preot SAVA FLORIN EUGEN

- Paroh -

ISTORICUL PAROHIEI ORTODOXE ROMÂNE MEDIES VII

La poalele dealurilor Oasului, în partea de Sud, care se termina la marginea Câmpiei Somesului, la o departare de 6 km de soseaua judeteana care leaga Satu Mare de Baia Mare se afla asezarea curat româneasca Medies Vii.
La rasarit se invecineaza cu localitatea Orasu-Nou-Vii, la nord peste deal cu Orasu Nou, la vest cu localitatea numita Tufoasa iar la sud cu localitatea Medies Râturi si Iojib.
Numele acestei asezari vine de la plantatiile mari de vii pe care unii latifundiari de pe domeniul comunei Mediesu Aurit le aveau aici, fiind luate de cele câteva familii care-si aveau locuintele sus pe dealul cu viile, aspect care va fi mentinut pâna prin anul 1910 când oamenii au început sa coboare de pe deal la câmpie.
Numai câteva familii erau în acest loc dintre care amintim: fam. Ardelean Vasile, fam. Brumar Gheorghe, fam. Feher Petru, fam. Pop Alexandru si familia Deac Vasile.
Din aceste familii s-a format localitatea de astazi crestin ortodoxa.
Ocupatia de baza a acestor locuitori este agricultura, având cea mai mare parte a reliefului zona de câmpie pentru agricultura iar restul o zona deluroasa pentru vii si pentru pomicultura.Unele familii sunt cultivatoare de capsuni.
Prin munca lor asidua au reusit sa se organizeze foarte bine având în sat o scoala, un magazin satesc si trei cai de acces spre localitatile învecinate.
Satul nu a avut biserica decât numai din anul 1952.Pâna atunci credinciosii acestei localitati mergeau destul de departe, la 7 km , la Iojib de care erau afiliati, la Viile Apei sau Racsa sa asculte Sfânta Liturghie.
Dupa ce familiile s-au înmultit, ei si-au construit un altar mobil foarte frumos pe care-l duceau când într-o parte când în alta mai ales în surile lui Hozan Ioan si Pop Alexandru unde se adunau cu totii când venea preotul de la Iojib sa slujeasca aici Sfânta Liturghie.
În anul 1930 credinciosul Feher Petru a donat terenul pe care s-a construit biserica cu destinatia înca de atunci de a fi construit pe el un lacas de cult.
În anul 1952 s-a construit biserica prin munca voluntara a credinciosilor de aici, mesterii zidari fiind tot dintre ei.
Amintim aici si contributia de seama si grija pentru acest lacas de cult a credinciosilor: Bota Gheorghe, Pop Stefan (decedat), Brumar Vasile, Feher Petru, Pop Alexandru, Deac Vasile, Pop Ioan care au fost rând pe rând membrii ai Consiliului Parohial.
Stilul bisericii este roman având forma de nava. Este zidita pe o fundatie de piatra si beton iar peretii sunt din chirpici si este acoperita cu tabla.Biserica are o lungime de 20 metri, o latime de 8 metri iar înaltimea pâna la comise de 5 metri. Interiorul bisericii este nepictat fiind împodobit cu icoane.
În anul 1961 prin contributia credinciosilor s-a împodobit biserica cu un frumos iconostas executat la Baia Mare de catre sculptorul Puskas Vasile. Picturile de pe el sunt simple fiind executate de catre sora acestuia, d-na Leontina Stiru.
În anul 1976 a fost ridicat în locul vechiului turn ,un turn mare de piatra în valoare aproape de 200 000 mii lei, iar în anul 1978 a fost introdus curentul electric în biserica tot prin jertfelnicia credinciosilor de aici.
Biserica are trei clopote: unul de 100 kg., altul de 80kg si unul de 20 kg si este înzestrata cu toate cele necesare cultului tot prin contributia credinciosilor fara sa aiba însa vreun obiect de cult cu valoare deosebita.
Din aceasta localitate s-au ridicat prin studii o seama de oameni dintre care amintim: preot Bota Vasile-în Piscari, preot Feher Mihai,preot Pop Nicolae , profesori si învatatori.
Biserica poarta hramul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie.
Sirul preotilor de la parohia Iojib care au slujit si aici este urmatorul:
Pr. Victor Avram, între anii 1923-1941;
Pr. Emanoil Pop, 1942;
Pr. Ioan Târnoveanu, 1942-1949;
Pr. Alexandru Rusu, 1950;
Pr. Dumitru Dragomir, 1951-1956;
Pr. Dumitru Munteanu, 1957-1963.
În timpul preotului Dumitru Dragomir s-a zidit biserica iar în timpul preotului Dumitru Munteanu s-a construit iconostasul.
Pr. Alexandru Tincu, 1964-1969;
Pr. Toma Bobita, 1969-1973.
Din anul 1973 localitatea Medies Vii se desprinde de parohia Iojib si se afiliaza parohiei Orasu-Nou-Vii. Începând din acest an vor sluji aici preoti de la Orasu-Nou-Vii dintre care amintim:
Pr. Vasile Corodan,1973-1977;
Pr. Liviu Daraban,1977-1982;
Pr. Mircea Daraban, 1982-1993;
Pr. Cristian Vastag, 1993-1998;
Pr. Dutu Remus Timis,1998-2000.
Din anul 2000, Medies Vii se desprinde de parohia Orasu-Nou-Vii si devine parohie. Din anul 2000 în aceasta parohie au slujit urmatorii preoti:
Pr. Adrian Stan, 2000-2005;
Pr. Dinu Ioan Nechita- 2005-2011
Pr. Costin Nicolae, 2011- in preyent
În anul 2002, pe vremea preotului Stan Adrian a fost resfintita biserica din localitate. La acest eveniment a participat P.S.Iustin Sigheteanu, arhiereu vicar al Episcopiei Maramuresului si Satmarului fiind înconjurat de un frumos sobor de preoti si diaconi, iar preotului paroh i-a fost acordata distinctia de sachelar cu dreptul de a purta brâul albastru.
Acesta este scurtul istoric al localitatii si parohiei Medies-Vii.
Bazându-ne pe aceeasi jertfelnicie a credinciosilor acestei parohii , vom încerca sa definitivam opera începuta de înaintasii nostri.


MEDIES-VII, 2013 Preot paroh,
Pr. Costin Nicolae