____________________________________________________________________________________

Istoricul Parohiei Ortodoxe Romane
Vama si a Bisericii cu Hramul Sfintilor Arhangheli
Mihail si Gavril

Comuna Vama sub raport geografic e situata pe ambele maluri ale raului Talna intr-un manunchi complet , cu casele stranse apropiate unele de altele . Soseaua nationala trece prin comuna fara a-i strabate centrul , atingand numai periferiile ei . Dupa anul 1924 cand prin aplicarea reformei agrare au fost improprietariti cu loturi de case mai multi locuitori , atat romani cat si unguri , din fosta mosie a contelui Lonay comuna a inceput a se extinde si de cea parte a soselei nationale in directia fostelor bai Valea Mariei pe locul numit „Padure” denumire pe care o poarta si in ziua de azi , aceata parte a satului , loc unde candva a fost padurea contelui . Astazi sant construite aici cca. 220 de case locuite in majoritate de romani .
Istoricul „Tarii Oasului” din care face parte si comuna Vama se poate urmarii pe baza documentelor scrise incepand cu secolul al XIII-lea prima mentiune documentara fiind gasita intr-un document de la 1270 noiembrie 17 aratandu-se ca prin scrisoarea regelui Stefan mosiile Livada , Orasul Nou, Prilog , Vama si Oas care au fost odinioara ale lui Benedict numit Ur , mort fara mostenitori au fost date pentru todeauna de catre acel rege Stefan numitului Nicolae fiul lui Mauriciu pentru serviciile sale credincioase .Alte documente vin sa marturiseasca ca satele Vama si Prilog sant mentionate ca datand chiar dinainte de 1270 .Dobosi Alex . Monografia Tarii Oasului.
Nu se poate preciza cu certitudine care au fost primii locuitori ai comunei dar este foarte verosimila ipoteza ca primii locuitori au fost romanii iar ungurii au fost colonizati aici odata cu cei din Orasu Nou si Remetea Oas , cu scop de maghiarizare in locurile unde terenul a fost mai bun pentru agricultura , adusi aici in secolul al XII de la Tisa si asezati in Vama dupa ginti. Dupa felul de asezare a locuitorilor comunei centrul comunei fiind ocupat de unguri , probabil de atunci cand au fost colonizati aici , ei s-au asezat pe terenul cel mai bun cat mai aproape de drumul tarii , drum care si de atunci facea legatura dintre Satu Mare si Sighet iar pe romani iau impins mai in sus spre Puturoasa putini ramanand printre ei , poate datorita situatiei materiale care ii aseza si ii mentinea de fruntasi ai comunei. Credem ca de aceea circula legenda printre locuitorii comunei ca initial comuna nu ar fi fost pe locul actual ci cu mult mai sus adica pe portiunea de teren care poarta denumirea de „Bobos”si de aceea comuna ar fi purtat denumirea de „Rujniceaua”. Nu exist insa nici un document sa ateste acest lucru si nu exista niciunul care sa ne indreptateasca ca acolo ar fi existat o comuna administrativa , bine organizata dar tot ce se poate ca si atunci au fost acolo ca si azi locuinte ale unor familii .Ca primii locuitori ai comunei au fost romanii este lucru cert ca ei nu au putut fi colonizati numai in Vama asa cum gresit se pare ca ar vrea sa sustina ungurii de aici , iar in restul restul Tarii Oasului unde se gasesc comune curat romanesti au fost intodeauna locuite de romani iar numai in Vama nu ,caci cum la venirea ungurilor , in restul Tarii Oasului au gasit romani comune bine inchegate si organizate si aici a fost , si pentru faptul ca terenul a fost mai slab la care apoi se adauga si departarea de drumul tarii ei nau fost asezati mai departe ramanand pe terenurile mai bune . Socotim iarasi ca motivul principal al asezarii lor in Orasul Nou Vama si Remetea Oas a fost si interesul conducerii din aceea perioada care fiind maghiara a dorit ca la intrarea spre Cehoslovacia sa aiba oamenii lor de incredere care nu puteau fi romanii ci numai ungurii pe care ia asezat in aceste localitati cheie , iar in restul Tarii Oasului ramanand asa cum au fost romanii. Nu incape indoiala ca romanii au fost primii locuitori ai comunei Vama si aceasta o dovedeste si faptul ca biserica romaneasca a fost si este zidita in centrul satului in jurul ei gasindu-se gospodarii romanesti care se pare ca au fost gospodarii fruntase ale unor locuitori pe care ungurii nu iau putut muta de pe locurile lor . Despre existenta comunei Vama pe acest teritoriu vine sa intregeasca acesta marturie si cea din secolul al XIV lea cand in anul 1389 cu ocazia stabilirii mai multor posesiuni ale voievodului Drag din Maramures este amintit si „Drumul Sarii” actuala sosea judeteana careia si acum i se spune de catre bastinasi „Drumul Tarii” drum care lucru sigur trecea si prin Vama din Maramures spre Satu Mare si Seini .(Dobosi Alexandru, Monografia Tarii Oasului).
Comuna Vama este asezata la extremitatea estica a Tarii Oasului la poalele Muntilor Oasului si Gutaiului bogati in minereuri . Prelungirile acestor culmi poarta diferite denumiri dar cele mai cunoscute de locuitorii comunei care dealfel invecineaza comuna sant Puturoasa si Heghisa Dealul Biltului si Cornetului . La nord Vama se invecineaza cu Orasul Negresti Oas despartita oarecum de acest tanar oras de raul Talna care altadata nu a curs prin Vama avand albia spre Valea Mariei . La sud se invecineza cu parohia Racsa Orasu Nou si Prilog iar la apus cu parohia Tur . Pe raza comunei se afla cele doua statiuni balneo-climaterice Valea Mariei si Puturoasa . Dealurile care invecineaza comuna sant taiate de vai inguste prin care curg ape repezi unul din acestea fiind raul Talna care nu seaca niciodata impartita pana la intrarea in comuna in doua ramuri care se unesc in raza comunei si apoi asa unita traverseaza intreaga comuna varsandu-se in raul Tur . Dealurile fiind acoperite cu frumoase paduri de stejar si de fag fanete si livezi de pomi fructiferi . Fiind inconjurata in intregime de culmi muntoase , curentii de aer neavand un vast teren de desfasurare clima este blanda cu specific propriu . Solul este destul de sarac favorabil padurilor si pajistilor in zonele de lunca avand mari cantitati de argila care duce la o fertilitate scazuta . Intregul hotar al comunei a fost din timpuri indepartate acoperit cu paduri .
Comuna are populatie mixta ca nationalitate:
Romani de religie ortodoxa 495 de familii cu 1850 de suflete ;maghiari de religie reformata calvini 200 familiicu 850 de suflette ;romani de religie greco-catolica 30familii cu 75-85de suflete ;sectari 40 de familii cu 130 de suflete facand parte din sectele penticostala si martorii lui Iehova .Pana la anul 1940 au mai fost si 60-70 de familii de evrei cu aproximativ 200-250 de suflete dar sau imputinat prin deportarea lor de catre ocupatia maghiara iar dupa terminarea celui de-al doilea razboi mondial au plecat de buna voie in Palestina sau in alte tari. Ocupatia principala a locuitorilor acestei comune este agricultura au fost insa si cativa olari care se ocupau cu ceramica lucrand oale si „oluri”(ulcioare) intrebuintate mult de locuitorii din aceasta regiune in special olurile folosite cu diferite ocazii religioase ca : boteze, inmormantari, sau vizitarea nasilor de catre fini . Acesti olari au lucrat si lucruri de arta fapt ce i-au facut renumiti pe „olarii din Vama”.Unii din locuitori mai lucreaza la fabricile din Negresti Oas sau la coperativele mestesugaresti unii au lucrat prin mine actualmente nu mai lucreaza caci minele s-au inchis luind multi dupa anul 1989 drumul occidentului insa multi au emigrat si in SUA dupa primul razboi mondial in cautarea unui trai mai bun stabilindu-se acolo definitiv .Vechile obiceiuri si limba pastrata cu sfintenie de locuitorii Tarii Oasului vin sa marturiseasca existenta asezarii vechi insa acestea vor suferii modificari; , primele familii stabilite aici provenind cu siguranta din vechea cetate dacica „Belavar” aflata nu departe care sa imbogatit in epoca prefeudala cu elemente venite din Maramures si chiar cu elemente slave, obiceiuri si limba pastrate chiar sub indelungata si aspra stapanire austro-ungara. Dinamica cresterii populatiei este graitoare inregistrandu-se cresteri considerabile dupa anul 1948 aceasta explicandu-se prin conditiile economice-sociale pe de o parte iar pe de alta parte scaderii mortalitatii infantile aceasta datorita ocrotirii sanatatii prin modernizarea si sporirea retelei sanitarecomuna dispunand azi de un dispensar medical . Familii bastinase ale caror nume se remarca in scriptele parohiei din cele mai vechi timpuri sint :Anton , Big, Bogdan, Bordas, Contra, Crisan, Chis, Cosma, Dragos, Dobrican, Fanatean, Fabian, Lobont, Man, Muresan, Molnar, Oros, Marincas , Pintea, Pop, Piuian, Petrovici, Veres, Mulcutan si altele.Familii venite in comuna : Anghel venit din Moldova in 1956, Avram venit ca pastor din Firiza , si casatorit aici in 1930, Apati venit ca cioban din Hirip, cunoscut in Vama ca barcaru, Baros venit in 1925din Negresti prin casatorie , Bretan venit in 1905 ca cioban si casatorit aici , Corodan venit in 1860 din Mediesul Aurit prin casatorie, Fane venit in 1890 din Tur prin casatorie Grosu venit din Basarabia , Metac venit din Firiza prin casatorie in 1889, Robotin venit in 1900 din Mediesul Aurit si ramas aici fiind un mester olar foarte bun precum alte si alte familii venite mai devreme sau mai tarziu si stabilite in aceasta comuna . Desigur ca multe familii din cele mentionate mai sus vor disparea din comuna fie mutandu-se in alte localitati fie neavand urmasi . Din familiile care se muta majoritatea pleaca in Banat iar parte din ei la Satu-Mare ,Baia-Mare,si mai putini si in special necasatoriti pleaca mai departe in Bucuresti ,Hunedoara Cluj-Napoca Sibiu sau alte localitati.Ca incheiere la acest punct se remarca de-a lungul timpului o dinamica a cresterii familiilor si numarului de suflete ca in ultimul timp acesta sa stagneze . Locuitorii comunei in locul opaitului si a lampilor se bucura acum de curent electric , tot mai multi isi construiesc case noi si frumoase in locul colibelor de altadata . In vechime barbatii mai in varsta isi purtau parul taiat pe frunte se imbracau iarna cu cioarec iar vara cu gaci si camasa din panza de in si canepa iar in picioare purtau opinci iar femeile purtau camasi scurte si fuste imbrobodite cu marame legate peste parul facut coc .Primele case au fost cladite din lemn acoperite cu paie iar mai tarziu s-au inceput a se cladii case din chirpici acoperite cu tigla ca apoi sa se faca din piatra ca acum sa se faca din caramida .
Istoria documenteaza despre trecerea popoareler migratoare despre primele stiinduse a fi gotii apoi hunii . In drumul lor acestea faceau multe pradaciuni si distrugeri in special hunii iar sub conducerea capeteniei lor Atiila ei s-au asezat in regiunile de la apus de tara noastra . Mai tarziu au venit ca popor migrator slavii care se pare ca nu au fost chiar ca celelalte ci un popor mai bland , facandu-si asezari pe teritoriul tarii noastre si incepand sa lucreze pamantul roditor cot la cot cu bastinasii daco-romani cu care s-au amestecat cu timpul . Mult mai tarziu dupa intemeierea cnezatelor si a voievodatelor romanesti conducatorii Ungariei auzind de bogatiile din Transilvania au venit cu razboi ocupand o parte din Transilvania . Pentru asi intarii stapanirea in Transilvania conducerea ungureasca a colonizat satele noastre cu unguri in scop de maghiarizare , iar in partea de sud a Transilvaniei au fost adusi sasi. Luptele de eliberare au durat veacuri si rascoalele si revolutiile de mai tarziu sant dovada cea mai graitoare ca poporul roman a vrut cu orce pret sa scape de ocupatia straina si sa-si faureasca singur destinul. Numele comunei „Vama” pare sa fie de acolo ca aici era pe vremuri un loc de vama unde trecatorii plateau vama pentru a putea trece spre Cehoslovacia respectiv spre Polonia iar locul unde era punctul de vama era undeva la „drumul tarii”. De atunci a ramas denumirea de „Vama” dar poate sa fi primit si sub alta forma denumirea aceasta dar nimeni nu este in masura sa precizeze acet lucru. Anii nostrii au adus in oas un nou dinamism . Viata osanului se schimba pe zi ce trece devenind din ce in ce mai frumoasa nivelul cultural si de trai ridicandu-se la o treapta de nerecunoscut . Osanul pare ca s-a reintors dintr-o pribegie si vrea sa-si traiasca istoria simpla dar purificata de salbaticie , pe aceste meleaguri frumoase si intinerite pe care le-a mostenit din mosi stramosi si pe care niciodata nu le va parasii.
Cat priveste istoricul „Parohiei Ortodoxe Romane Vama” nu se poate preciza cu certitudine data infiintarii parohiei aici . Originea ei se pierde in negura vremurilor trecute . urme scripturistice sant abia din anul 1770 de cand incep a exista si registre matricole , cele dintai scrise cu litere si in limba ruseasca ( 1785-23.VII. 1817) dar in mod defectuos conduse . Apoi din 1817-1833 in latineste ; din 1833-1837 in ungureste ;iar de la 26 iunie 1850 pana in prezent in limba romana si sant conduse destul de bine . Dar chiar daca urme scripturistice nu aflam mai vechi , se pare insa ca vechimea parohiei de aici vine sa o intregeasca , existenta unui clopot mai vechi care se afla la biserica (poz. Inv. nr. 186) si care este din anul 1702 avand pe el o inscriptie cu litere chirilice din care am putut descifra : „1702 acest clopot l-au facut romanii din Vama in vremea preotiei lui P. Nichitea „ . Este lucru sigur deci , ca daca romanii din Vama in 1702 si-au cumparat clopot , erau organizati intr-o comunitate religioasa bine inchegata , avand biserica lor si pastrandu-si cu sfintenie credinta stramoseasca care nu putea fi alta decat cea ortodoxa , limba si obiceiurile care i-au tinut stransi legati pe romanii din Transilvania cu toata incercarea de desnationalizare din partea conducerii austro-ungare din acea vreme . Odata cu actul unirii din 1700 cu Roma act facut sub influienta politica si aceasta parohie a devenit greco-catolica dar nu se stie exact in ce an sa intamplat aceasta . In anul 1948 romanii din Transilvania au revenit cu buna vointa la credinta stramoseasca . In aceea perioada a aportinut de Episcopia Muncaciului iar din anul 1853 de la data infiintarii Episcopiei greco-catolice a Gerlei a trecut sub jurisdictia acesteia .Cu data de 15 august infiintindu-se Episcopia Maramuresului cu sediul in Baia-Mare , parohia Vama cu intreg Oasul a fost inglobata aici facand parte organica din aceasta avand ca prim episcop pe dr.Alexandru Rusu pana in anul 1948.
Biserica parohiala este zidita din piatra, in forma de nava romana si acoperita initial cu sindrila iar mai tarziu cu tabla zincata . Actualul edificiu al bisericii a fost zidit pe „fundalul” vechii biserici si s-a inceput a se zidi in anul 1843 si a fost terminata in anul 1847 fiind printre primele biserici de piatra din zona Oasului . Biserica e de 13°- lunga, 5 ½ °- de lata , inalta de 18 °-, e destul de vederoasa are turn de piatra ,clopote are 3 , cel mare e de 4 ½ °-, cel mediocru de 99, cel mai micu de 70 punti,cine la turnatu nu se stie , sa turnatu cu spesele poporului mentioneaza preotul Petre Dobosi cu ocazia unei vizite canonice .”Protocolu visitaciunei canonice in anul Domnului 1860 poz. Inv. nr. 217.”
In continuare voi da in copie scrisoarea pusa in bumbul crucii din varful turnului, asa cum a fost scrisa: Copia’ scrisorei, puse in bumbulu crucei din vervul turnului.” Acesta santa Biserica nostra , sa inceputu a se zidi in anul 1843augustu 8 ,prin indemnulu si zelulu neobositu a fericitului meu parinte Teodoru Romanu, fostulu aici preotu, si gatandu-sa cu totulu , in anulu 1847 noiembrie 20, spre cea mai mare bucuria a parintelui meu si a credintiosiloru putinei la numar , sa santitu prin M.O.Domnu Ioanu Anderco, fostulu atunci vice-archi-diaconu alu Tierei Oasului, si parochulu Negresciloru, ear in presinte Prepositu la Biserica Catredala din Gherla……si guvernarea Ilustritatei Sale Basiliu Popoviciu , episcopulu gr. cat. Rutenu alu Diecesei Muncaciului.”Era in anul 1876,turnulu acestei sante Baserici sa acoperitu din nou cu badogu , sub preotia mea a subscrisului , curatori basericesti fiind Iaonu Manu si Petru Chisiu ……… episcopulu Diecesei nostre gr.cat. romane de Gherla Michailu Pavelu de Pribilesci, si Protopopulu Tractului Tierei Oasiului M. O. Domn Alesandru Erdoss, parochulu Racsiei”. „Crucea acesta sa ridicatu in vervulu turnuluiin 21maiu 1876, in Domineca orbului dupa amediadi, spre cea mai mare bucuria a credintisiloru adunati la solemnitatea santirei si ridicarei acestei cruci. Crucea cea vechia , sa luatu josu din vervulu turnului , in 10 maiu 1876, mercuri dupa amediadi . Semnatu in Vama la 21 maiu 1876. sa Ioanu Romanu preotulu Vamei.”/ Cronica Parohiei Ortodoxe Romane Vama Inv. nr. 220 pag. 2 ./
Lucrarile pregatitoare pentru edificarea bisericii au inceput inca din anul 1840 –1841 cand deja se purta piatra pentru noua biserica . (Jurnalul venite –Cheltuieli 1840).
Pentru diferite munci voluntare , pentru caratul pietrei se dadeau aldamasuri credinciosilor lucru ce reiese din jurnalul citat mai sus , cheltuielile cu aldamasurile fiind suportate din veniturile parohiei deci din contribitia credinciosilor .Obiceiul „aldamasurilor” se mentine si azi in randul credinciosilor vameni , fiind aplicat chiar in insasi viata de toate zilele a locuitorilor cu ocazia intr-ajutorarii lor in diferite munci si pe care l-au imprumutat si reformatii maghiari folosindul si azi.
Ca mesteri, nefiindune cunoscut arhitectul, la construirea bisericii actuale au lucrat: Vitui Simion, Ekkembergel Matyas si Bretan Mihai ca mesteri zidari , Sandor Balint , Serban grigore si Dunka Lup ca varari si aici facem mentiunea ca in insasi aceasta comuna a existat o vararie loc de unde se scotea var si se ardea si care loc poarta aceasta denumire de „vararie” si azi , var care era intrebuintat nu numai aici ci si era vandut in alte localitati , dar care se pare ca era de calitate superioara . Au mai lucrat mesteri ca fierar :Sava Nicolae, Imre Zagyra, Iuri Mihai si Pop Ianos ca mesteri de lemn , Moisa Laslo si Kadar Iosef ca dulgheri si probabil si alti mesteri la care s-a adaugat munca voluntara a credinciosilor , munca depusa pe langa contributia baneasca cu care fiecare credincios al parohiei a contribuit la edificarea cladirii. La facutul proscomidiarului a lucrat Ilk Leopold lucrare care a fost executata in anul 1850 si care se pare ca era tamplar , iar iconostasul se pare ca a fost nexecutat de sculptorul Molnar Dimitrie insa fara icoane care primeste in mai multe randuri , ultimii in 1852, diferite sume de bani care adunate se ridica la 1215 fl ., 462 coroane , val . austr. Icoanele de pe iconostas de cine sant pictate nu putem preciza negasind pana acum nici o urma in documentele putine pe care le posedam , dar s-ar putea dupa cum afirma si unii batrani ai satului , parte din ele sa fie si de la fosta biserica care se presupune ca ar fi fost din lemn si pe fundalul careia este construit actualul edificiu dar in nici un caz nu pot fi mai noi de anul 1852 cand iconostasul facut de Molnar Dimitrie a fost gata si cand icoanele au trebuit asezate la iconostas . A lucrat si icoanele sau nu acest Molnar Dimitrie ramane o enigma , ceea ce deeducem noi in legatura cu pictarea icoanelor este urmatorul lucru: Molnar Gabor prim curator a platit o icoana a Sfintei Treimi pentru altar ,icoana care si azi se afla la sfantul altar , la pictorul Petru Samuel din Baia Mare cu 220 fi., a fost platita in aprilie ziua 25 a anului 1848si in sambata de Paste /1848/ a fost pusa in altar / vezi inv; nr. 41.
Presupunem ca desi timpul a fost destul de scurt intre plata si asezarea icoanei la altar, acest pictor care se vede ca era de meserie avea poate icoane pictate pe care le vindea , sau ipoteza care va urma . Stilul sculpturii ramei este acelasi ca si cel de la iconostas , deci nu incape nici o indoiala ca acelasi Molnar Dimitrie a sculptat si rama de la altar ca si iconostasul dar stilul icoanei Sfintei Treimi de la altar este acelasi cu al icoanelor de la iconostas , si care nu s-ar putea deduce de aici ca acelasi Petru Samuel, pictor din Baia Mare , care a pictat Sf. Treime , nu ar fi putut picta si pe celelalte icoane ? De aici si ipoteza ca pictorul pictand iconostasul a stiut deja ca la altar este nevoie de Sft. Treime pe care a pictat-o asteptand numai cumparatorul , care a venit in persoana prim curatorului Molnar Gabor. Un specialist s-ar putea pronunta cu mai multa competenta in acest sens. Precizez faptul ca icoanele sunt pictate in ulei pe lemn , pictura se mentine bine , stilul inclina spre bizantin cu usoara influenta apuseana . Se pare totusi ca la Baia Mare a fost un centru mai curat romanesc cu o „scoala” a picturii bisericesti romanesti , precum si si a altor meseriasi de lucruri bisericesti. Nu gasim urme si pentru faptul ca probabil icoanele au fost achitate in mod particular de diferiti credinciosi ai parohiei izolat sau in grup fara sa se mai faca acte de donatie.
Fondurile de construire a bisericii au fost in totalitate stranse din contributia credinciosilor fixata din buna vreme , repartitie facuta pe masura starii lor materiale . Se pare ca nu toti credinciosii si-au achitat la timp contributia si de aceea conducerea parohiei a fost nevoita sa ia bani imprumut de la diferiti oameni carora apoi li s-a platit dobanda pentru capitalul dat . Dintru inceput parohia Vama in special si comuna in general nu a fost prea bogata gasind mentiunea : comuna mica, este vorba de parohie , si saraca –parva- cum gasim mentionat in sematismele vremii . In legatura cu achitarea contributiei fata de biserica , circula si azi legenda ca locuitorii romani de pe strada „Fugaieni”probabil mai rau platnici nu si-au achitat la timp contributia in vederea terminarii lucrarilor , preferand sa plece din comuna de unde si denumirea strazii de „Fugaieni” pana in anul urmator cand intorcandu-se la casele lor au fost obligati sa-si achite contributia respectiva. Straini nu gasim care sa fi donat sume de bani si nici munca voluntara pe seama bisericii sa fi facut.Biserica a fost terminata in 20 noiembrie 1847 fara sa fie complet gata , data cand a avut loc si actul binecuvantarii bisericii din partea vicearhidiaconului mentionat mai sus desigur in sobor de preoti , dar care nu-i gasim mentionati nicaieri si pentru care sarbatoare s-au facut multe cumparaturi , bucuria fiind destul de mare , mai ales tinand seama si de numarul mic de credinciosi si de faptul ca aceasta era prima biserica de piatra din Tara Oasului . Pentru curiozitate dau mai jos lista cumparaturilor facute cu acesta ocazie: 1 vaca , 40 fi. ,1 porc 13 fl. , 13 hectolitrii vin 13 fl . ;zahar;cafea,etc.21 fl.;6 lumanari albe, 3 fl. 12 fonti de sare 2fl, piper etc.; muzicanti 12 fl. Praf pusca de la jidovul Pnkas 1 fl. Palinca de la Stet Gheorghe 10 fl .
Actul binecuvantarii a avut loc , fara ca biserica sa fie gata lucrarile de construire au continuat. Astfel turnul a fost terminat numai in 1850, la fel in interior iconostasul si proscomidia si alte lucrari care s-au derulat pe parcurs. Initial biserica a fost acoperita cu sindrila , material cu care in 7 noiembrie 1881 inca era acoperita , ba mai mult la aceasta data i se achita lui Onuti Giurge,pentru batutul a 13 400 sindrile pe biserica suma de 13fl.40 cor.
Preot al parohiei Vama in aceasta vreme a fost zelosul si neobositul Teodor Roman, casatorit cu Stet Iuliana din neamul fostului preot al parohiei Stet Ilies, iar curator prim a fost Molnar Gabor , care pe langa suma fixata prin repartitie mai doneaza suma de 50 fl. Cu conditia ca sa fie inmormantat in curtea bisericii, lucru care a fost respectat, dar al carui mormant azi nu se mai cunoaste.
In primavara anului 1895 s-a acoperit cu tabla zincata sub pastorirea preotului Ioan Roman si ca o coincidenta aceasta tabla a fost schimbata exact la 100 de ani in anul 1995 cand in Parohia Vama vine preotul Ioan Roman fiul preotului Ioan Roman din parohia Potau si fratele preotului Florin Roman din parohia Gherta Mica.Costul tablei zincate la vremea aceea a fost de 800 fl. Stransi prin repartitie de la credinciosii din Vama ,curator prim fiind Petru Chis, si curator doi Mihaila Contra lui Ioan. Tot atunci si cu ocazia binecuvantarii lucrarilor terminate , credinciosul Ioan Man a lui Toader a daruit bisericii candelabrul atarnat in mijlocul bisericii de arama cu 16 lumini care a costat 80 fl. Dar pana la acoperirea bisericii cu tabla zincata in 1895, au mai avut loc alte lucrari la biserica cele mai multe executandu-se in anul 1876 astfel:
- in 30 mai crucea din varful turnului a fost facuta la Satu Mare si a costat 22 fl .
- 16 iunie mesterul St. Pop pentru „badogitul” turnului a primit 838 fl.iar in 3 august Iosif Plaveczki pentru varuitul bisericii interior si exterior cu turn cu tot primeste 159 fl.
- in 30 august pictorul Franciscu Berky pentru pictarea bisericii in interior / credem noi ca este vorba de varuit si zugravit / si curatirea iconostasului primeste 210 fl. Iar in 5 septembrie mesterul „murar” Stefan Kiss pentru 2 bumbi de piatra pusi pe langa peretii de langa turnul bisericii primeste 30 fl.
Biserica a mai fost renovata si in anii 1937 sub pastorirea preotului Gheorghe Coman si anume in interior si in exterior . Tot in acest an in locul a doua clopote mai mici care au fost vandute parohiei Draguseni , s-a cumparat un clopot mare de 261kg. In valoare de 43500 lei turnat la Arad. Actul binecuvantarii a fost savarsit in ziua de 22 august 1937 de catre delegatul episcopal preotul Alexandru Breban asistat fiind de preotii:Tit Demian , paroh in Trip, Ioan Andron paroh in Racsa, Liviu Barlea paroh in Tur, ierom. Augustin Pop de la Manastirea Bixad si preotul local Gheorghe Coman. In anul 1951 biserica a mai fost reparata in exterior in timpul pastoratiei preotului Ioan Pintea iar sfintirea s-a facut pe data de 8 noiembrie de catre un sobor de preoti si anume:preotul Aurel Babiciu din Seini preotul Emilian Pascu paroh Tur care se va muta in Vama unde va pastorii 39 de ani preotul pensionar Teodor Corodan si parohul locului Ioan Pintea.
Ultimele renovari s-au facut in anii 1963 cand a fost renovat interiorul in intregime s-a pictat pe bolti in culori de ulei diferite icoane din iconografia bisericii ,respectiv in anul 1993-1994 cand s-a repictat biserica de catre pictorul Ion D. Ion din Negresti Oas pictura existenta si azi.
In privinta existentei unei parohii ortodoxe vechi sta marturie clopotul vechi care se gaseste la biserica din anul 1702 precum si cartile de cult :una evanghelie tiparita la Bucuresti in anul 1750 , doua liturghiere tiparite la Ramnic in anul 1759 si 1768 , un chiriacodromion tiparit la Balgrad /Alba Iulia / in 1699 precum si alte carti vechi dar pe care azi biserica nu le mai poseda .
In legatura cu viata religioasa morala a credinciosilor din Vama mentionez ca intre obiceiurile batranesti se mentin cu toata puterea colinzile de Craciun , cantecul Viflaimului, si steaua. E de mentionat ca Pavecernita la Craciun si Inviere se oficiaza la miezul noptii iar hramul „Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril” hramul bisericii se praznuieste cu mare fast.Casa parohiala este zidita din piatra si a fost acoperita cu tabla zincata ,pe vechiul loc , unde a fost construita casa parohiala din lemn care datorita vechimii a fost stricata si ridicata actuala casa parohiala . Terenul unde e curtea si gradina casei parohiale a fost donat de Basiliu Zoltan in 1764/ Protocollulluvizitaciunei canonice inv. nr. 217.Actuala casa a fost ridicata in anul 1884 in timpul preotului Ioan Roman suferind mai multe imbunatatiri ca in anul 2004 sa fie renovata total dandu-se acoperisul jos inaltandu-se peretii cu sapte randuri de boltari retencuindu-se peretii schimbindu-se toata tamplaria si tigla si dandu-se in silicat in timpul preotului Ioan Roman jr.fiul preotului Ioan Roman. In anul 1962 a inceput ingradirea bisericii si a casei parohiale cu gard de lemn din cimitirul parohial ca mai tarziu sa se faca gard de fier . In comuna Vama sunt si maghiari de” religie calvina si ei isi au biserica lor cu preot titular . Actuala biserica este din piatra si acoperita cu tabla zincata construita in anul 1912 preot fiind Kolos Vince . Mai facem mentiunea ca au existat 60-70 familii de evrei care si-au avut casa de rugaciune care a durat pana la plecarea tuturor evreilor din comuna actualmente mai existand un cimitir evreesc in apropierea celui ortodox si reformat . Viata spirituala a comunei a imbratisat si alte domenii cum ar fi preocuparea pentru luminarea tinerilor crestini intretinand scoala confesionalace era condusa de preotul paroh si cantorul bisericesc . Terenul unde e curtea si gradina scolii si pe care e cladita scoala de la&nga casa parohiala e donat de acelasi donator care a donat si terenul pe care se afla casa parohiala Basiliu Zoltan , donat pe seama bisericii.Actualul edificiu aflat pe acest teren este ridicat in 1912 din contributia credinciosilor. Printre invatatorii confesionali si cantorii bisericii gasim functionand in aceasta calitate pe urmatorii:
-Mihai Bretan 1852
-Ioan Cintisiu 1860
-Victor Muresanu 1883
-Corodan Teodor 1900
-George Sima 1912
-Rakos Aolf 1917-1918
-Vasile Marincaseste ultimul invatator confesional si cantor bisericesc care functioneaza in aceasta calitate pana cand invatamantul confesional a fost sistat prin statizarea lui, edificiul scolii precum si terenul devenind proprietatea Ministerului Educatiei Nationale.
Ca si cantori bisericesti fara sa mai indeplineasca si functia de invatator au continuat sa fie:
-Mihai Contra
-Iacob Man
-Vasile Morar ajutat de Pop Ioan
-Robotin Ioan
Slujitorii bisericii –preot cantor si fat au fost sustinuti de credinciosi prin contributia pe care fiecare credincios si-o achita fata de biserica cum se intampla si acum.Tot credinciosii si-au sustinut si scolile confesionale prin contributia lor care erau mai frecventate decat cele de statcare functionau in paralel.Ca terenuri biserica a avut in proprietatea ei 49 ha din care la ora actuala mai are jumatate din aceste terenuri instrainate de-a lungul timpului prin politica ce sa dusde stat.
Ca cimitire in prezent parohia are doua ;cel de sus intr-o padure de stejari care este foarte vechi si cel de jos care este pe strada Valea Mariei.
Cercetand registrele matricole precum si scripte ce le-am putut afla in arhiva parohiei numele pastorilor sufletesti ai parohiei Vama fara sa avem pretentia ca ar fi perfecta acesta lista , in ordine cronologica ar arata dupa cum urmeaza :
-Preot P. Nichita il gasim preot al parohiei in 1702 fara sa putem
preciza anii cat a pastorit ,numele lui este trecut si pe clopotul
din biserica actual
-Preot Ilie Stet 1741-1788
-Preot Teodor Finta 1788-1795
-Preot Teodor Dumitran 1795-1797
-Preot Andrei Pop 1797-1817
-Preot Gheorghe Szakall 1817-1827
-Preot Basilius Pop 1827-1829
-Preot Andreas Pop 1829-1830
-Preot Daniel Pop 1830-1831
-Preot Ioannes Lengyel 1831-1834
-Preot Ioannes Sandor 1834-1836
-Preot Andreas Pop 1836-1838
-Preot Teodor Roman 1838-1852 sub pastorirea lui a fost edificata
actuala biserica parohiala
-Preot Basiliu Anderco 1852-1858
-Preot Petru Dobosi 1858-1875
-Preot Ioan Roman 1875-1901 sub pastorirea lui a fost edificata
actuala casa parohiala . Este fiul preotului Teodor Roman fost preot
in Vama fiind si protopop al Tarii Oasului
-Preot Ioan Serbac 1901-1909
-Preot Aurel Dragos 1909-1923 fiind ginerele lui Ioan Roman
sub pastorirea lui a fost edificata scoala confesionala iar dupa razboi
se va inrola in randul oamenilor politici fiind ales deputat si senator
in mai multe randuri .
-Preot Alexandru Darabant 1923-1935
-Preotul Gheorghe Coman 1935-1949
-Preot Ioan Pintea 1949- 1954
-Preot Pascu Emilian 1954-1993
-Preot Pop Ioan 1993-1994
-Preot Roman Ioan Marcel 1995-Fiul preotului Ioan Roman din
Parohia Potau si fratele preotului Roman Florin din Parohia Gherta
Mica .


Parohia Ortodoxa Vama are in patrimoniu sau si inregistrate in inventar documente si carti si obiecte cu caracter istoric valoroase prin vechimea lor .
In anul 1995 vine in parohie preotul Roman Ioan Marcel nascut in localitatea Tasnad fiul preotului Ioan Roman si al preotesei Valeria . Din acel an si pana in prezent s-a dus o munca sustinuta pentru reabilitarea obiectivelor parohiei . S-a acoperit biserica cu tabla de aluminiu lucrare executata de catre mesterul Aurel din Moldova s-a facut prima reabilitare a casei parohiale prin curatarea peretilor dandu-se tencuiala toata jos inlocuirea geamurilor retencuirea in interior si aplicarea unui strat de terasit ca dupa zece ani sa se faca o alta modernizare de amploare ce a inclus decopertarea casei ,zidirea a sapte randuri de boltari inaltandu-se astfel casa schimbarea tamplariei ,a grinzilor si a coarnelor si acoperirea cu tigla bramac austriaca finisarea interiorului prin aplicarea de placi de rigips cat si darea in axterior cu silicat lucrare ce a costat 800 milioane in banii de atunci . In biserica in anul 2000 s-a introdus incalzirea centrala de catre o firma din Satu Mare lucrare ce sa ridicat la suma de 20 000 DM functionand prin gazeificarea lemnelor. Biserica a fost dotata cu banci si mocheta si candelabre aduse de la Poiana Codrului donate de catre credinciosi.In parohie s-au refacut un numar de rastigniri inclusiv in curtea bisericii. Sa reabilitat gardul ce impresmuieste biserica si casa parohiala si s-au facut alte garduri noi ce impresmuiesc gradina parohiala si tintirimul bisericii . S-a facut in anexele parohiei un birou parohial modern unde se intrunesc membrii consiliului parohial cu diferite sedinte administrative . S-a intensificat activitatea pastorala prin organizarea de diferite pelerinaje la diferite manastiri din apropiere si din imprejurimi cat si in Moldova . Activitatea consiliului parohial este una rodnica iar odata cu alegerea noului consiliu parohial s-a reluat ideea de a se mari biserica datorita faptului ca aceasta aste cam mica pentru numarul credinciosilor nostrii . In acest sens am inceput demersurile catre forurile superioare si abilitate din acest punct de vedere am contactat o firma de proiectare si momentan asteptam aprobarile necesare in acest scop. La acestea se adauga o activitate sustinuta de consolidare a vietii duhovnicesti morale a credinciosilor. Biserica este dotata cu mai multe randuri de vesminte preotesti noi cat si vase liturgice tote donate de catre credinciosi care si-au adus aportul cu fiecare solicitare a preotului sau a consiliului partohial care au raspuns multumitor de fiecare data.
Inchei aici acest scurt istoric intocmit pe baza putinelor documente ce s-au putut gasi la parohie si a informatiilor ce s-au putut lua de la unii credinciosi mai in varsta cu nadejdea ca Bunul Dumnezeu ne va ajuta sa ne implinim misiunea de mantuire la care am fost chemati , cat si la inmultirea talantilor ce ne-au fost dati .

Preot Roman Ioan Marcel
Paroh al Parohiei Ortodoxe Romane VAMA

Istoricul
Parohiei Ortodoxe
Romane VAMA

Preot Roman Ioan Marcel