n-am ce face. Dar nu am decât un suflet pe care eu îl păstrez pentru Dumnezeu din cer și nicio putere omenească nu-l poate îndoi”. Date fiind cele ce preced, considerăm că este suficient demonstrată modalitatea în care Biserica Unită cu Roma, greco-catolică s-a impus în Ardeal, profitând de dominația habsburgică în zonă, fapt care i-a permis să alunge preoții ortodocși din biserici și mănăstiri și să-și însușească în mod nelegal bunurile comunităților religioase ortodoxe. Uzurparea prin violență a averilor cultului ortodox face ca astăzi să pară neavenită solicitarea Bisericii Unite cu Roma, greco-catolică de a i se retroceda averile bisericești dobândite în condițiile de mai sus, afirmând public o persecuție exercitată de statul român prin aceea că nu îi sunt retrocedate bunuri fără a i se cere să facă dovada dreptului revendicat. În final, menționăm spre știința tuturor că toate aceste date și dovezi pe care le-am prezentat pe larg au fost puse la dispoziția instanțelor judecătorești și autorităților statului român, că prin aceasta ele au fost accesibile și cultului greco-catolic iar acesta, ignorându-le, nu a prezentat nici instanțelor și nici public, probe care să dovedească contrariul. Sectorul Canonico-Juridic Biroul de presă al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului |
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
Cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, Sectorul social-filantropic și misionar din cadrul Eparhiei coordonat de părintele consilier arhim. Dr. Casian Filip, va lansa în zilele următoare o campanie de informare în rândul preoților cu privire la posibilitatea de a dona sânge în cadrul Centrului de Transfuzie Sanguină Maramureș. De asemenea, Biserica Ortodoxă Română susține donarea de sânge prin Campania națională „Donează sânge, salvează o viaţă!”. Proiectul se desfășoară din anul 2013 cu binecuvântarea Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Foto. |
||||
![]() |
||||
TRAINING CATEHETIC 2022 Reuniunea anuală a preoților organizatori de activități pentru tineri Invitat special: Părintele VISARION ALEXA (parohul bisericii cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh” - Militari, București) Trainer invitat: Bianca Elena Matei Psihotraumatolog Trainer internațional și formator acreditat Director executiv Orthopraxis Schitul Luna Șes, Negrești Oaș |
||||
![]() |
||||
Cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, a apărut noul Calendar creștin-ortodox pe anul 2022, emis de Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului și Sătmarului, realizat în cele trei formate: calendarul tip foaie (de perete), calendar tip agendă și calendarul cu spirală. Calendarul conține elemente tradiționale din Maramureș și Satu Mare, specifice Anului omagial 2022 „al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului” și Anul comemorativ „al sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigore Palama și Paisie de la Neamț”, cum ar fi, de exemplu, Icoana Anului Omagial „Maica Domnului - Ocrotitoarea creștinilor rugători” dar și fotografii expresive de la Sfintele Mănăstiri din Eparhia noastră. Calendarele se pot achiziționa de la pangarele tuturor parohiilor și mănăstirilor din Episcopia noastră precum și de la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Municipiul Baia Mare.
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
În cadrul proiectului Eparhial pentru anul 2019, „Anul omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari)”, Episcopia Maramureșului și Sătmarului, lansează proiectul: „PARADA PORTULUI POPULAR DIN ZONELE ETNO-FOLCLORICE ALE MARAMUREȘULUI ȘI SĂTMARULUI” Proiectul își propune ca a doua zi de Paști să se facă o paradă a portului popular de vară, iar a doua zi de Crăciun o paradă a portului popular de iarnă. Astfel preoți sunt îndrumați să-i îndemne pe credincioși, ca în aceste zile de praznic, să-și poarte cu demnitate și bucurie straiele populare, ca pe niște odoare sfinte moștenite de la strămoși, cinstindu-le astfel memoria și păstrând cu sfințenie valorile spirituale și tradiționale ale satului românesc. Având în vedere diversitatea zonelor din Maramureșul Voievodal, Țara Oașului, Țara Lăpușului, Țara Chioarului, Țara Codrului, precum și faptul că în toate aceste zone și în toate satele există o vestimentație specifică de o frumusețe aparte și care dă noblețe persoanelor, familiei, satului, și ținutului istoric, preoții împreună cu primarii și dascălii sunt rugați să stabilească un traseu în fiecare localitate, care să fie parcurs a doua zi de Paști după Sfânta Liturghie, în frumosul și inegalabilul port tradițional din Nord Vestul României. Fiecare națiune este marcată de însemnele pe care istoria le-a lăsat asupra sa. De-a lungul veacurilor poporul român și-a conturat identitatea prin tradiția sa. Dintre elementele esențiale ce definesc tradiția si satul românesc se remarcă în primul rând portul popular, ce identifică totodată originea, cultura și credința sau teologia sa. Pentru că ceea ce stă la baza Credinței Ortodoxe este Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție, ce reprezintă legătura directă a lucrării lui Dumnezeu de-a lungul timpului cu fiecare popor în parte. Dumnezeu lucrează în și prin noi, cu acordul nostru, o lucrare migăloasă, ce, în timp, am putea spune că se aseamănă cu țesătura portului popular, reprezentativă fiecărui sat în parte. În acest fel, ne vom aduce aportul specific eparhiei noastre la frumusețea și reușita proiectului „Anului omagial al satului românesc” și vom arăta frumusețea satelor maramureșene și sătmărene în zonele noastre, prin Biserică, care este păstrătoarea cu sfințenie a acestui tezaur sacru. De asemenea rugăm preoții să fotografieze evenimentul, iar fotografiile vor fi centralizate de fiecare protopopiat și transmise Centrului Eparhial, care va organiza o expoziție și un concurs de fotografii, urmând ca fotografiile cele mai reușite să fie premiate. 24.04.2019 Biroul de presă al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului |
||||
![]() |
||||
Proiectul Eparhial "Drumul Catedralelor de lemn" din Maramureș Viața satelor din cuprinsul României a cunoscut în ultima vreme un amplu proces de depopulare în urma exodului atâtor români, tineri și nu numai, în primul rând în marile centre, iar mai apoi în diaspora, din dorința împlinirii materiale și crearea unui context material mai bun. Biserica Ortodoxă, prin delegații ei în cele mai lăturalnice zone ale țării - sate părăsite, prin preoți și profesori sau învățători, de cele mai multe ori preoți sau soții ale preoților, simte cel mai dramatic tăcerea mută a porților de atâta vreme nedeschise. În acest context și totodată cunoscând importanța deosebită pe care bisericile străbune prin întreaga activitate pastoral - misionară și liturgică, au avut-o în menținerea echilibrului și a bunăstării în interiorul comunităților, la inițiativa și cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Iustin, Episcopia Maramureșului și Sătmarului, în Anul Omagial al Satului Românesc, lansează un nou proiect intitulat DRUMUL CATEDRALELOR DE LEMN. Peste 50 de tinerii din cadrul celor două asociații de pe lângă Catedrala Episcopală, ASCOR și ATOCEM, înveșmântați în straie populare, prin intermediul căruțelor tradiționale, vor porni în pelerinaj vreme de cinci zile, la toate bisericile de lemn din Țara Lăpușului până în inima Maramureșului Voievodal. Pelerinajul va avea următorul traseu: Activități din program: 1. Pelerinii vor fi întâmpinați la fiecare biserică vizitată de tinerii comunității alături de preotul paroh. BIROUL DE TINERET Episcopia Maramureșului și Sătmarului |
||||
![]() |
||||
Prin purtarea de grijă a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va fi adusă în țara noastră, și anul acesta, Sfânta Lumină luată de pe Sf. Mormânt din Ierusalim. Datorită sprijinului domnului Ing. Mircea Leţiu, fost membru în Adunarea Eparhială a Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului și a Adunării Naționale Bisericești, Sfânta Lumină va ajunge pentru a zecea oară şi în Eparhia noastră. Ea va fi adusă de o Delegaţie eparhială cu o cursă charter, sâmbătă 27 aprilie 2019, la Sibiu; în jurul orei 21,30 la Cluj-Napoca; în jurul orei 22 la Baia Mare; iar destinaţia finală va fi Aeroportul din Satu Mare, în jurul orei 23. Protopopii, preoţii si monahii o pot primi la Aeroporturile din Cluj-Napoca, Baia Mare sau Satu Mare, în funcție de cea mai convenabilă distanță, pentru a o putea oferi credincioşilor care vor participa la Slujba Învierii, ce va fi săvârşită în bisericile şi mănăstirile din Eparhie, la ora 24. De la Satu Mare, la fel ca în anul precedent, Sfânta Lumină va fi preluată de delegaţii din Slovacia, Ungaria şi Austria. <format pdf> Biroul de presă al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului |
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
Regulamentul Festivalului-Concurs Național de Muzică Corală „DOXOLOGIA” Ediția a II-a – Baia Mare, 5 octombrie 2019 Tema ediției: Săracă inima me ' <format pdf> |
||||
![]() |
||||
COMUNICAT DE PRESĂ Cuvântul Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la Ziua Culturii Naționale , marți, 15 ianuarie 2019, Ateneul Român: Biserica a plămădit şi promovat cultura poporului român Biserica Ortodoxă Română a avut o contribuție majoră la formarea şi promovarea culturii neamului românesc.Odată cu primele încercări de organizare statală, rolul Bisericii în dezvoltarea culturii şi civilizației românești a urmat modelul bizantin; o seamă de personalități eclesiale: episcopi, preoţi sau călugări, dintre care vom menționa doar câteva nume, au îndrumat principala activitate culturală din epocă. Mihai Eminescu, cunoscând rolul Bisericii și al credinței creștine în dezvoltarea culturii și a limbii române ca veșmânt viu al învățăturilor de credință si al cultului liturgic, a numit Biserica OrtodoxăRomână „maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbii și unitatea etnică a poporului” . <continuare> |
||||
![]() |
||||
![]() |
||||
Comunicat de presă Urmare a situației create la Parohia Ortodoxă Română Sighet VII, Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului vine cu următoarele precizări:
Episcopia Maramureşului şi Sătmarului îndeamnă credincioşii care aparţin acestei parohii la rugăciune şi conlucrare pentru ducerea la bun sfârşit a lucrărilor la biserica în construcţie, care este într-o stare de degradare îngrijorătoare. Aşa să ne ajute Dumnezeu! Biroul de presă al Episcopiei Ortodoxe a Maramureșului și Sătmarului
| ||||
![]() |
||||
Întrunit în ziua de 02 octombrie 2018, în ședință anual ă de lucru la Palatul Patriarhiei, sub președinția Preasfințitului Părinte Mihai Frățilă, Episcop al Episcopiei Greco-Catolice „Sfântul Vasile cel Mare” de București , delegat al Preafericitului Părinte Lucian Mureșan , Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică (potrivit Statutului care prevede președinția prin rotație), Consiliul Consultativ al Cultelor din România salută cu speranță decizia de organizare, în zilele de 6-7 octombrie 2018, a referendumului pentru clarificarea textului Constituției României, în sensul de înlocuire a formulării privind căsătoria ca „uniune între soți”, cu formularea „uniune între un bărbat ș i o femeie ”. Initiativa demarată încă din anul 2015 de Coalitia pentru familie , din care fac parte și unele organizatii și asociatii ale cultelor religioase din Rom â nia, avea ca scop să înlăture orice echivoc cu privire la termenul „soti” , precizând că numai uniunea liber consimtită între un bărbat și o femeie se poate numi căsătorie ; mai precis, termenul de căsătorie neputând fi utilizat decât pentru a defini realitatea uniunii stabile între un bărbat și o femeie . În traditia iudaică , încă din Tora, este înscris faptul că familia trebuie să fie uniune între un bărbat și o femeie, iar cel care nu îndepline ș te aceast ă poruncă încalcă credinta î n Dumnezeul Unic. Potrivit învătăturii creștine , familia întemeiată pe căsătoria între un bărbat ș i o femeie a fost binecuvântată și cinstită de M â ntuitorul Iisus Hristos prin prezenta Sa, a mamei Sale și a ucenicilor Săi, la Nunta din Cana Galileii, unde a săvârșit minunea transformării apei în vin (cf. Ioan 2, 1-11), arătând astfel valoarea sfântă a familiei conjugale. În scrierile islamului (Coran ș i Sunnah), familia este definită ca uniunea între un bărbat și o femeie, iar drepturile și responsabilitătile fiecărui membru al familiei sunt indicate detaliat și ocrotite.
În acest sens,Consiliul Consultativ al Cultelor din România î ș i reafirm ă sus t inerea sa pentru definirea mai precisă în textul Constituţiei a căsătoriei ca uniune între un bărbat și o femeie, așa cum a decis deja în ședinta sa de lucru din 20 iunie 2013 . Familia naturală și traditională se întemeiază, așadar, pe căsătoria liber consimtită între un bărbat și o femeie, pentru a cultiva iubirea reciprocă și a da naștere la copii. Doar astfel înteleasă, familia asigură perpetuarea societătii umane. Prin urmare, Consiliul Consultativ al Cultelor din Româniaîndeamnă pe toti cetătenii români să participe la acest referendum decizional și să spun ă DA familiei binecuv â ntate de Dumnezeu, prin care se asigură viitorul României. În statele democratice, fiecare cetătean se implică activ în via t a socială, mai ales când este chemat să se pronun t e prin vot asupra unui proiect de lege important. Participarea cetă t enilor rom â ni la acest referendum decizional pentru definirea clară a căsătoriei în Constitutia României este, deci, un act profund democratic, susţinut de cultele religioase pentru afirmarea familiei ca institutie uman ă creată și binecuvântată de Dumnezeu Creatorul universului ș i al omului, potrivit învătă turii religiilor monoteiste iudaism, creștinism și islam. Astfel, mărturia comună a cultelor religioase din România exprimă coresponsabilitatea și cooperarea lor pentru binele societătii românești. <format pdf> Secretariatul Consiliului Consultativ al Cultelor din România
|
||||
![]() |
||||
Lista corurilor selectate la festivalul-concurs DOXOLOGIA – Sus inima, române! Baia-Mare 20-21 octombrie 2018
Corala Catedralei „Adormirea Maicii Domnului” – Baia Mare (Maramureș) Corul „Voci mănășturene” – Copalnic Mănăștur ((Maramureș) Corala „Diaconia” – Florești (Cluj) Corul Parohiei din Recea (Maramureș) Corul „Solemnis” – Satu Mare (Satu Mare) Corul Parohiei numărul 1 – Seini (Maramureș) Corul „Buna Vestire” – Sighetu Marmației (Maramureș) În urma preselecției, juriul de specialitate a decis ca formațiile corale enumerate mai sus să intre în concursul ce se va derula în perioada 20-21 octombrie 2018. Acestea trebuie să trimită partiturile pieselor alese pentru concurs, împreună cu o prezentare a corului și câte o fotografie cu corul și cu dirijorul, până la data de 31 august 2018. |
||||
![]() |
||||
![]() |
||||
![]() |
||||
Regulamentul festivalului-concurs interjudețean de muzică corală „DOXOLOGIA” Ediția I – Baia Mare, 20 octombrie 2018 Tema ediției: Sus inima, române! Episcopia Maramureșului și Sătmarului, Consiliul Județean Maramureș și Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, organizează PRIMA EDIȚIE a Festivalului - Concurs Interjudețean de Muzică Corală „Doxologia” – Baia Mare, 2018. Obiectivele principale ale festivalului sunt, în primul rând, promovarea valorilor autentice ale creaţiei corale religioase şi revigorarea mişcării corale. Fiecare ediție este tematică, organizatorii rezervându-și dreptul de a alege tema fiecărei ediții. Pentru anul 2018, tema este: Sus inima, române! < format pdf > |
||||
![]() |
||||
S ărbătoarea Sfântului Ierarh Iosif Mărturisitorul, Ocrotitorul Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului
Marţi, 24 aprilie 2018, de Sărbătoarea Sfântului Ierarh Iosif Mărturisitorul, Ocrotitorul Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, va săvârşi Sfânta Liturghie în Catedrala Episcopală Sfânta Treime din Baia Mare, împreună cu membrii Permanenţei Eparhiale, părinţii protopopi din Eparhie, conducătorii şi părinţii profesori de la şcolile teologice continuare <format pdf> |
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
![]() |
||||
„Prinos de cinstire adus mărturisitorilor credinţei ortodoxe din temniţele comuniste” se intitulează titlul conferinţelor pe care scriitorul Marcel Petrişor, închis în temniţele comuniste ca mărturisitor al credinţei ortodoxe, şi teologul Radu Preda, conferenţiar universitar doctor în ştiinţe și preşedintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi a Memoriei Exilului Românesc (IICCMER) le vor susţine în Episcopia Ortodoxă a Maramureşului şi Sătmarului, timp de trei zile. Cele două personalităţi se vor întâlni cu credincioșii din Eparhiei, după următorul program:
|
||||
![]() |
||||
În data de 11 septembrie începe un nou an şcolar. Cu această ocazie, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel transmite binecuvântări părinteşti elevilor, părinţilor şi profesorilor într-un mesaj intitulat Lumina educaţiei – speranţă pentru viaţă: Cu bucurie duhovnicească binecuvântăm pe toţi elevii, părinţii şi cadrele didactice din învăţământul preuniversitar, la începutul anului şcolar 2017-2018. Aflaţi la vârsta căutării şi a marilor idealuri, copiii şi tinerii sunt binecuvântați de Domnul nostru Iisus Hristos ca fiind modele de inocenţă şi sinceritate, zicând: „Cine nu va primi împărăţia lui Dumnezeu ca un copil nu va intra în ea” (Marcu10, 15). În societatea secularizată de astăzi, idealurile mari de viaţă sunt adesea reduse la dorinţe mărunte, de împlinire imediată şi prin orice mijloace a unor obiective materiale. De aceea, Familia, Biserica şi Şcoala sunt chemate să ofere copiilor şi tinerilor, pe lângă cunoștințe intelectuale, şi o formare spirituală pentru a trăi viaţa în comuniune de iubire faţă de Dumnezeu şi de oameni. În acest sens, trebuie intensificată cooperarea dintre Familie, Biserică şi Şcoală, pentru a apăra inocenţa, sinceritatea şi nevoia de creştere spirituală a copiilor şi a tinerilor în comuniune şi într-o comunitate care cultivă valori permanente, ca: recunoştinţa faţă de părinţi, profesori şi binefăcători, prietenia, dărnicia şi întrajutorarea. Familia reprezintă lăcaşul intim cel mai de preţ pentru cultivarea iubirii părintești, filiale şi fraterne ca lumină a educaţiei care leagă între ele generațiile trecute, prezente şi viitoare. Biserica , astăzi, prin Programul catehetic „Hristos împărtăşit copiilor” şi Proiectul „Alege Şcoala!”, prin tabere educaționale, activităţi artistice şi sportive, se străduiește să inspire copiilor şi tinerilor cultura prieteniei şi a iubirii darnice sau generoase, să prevină abandonul şcolar, să suplinească lipsa de afecţiune din familiile cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, să încurajeze copiii şi tinerii talentaţi să-şi cultive talantul, adică darurile native. Şcoala , prin ora de Religie şi prin celelalte discipline care cultivă valorile educaţionale permanente, doreşte să ofere copiilor şi tinerilor lumini pentru viaţă, spre a putea discerne mai uşor între provocări efemere şi perspective durabile în viaţă. Cu prilejul începutului anului școlar 2017-2018, ne rugăm Preasfintei Treimi, Maicii Domnului şi tuturor sfinţilor să ocrotească pe toţi elevii, părinţii şi cadrele didactice din învăţământul preuniversitar şi să le dăruiască tuturor multă sănătate şi ajutor, pace şi bucurie în viaţă! † DANIEL Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române |
||||
![]() |
||||
Raspunzând la semnalul mai multor unitati medicale si centre de transfuzie din tara privind scaderea numarului de donatori din aceasta perioada, Patriarhia Româna reînnoieste apelul sau catre clerul şi credincioşii Bisericii Ortodoxe Române pentru donare de sânge. În acest moment nevoia de sânge este acuta în multe unitati medicale,deoarece exista interventii chirurgicale care sunt amânate în spitale din cauza acestei lipse. Astfel, cei care doresc sa ajute la rezolvarea acestei crize sunt îndemnati sa mearga şi sa doneze sânge la centrele de transfuzie cele mai apropiate. Un model de actiune deosebita în acest sens este reprezentat de voluntarii de la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului care, pe perioada verii, în fiecare zi de miercuri, merg sa doneze sânge în centrele de transfuzie sanguina din Bucuresti. Campania „Doneaza sânge, salveaza o viata”, initiata înca din anul 2013 de Patriarhia Româna şi aprobata de Sfântul Sinod al Bisericii noastre, a reusit pâna acum mobilizarea a peste 25.000 de donatori, fiind recoltati aproximativ 12 000 de litri de sânge. Desigur, aceasta campanie continua având speranta ca va încuraja pe mai multi români sa fie solidari cu cei bolnavi. < format pdf> Biroul de Presa al Patriarhiei Române |
||||
![]() |
||||
Descoperirea vaccinului ca metodă de prevenţie şi tratament medical a reprezentat un pas foarte important în medicina modernă. Astfel au fost eradicate boli foarte grave, au fost salvate milioane de vieți și s-a îmbunătățit semnificativ calitatea vieții oamenilor. Vaccinurile sunt de o importanță deosebită în prevenirea unor boli și epidemii care pot amenința viața unor segmente foarte largi de populație, contribuind astfel la apărarea darului sacru al vieții umane. În acest sens, părinții au responsabilitatea de a preveni îmbolnăvirea copiilor şi de-a salva viaţa acestora în caz de boală, vaccinarea copiilor având un rol important în apărarea vieții și a sănătății acestora. Biserica susține programele publice de vaccinare care urmăresc scopuri terapeutice. Efectele secundare menționate în prospectele medicamentelor, inclusiv vaccinuri, pot genera ezitări şi rezerve ale unor părinți față de administrarea acestor medicamente propriilor copii. Aceste ezitări sunt fireşti şi trebuie adresate şi discutate în detaliu cu personalul medical, cel mai în măsură să ofere sfaturi competente şi recomandări părinţilor. De aceea, părinții copiilor trebuie să primească asigurări din partea autorităților competente și a companiilor farmaceutice asupra faptului că vaccinurile provin din surse sigure și că sunt stabilite responsabilitățile producătorilor și ale autorităților publice pentru erorile medicale și efectele secundare ale vaccinurilor, în cazul în care acestea apar. Este în beneficiul copiilor şi al familiilor din România să existe o informare precisă, detaliată şi transparentă cu privire la toate activităţile cuprinse în procesul de vaccinare. Cunoaşterea normelor de siguranţă şi de calitate care sunt respectate în fabricarea, transportarea şi administrarea vaccinurilor va convinge pe mai mulţi părinţi să ia decizia vaccinării copiilor. <detalii> Comisia etico-juridică a Patriarhiei Române |
||||
![]() |
||||
Mesajul Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la aniversarea a 85 de ani de via ț ă a Părintelui Profesor Academician Mircea Păcurariu: Un mare dar pentru Biserica noastră La aniversarea a 85 de ani de via ț ă , Părintele Profesor Academician Mircea Păcurariu este perceput spiritual ca un mare dar al lui Dumnezeu pentru Biserica Ortodoxă Română, tocmai pentru că sfin ț ia sa a înmul ț it darurile primite de la Dumnezeu şi le-a pus în slujba Bisericii, fiind astăzi o vie şi intensă con ș tiin ț ă de slujire eclesială, un specialist de renume în Istoria Bisericii Ortodoxe Române, un promotor erudit şi pasionat al spiritualită ț ii ortodoxe în ţară şi în contactele cu istorici şi teologi din străinătate. <continuare format pdf> |
||||
![]() |
||||
Sfânta Biserică Ortodoxă a rânduit în fiecare an, înainte de slăvitul praznic al Adormirii Maicii Domnului, 2 săptămâni de post și rugăciune spre a mulțumi cu evlavie, credință și recunoștință pentru toate darurile pe care Dumnezeu le revarsă asupra noastră prin ocrotirea, mijlocirea și rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Postul Adormirii Maicii Domnului începe la 1 august și se încheie în ajunul sărbătorii, adică în 14 august. Când Praznicul Adormirii cade miercuri sau vineri, atunci este post cu dezlegare la pește și vin inclusiv în ziua Praznicului. Cunoscând evlavia credincioșilor Bisericii noastre Ortodoxe față de Maica Domnului, dar și râvna sfântă a Părinților slujitori ai sfintelor altare, precum și a monahilor mănăstirilor din cuprinsul Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, îndemnăm ca în toate cele 14 zile ale Postului Adormirii, la ceas de seară, să fie săvârșită slujba Paraclisului Maicii Domnului. De asemenea, îndemnăm preoții să pregătească credincioșii și, mai ales tinerii, în vederea pelerinajului care se face conform tradiției la sfintele noastre mănăstiri, pentru a încununa postul și rugăciunea cu darurile și binecuvântările primite de la Maica Domnului ca răspuns la dragostea, evlavia și cinstirea pe care i-o aducem ca fii adevărați ai iubirii Sale de mamă. Rugăm pe Maica Domnului să ne dăruiască mult spor și ajutor sfânt în lucrarea noastră duhovnicească spre a culege rod bogat. † IUSTIN Episcopul și Părintele preoților, monahilor şi credincioşilor |
||||
![]() |
||||
BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ PLĂTEȘTE TAXE ŞI IMPOZITE În urma reapariției în spațiul public a insinuării că Biserica Ortodoxă Română nu plătește impozite către stat și a discuției referitoare la o nouă formulă de impozitare a cultelor religioase din România, Patriarhia Română face următoarele necesare precizări: - orice răspândire în spațiul public a informației (false) că Biserica nu plătește impozite este nocivă și denaturează grav dezbaterea publică asupra relației dintre stat și cultele religioase; - cultele religioase au un statut fiscal similar cu al ONG-urilor, partidelor politice, sindicatelor, universităților etc., adică fondurile care circulă în interiorul organizației sunt menite să consolideze organizația și să înlesnească buna ei funcționare, în beneficiul societății în mijlocul căreia aceasta activează. Astfel, statul înțelege să faciliteze cetățenilor exercitarea libertății religioase, la fel cum, de exemplu, neimpozitând donațiile și contribuțiile membrilor partidelor politice, statul înlesnește exercitarea drepturilor și opiniilor politice, sau, în cazul sindicatelor, exercitarea drepturilor sociale; - la fel ca toate cele 18 culte religioase din Romania, Biserica Ortodoxă Română nu beneficiază de privilegii fiscale, ci de facilități fiscale, ca expresie a regimului democratic în care cetățenii sunt încurajați și sprijiniți să-și exercite drepturile și libertățile, între care libertatea religioasă este unul dintre cele fundamentale. Niciun stat democratic nu exercită o presiune fiscală inutilă pe organizațiile societății civile, tocmai pentru că acestea își împlinesc vocația și misiunea fără intermedierea statului; - singurele venituri ale cultelor religioase din Romania (și din spațiul Uniunii Europene) care sunt scutite de impozitare sunt cele provenite din vânzarea obiectelor de cult și contribuții (nu taxe) pentru nunți, botezuri și alte servicii religioase, care nu sunt activități comerciale. Pentru aceste contribuții se emit și trebuie să se emită chitanțe. Fondurile provenite din aceste surse, menite să sprijine autofinanțarea, rămân exclusiv în circuitul intern și sunt reinvestite în întreținerea și repararea lăcașurilor de cult, precum și în numeroasele activități cu caracter social-filantropic. În acest moment, Biserica Ortodoxă Română este instituția cu cea mai mare și intensă activitate filantropică din Romania. - Biserica Ortodoxă Română plătește impozit pe clădiri și terenuri aflate în folosință, pe salariile angajaților (personal clerical și neclerical), precum și pe orice venit obținut dintr-o activitate cu caracter economic, dacă fondurile rezultate din acea activitate nu sunt direcționate către opere social-filantropice, religioase, educaționale și culturale. Toate contractele comerciale/economice încheiate de Biserică cu terți sunt supuse impozitării, dacă surplusul de bani nu este direcționat către repararea și întreținerea lăcașurilor de cult sau către opere de natura celor menționate; - Biserica Ortodoxă Romană, ca și celelalte culte religioase, este impozitată de către stat și beneficiază de anumite facilități fiscale, exact ca orice altă organizație a societății civile, inclusiv pentru efortul și capacitatea cultelor religioase de a integra peste 99,8% din populația rezidentă a României; - astăzi, independent de numărul și dimensiunea proprietăților confiscate de stat de-a lungul timpului, începând cu regimul lui Alexandru Ioan Cuza și culminând cu regimul comunist, tema retrocedărilor are de-a face cu reconstituirea dreptului fundamental la proprietate și nu trebuie pusă în balanță cu aceea a facilităților fiscale. Biserica merită menținerea unui statut fiscal similar cu acela al altor organizații ale societății civile (bazat pe facilități fiscale, nu privilegii), indiferent dacă i se retrocedează toate proprietățile confiscate sau nu se întâmplă acest lucru; - Biserica Ortodoxă Română este formată în mod organic din mai multe mitropolii, care s-au întemeiat cu mult înainte de anul 1863, când a fost emisă Legea secularizării averilor mănăstirești. Mitropolia Ţării Româneşti şi cea a Moldovei au luat naştere în secolul al XIV-lea, în acelaşi timp cu întemeierea acestor două state medievale româneşti. Dobândirea autocefaliei BOR (1885) și ridicarea sa la rangul de Patriarhie (1925) arată limpede că Biserica Ortodoxă Română exista, nu că nu exista ca instituție anterior anului 1863. Așadar, bunurile sale confiscate prin Legea secularizării averilor mănăstirești îi aparțineau deja de secole. <format pdf> BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE |
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
În ședința permanenței Eparhiale, din data de 11 aprilie 2016, s-a hotărât ca sesiunea de primăvară a Conferințelor preoțești să se desfășoare după următoarea programare:
Referatul conferinței va fi întocmit de sectorul teologic-educațional și va aborda un subiect legat de catehizarea tineretului și activitățile educaționale desfășurate pe cuprinsul Eparhiei noastre. De asemenea, vă mai comunicăm și faptul că fiecare conferință va fi precedată de săvârșirea Sfintei Liturghii de la ora 8, urmata de slujba Te-Deumului. Sectorul cultural și comunicații media
|
||||
![]() |
||||
Tinerii ortodocși la „Întâlnirile din inima Maramureșului” Întâlnirile cu program educativ; unde s-au dezbătut diverse teme cu conținut cultural, artistic, ecologist, sportiv, patriotic și religios au fost prezentate într-un mod interactiv și nonformal de profesorii, colaboratorii voluntari, activități care s-au desfășurat în spațiile gazdei acestui eveniment: „Cabana Brazi 2” iar rugăciunile au fost săvârșite în biserica schitului „Sf. Ioan Botezătorul” din Poiana Soarelui. Premille „Sf. Ierarh Antin Ivireanul” acordate de către Episcopia Maramureșului și Sătmarului, oferite și susținute financiar de P.S. Iustin Sigheteanul, s-au materializat într-o tabără denumită: „Întâlnirile din inima Maramureșului”, tabără care s-a desfășurat în perioada 5 – 7 iulie 2016, activități desfășurate în cadrul general al „anului omagial al educației tinerilor ortodocși” în Patriarhia Română. Tabăra a debutat în data de 5 iulie 2016 cu întâlnirea tinerilor la Catedrala Episcopală „Sf. Treime” din Baia Mare de unde au plecat spre stațiunea Poiana Soarelui-Izvoare, cadru în care s-au bucurat și de prezența „ierarhului tinerilor”, așa cum este numit PS Părinte Iustin Sigheteanul. Beneficiarii acestei tabere au fost cei 43 de copii și tineri, cu vârstele între 10 - 17 ani, din județele Maramureș și Satu Mare; reprezentanți ai portofoliilor participante la concursul național catehetic „Biserica și Școala din Sufletul meu” - etapa eparhială, elevi ai seminarului Teologic „Sf. Ierarh Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare, participanți la olimpiada națională de discipline teologice - Neamț 2016, elevi din județul Maramureș, participanți la olimpiada națională de religie – Timișoara 2016, elevi ai Liceului Teologic Ortodox „Nicolae Steinhardt” din Satu Mare, participanți la olimpiada națională de discipline teologice – Neamț 2016 și la alte olimpiade, elevi din jud. Satu Mare, participanți la olimpiada națională de religie – Timișoara 2016. Făcând o analiză a modului în care tinerii își petrec timpul liber, se constată că foarte mulți dintre aceștia nu au o preocupare consecventă pentru ieșirile în natură și adesea nu găsesc cadru de a petrece simplu dar agreabil, o perioadă de timp într-o tabără organizată. Pornind de la modul contemporan de „socializare” a tinerilor, pe diferite rețele de socializare în mediul virtual, online sau în alte locuri inadecvate - dăunătoare dezvoltării spirituale a acestora, considerăm că este necesar să venim cu alternative pentru petrecerea timpului liber și a unei părți din vacanța de vară, context în care să fie prezentate și conștientizate urmările nefaste posibile, așa cum au fost prezentate și de reprezentanții Inspectoratului Județean de Jandarmi „Pintea Viteazul” din Maramureș. Participarea la un program educativ precum „Întâlnirile din Inima Maramureșului” poate contribui la formarea personală a copiilor și a tinerilor, conțientizând moștenirea culturală națională și dezvoltând sentimente de prețuire față de frumusețile naturale, culturale și bogățiile țării. Foto.
Pr. Cons. Milan Bălan Pr. Insp. Gavril Vasile Băban
|
||||
![]() |
||||
Micul Biciclist Creștin <format pdf>
A doua zi de Rusalii , luni, 20 iunie 2016, când se prăznuiește Sfânta Treime, Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare găzduiește un eveniment pentru copilași: „Micul Biciclist Creștin” – ediția a III-a. Evenimentul începe la ora 14:00 și este organizat cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Iustin Sigheteanul de către voluntarii și colaboratorii A.T.O.C.E.M. – (Asociația Tinerilor Ortodocși ai Catedralei Episcopale Maramureșene). Manifestarea se desfăşoară în curtea catedralei și se adresează copiilor cu vârsta până în 12 ani cu scopul de a promova mersul pe bicicletă ca parte a unui stil de viață sănătos. Cei care doresc să participe se pot înscrie pe tabelele care se găsesc la pangarul (magazinul) catedralei episcopale „Sfânta Treime”, pe adresa de mail: tineriicatedralei@yahoo.com sau prin mesaj la nr. de tel. 0763 654 983 până sâmbătă, 18 iunie 2016 Participanții la cele trei categorii vor avea ocazia să își facă prieteni noi, să se bucure de clipe frumoase petrecute în curtea bisericii, să facă desene pe asfalt și să se bucure de alte surprize plăcute din partea organizatorilor și a invitaților. Vă așteptăm cu drag! Date de contact: Tel. 0765 654 983 Președinte ATOCEM: Pr. Gavril Vasile Băban
|
||||
![]() |
||||
Lămurire pentru credincioşi, preoţi şi monahi,
urmare a discuţiilor legate de ”crucea masonică – crucea lui Baphomet”
Sfânta Cruce, indiferent de formele de reprezentare nu poate fi asociată decât cu Patimile Domnului Iisus Hristos ! Crucea este simbolul de căpătâi al creştinismului, reprezentând patima, moartea şi învierea Domnului. Indentificată dintru început ca fiind „semnul Fiului Omului“ (Matei 24, 30), crucea arată calea urmării lui Hristos. Toţi martirii au ochii aţintiţi asupra Domnului Iisus, Care „a suferit Crucea“, mărturisind că nu există experienţă a împărăţiei Lui Dumnezeu fără Cruce. Pentru Sfântul Ignatie, Biserica îşi are rădăcina în lemnul crucii, creştinii fiind ramurile ei. Crucea a fost asimilată „copacului cosmic“, în calitatea ei de simbol al „centrului lumii“, iar acest lucru, ne spune Mircea Eliade, este demonstraţia faptului că "imaginea Centrului" se impunea în mod natural spiritului creştin. Sfântul Maxim Mărturisitorul spunea că toate creaturile, prin însăşi finalitatea existenţei lor, „se cer după Cruce“. . <continuare format pdf>
Sectorul Educţional al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului Baia Mare, 14 aprilie 2016
Adaos pentru facebook, film : https://www.youtube.com/watch?v=Datzf8S7oQQ |
||||
![]() |
||||
Credincioșii și preoții din Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului şi Sătmarului, urmăresc cu empatie și solidaritate evoluția cazurilor Bodnariu si Nan din Norvegia. Ne întristează profund faptul că cele două familii sunt și acum lipsite de bucuria prezenței copiilor. Grija pentru om, grija pentru drepturile copiilor și legislația în această privință nu trebuie să piardă din vederea dragostea familială care nu poate fi înlocuită de niciun sistem de protecție și îngrijire. În cultura creștină româneacă icoana Maicii Domnului care Îl ține în brațe pe Pruncul Iisus cu dragoste sfântă, reprezintă și imaginea pilduitoare a dragostei materne. <continuare format pdf>
Biroul de presă al Episcopiei Ortodoxe a Maramureșului și Sătmarului |
||||
![]() |
||||
Comunicat de presă Urmare scrisorii apărute în presă, sub titlul: ”BOR se comportă mai rău decât fostul PCR!”, alcătuită de preotul Andreica Grigore, fost protopop de Vișeu, vă comunicăm următoarele: Astăzi 18 februarie 2016, Părintele Andreica Grigore a fost invitat la reședința eparhială din Baia Mare pentru a da explicații atât în fața Preasfințitului Iustin Sighteanul cât și în fața întregii Permanențe Eparhiale. Prea Cucernicia Sa nu a negat faptul că el este autorul acestei scrisori, însă a mărturisit că era întocmită în vederea unor discuții în cadrul unei viitoare conferințe preoțești din Protopopiatul Ortodox Român Vișeu, fără a avea intenția ca ea să apară în presă, justificând apariția ei ca fiind acțiunea unei alte persoane care avea și ea această scrisoare. Pentru imaginea nefavorabilă adusă Bisericii, Pr. Andreica Grigore și-a recunoscut vina și și-a cerut iertare pentru greșeala făcută. În consecință, s-a hotărât să-i fie dat un avertisment din partea conducerii Episcopiei Ortodoxe a Maramureșului și Sătmarului, cu mențiunea că o eventuală recidivă va fi sancționată disciplinar potrivit Statutului de organizare al Bisericii Ortodoxe Române. Biroul de presă al Episcopiei Ortodoxe a Maramureșului și Sătmarului |
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |
||||
|
||||
![]() |