• SCURT ISTORIC

Straveche vatra romaneasca, localitatea Camarzana este asezata la extremitatea de N.V. a jud. Satu Mare si face parte din teritoriul administrativ a jud. S.M. Se invecineaza la Est cu com. Tarsolt, la V. cu Tarna Mare, la S cu com. Gherta si Turt, iar la N se afla Muntii Vulca-nici ai Oasului, pe a caror creste se afla frontiera cu Ucraina. Incojurata din trei parti de dealuri si munti, Camarzana este brazdata de la N. la S.E. de valea Lechinciora iar de la N la S.E. de Valea Mare. Singura cale de acces amenajata spre Camarzana este dinspre Est ( com. Tarsolt). Camarzana este atestata arheologic din epoca bronzului, iar documentar din sec. al XIII- lea. Existenta localitatii, precum si numele de Camarzana, vine de la o legenda ( posi-bil adevar) in care se spune ca locuitorii Tarii Oasului si-au ascuns in aceste locuri “ fetele frumoase” spre a le feri de pangarirea popoarelor migratoare. Astazi, com. Camarzana numara 2688 de locuitori, din care 93% sunt de religie Ortodoxa.
Cat priveste biserica parohiala actuala, se stie ca este cel putin al treilea locas de ruga-ciune construit pe acelasi loc. Constructia ei dateaza din anii 1910-1912, preot fiind Mihail Demeter. Hramul bisericii este Sfintii Arhagheli Mihail si Gavril. Biserica are forma unei nave cu cinci bolte interioare si turnul, amplasat pe latura de vest sub forma patrulatera ce deviaza de la caracterul roman, primind influente slave prin arcuirea sub forma de bulb. Biserica este inconjurata de jur imprejur de tei si frasini, iar pe latura de sud se afla teiul secular ( cu o vechime de cca. 1000 ani), precum si o imensa lespede de piatra despre care se spune ca ar putea fi un monument precrestin. Biserica a fost reparata in mai multe randuri, prima sfintire prin episcop fiind consemnata la 09.11.1959 in timpul preotului Ioan Popescu. Documente scrise despre vechimea parohiei avem din anul 1786, cand sunt atestate primele registre matricole, cele dintai fiind scrise cu caractere chirilice. Parohia a detinut foarte mul-te carti vechi de cult, majoritatea procurate de peste munti, care au fost predate in custodia Ep.Ort. Rom. a Oradiei, de care a apartinut pana la reinfiintarea Ep. Ort. Rom. a Maramu-resului si Satmarului. (1990)
Din anul 1990 de cand functioneaza ca preot paroh, parintele Gherghe Pop, biserica a fost reparata, retencuita si pictata in tehnica fresco si a fost inzestrata cu toate cele necesare exercitarii cultului ( clopolnita noua, doua clopote noi, iconostasi, strane, candelabre, chivot, amvon-noi-din stejari sculptati). Tot in aceasta perioada s-au construit casa parorhiala si casa cantorala, precum si o Casa de festivitati pentru aniversari, nunti, boteze, mese commemorative- care este este inzestrata cu toate cele necesare.
Binecuvantarea acestor stradanii si jerfe, realizate exclusiv din contributia camarzanilor, s-a facut in data de 11 iulie 1993 prin slujba arhiereasca oficiata de catre P.S.Sa. Justinian, episcopul Episcopiei Ort.Rom a MM si SM, inconjurat de 28 de preoti, printre care si o delegatie de calugari greci din Patras – Tesalonic ,in prezenta oficialitatilor judetene si locale si a peste 3000 de credinciosi, ziua de sfintire avand un larg ecou in presa judeteana. Tot atunci, pentru activitatea depusa, preotul Pop Gheorghe a fost distins cu rangul de iconom stavrofor, cea mai inalta distinctie ce se poate conferi unui preot de mir.
Din punct de vedere religios revenirea –in 1948- a fostilor credinciosii greco-catolici, la Camarzana s-a facut fara probleme deoarece, inca din 1935, peste 80 % din credinciosii greco-catolici au trecut la ortodoxie impreuna cu preotul si Consiliul parorhial de atunci ( preot Teodor Corodan, epitrop Gheorghe Ionici ), Dealtfel, la Camarzana cultul greco-catolic s-a reinfiintat abia in 1998 si reprezinta 3% din numarul populatiei. Din 2003 detin in proprietate biserica si casa parorhiala. Cu toate acestea avem cu ei mari probleme juridice si de patrimoniu.
Functioneaza in Camarzana si cultele pendicostal (179 suflete) si adventist (20 suflete), fiecare avand lacasuri de rugaciune proprii.
In ultima vreme credinciosii din Camarzana se stramuta in alte locuri din judet, sau din tara unde viata e mai usoara, iar alti au plecat temporar sau definitiv, ca multi alti romani, in Occident unde se castiga mai bine. Cu toate acestea frecventa la biserica este destul de buna ( aprox. 300-400 suflete in duminicile si sarbatori si 1000-1500 la sarbatorile mari ). Pentru a va convinge de cele prezentate aici pe scurt, va poftim sa ne vizitati la Camarzana unde va asteptam cu drag..

Preot iconom-stavrofor
Pop Gheorghe

_______________________________________________________________________________________