Istoricul Mănăstirii  Sf. Arh. Mihail

Localitatea Săpânța este atestată documentar la 30 octombrie 1373 (Zapancha), așezată pe malul stâng al Tisei, un fost bastion al ortodoxiei care a rezistat imperialismului catolic până la 1790.

Pe lângă ”Cimitirul Vesel”, în Com. Săpânța a reînviat vechea Sihăstrie de la Peri. În localitatea Peri (Ucraina de azi), la mică distanță de Com. Săpânța a existat o veche Mănăstire, ctitorie a dinastiei voievodale a Dragoșeștilor. Mai înainte ca Sas Vodă și fiii săi Balc și Drag să întemeieze la Peri în 1389 prima Mănăstire din Maramureș, în aceste locuri au existat din vechi timpuri comunități isihaste, încă de la sfârșitul secolului al XIII-lea luând ființă aici o mică sihăstrie aflată în grija lui Dragoș Vodă, cu hramul ”Sfântul Arhanghel Mihail”.

În prima jumătate a sec. al-XIV-lea s-au adunat aici mai mulți călugări, sfântul așezământ a fost înzestrat cu terenuri, astfel că acest așezământ monahal a devenit o importantă Mănăstire.

Voievozii Balc și Drag, nepoții lui Dragoș Vodă, au dăruit Mănăstirii o serie de bunuri și terenuri și au așezat Mănăstirea sub autoritatea Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol, care a emis un act oficial semnat de Patriarhul Antonie al-IV-lea al Constantinopolului la 13 august 1391 iar Mănăstirea ”Sfântul Arhanghel Mihail” din Peri a fost ridicată la rangul de Stavropighie Patriarhală, cu drept de jurisdicție asupra Bisericilor din Maramureș și a încă șapte ținuturi. Egumenul Pahomie, care era rudă apropiată a lui Dragoș Vodă, a fost investit cu atribuții episcopale.

Începând de la această dată (13 august 1391), sediul Episcopiei Ortodoxe Române a vechiului Maramureș s-a aflat timp de 312 ani cu mici intermitențe la Mănăstirea Peri.

Cel mai cunoscut stareț a fost Cuviosul Pahomie exarh patriarhal peste Maramureș și ținuturile învecinate. El a pus bazele Școlii de Caligrafie de la Mănăstirea Peri. Tot aici funcționa o școală teologică, unde se pregăteau tinerii maramureșeni dar și din zonele învecinate care urmau să devină preoți sau cântăreți de strană.

La Mănăstirea ”Sfântul Arhanghel Mihail” Peri a funcționat o importantă tipografie. Călugării de la Mănăstirea ”Sfântul Arhanghel Mihail” Peri copiau cărți de slujbă și de învățătură pentru preoți, călugări și cântăreți, sau traduceau cărți în limba română, între care amintim ”Legenda Duminicii” tradusă în 1391 (anul ridicării mănăstirii Peri la rangul de Stavropighie Patriarhală), sau făceau traduceri cunoscute sub denumirea de ”Texte rotacizante”.

Pentru prima dată la Mănăstirea Peri s-au tradus în românește cărți din Biblie, dintre care amintim: ”Faptele Apostolilor”, ”Codicele Voronețean”, ”Psaltirea” și altele.

În anul 1696 în timpul arhipăstoririi episcopului Iosif Stoica, s-au  tipărit în limba română ”Evanghelia” și ”Molitvelnicul”. Aici și-au avut reședința zeci de episcopi ortodocși ai vechiului Maramureș, între care și vrednicul de amintire Iosif Stoica. Acesta a fost canonizat de către Sfântul Sinod în anul 1992 cu numele de Sfântul Iosif Mărturisitorul din Maramureș prăznuit de Biserica noastră ortodoxă la 24 aprilie.

Potrivnicii neamului românesc au distrus Mănăstirea Peri în anul 1703, în timpul răscoalei antihabsburgice condusă de Francisc Rakoczi al II-lea.

Rugăciunile ierarhilor, voievozilor, strămoșilor noștri, ale cuviosului Pahomie și ale Sfântului Iosif Mărturisitorul, au fost ascultate de Cel Prea Înalt, iar la Plinirea vremii, a început reînvierea vechii Mănăstiri. Din cauza vitregiilor istoriei, nu s-a putut reconstrui în Ucraina de azi la Peri, ci s-a rectitorit în Com. Săpânța reînnodându-se astfel firul istoric.

Preacucernicul Părinte paroh din Com. Săpânța preotul Grigore Luțai, cu binecuvântarea Prea Sfinției Sale, Preasfințitului Părinte Iustinian Chira, Episcopul Maramureșului și Sătmarului și cu aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a rectitorit vechea Mănăstire Peri a Dragoșeștilor.

Locul de amplasare a Mănăstirii a fost ales în Parcul Dendrologic ”Livada”, care este numit încă din vechime Livada Bisericii Parohiale din Com. Săpânța.

În anul 1991, Preacucernicul Părinte Paroh Grigore Luțai împreună cu Preacuviosul Părinte Prof. Dr. Vasile Mihoc de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu, au sfințit o troiță în locul unde urma să se înalțe viitoarea mănăstire pentru a conștientiza credincioșii cu privire la necesitatea construirii unei mănăstiri în acel frumos parc de peste 22 hectare. Cu multă trudă, în anii care au urmat preotul paroh Grigore Luțai a obținut aprobările necesare, de la autoritățile statului.

În vara anului 1997 Pea Sfinția Sa Prea Sfințitul Părinte Iustin Sigheteanul Episcop Vicar al Maramureșului și Sătmarului, înconjurat de un sobor de preoți a pus piatra de temelie a viitoarei Biserici a Mănăstirii ”Sfântul Arhanghel Mihail” Săpânța Noul Peri, cu destinația precisă de călugărițe.

Biserica Mănăstirii este cea mai înaltă construcție de lemn (stejar) din Europa 75 m. Crucea are 7 m fiind realizată de lector Călin Dăianu din Cluj Napoca și s-a înălțat după planurile d-lui arhitect Dorel Cordoș împreună cu un grup de Specialiști în materie. Construcția propriu-zisă a Bisericii este opera meșterului Ioan Știopei zis Buga din Bârsana.

Această capodoperă arhitecturală, contruită de părintele paroh Grigore Luțai și credincioși din Săpânța, a fost sfințită (Biserica de la demisol) la 31 august 2003, de către un sobor de 6 ierarhi: Prea Sfinția Sa Iustinian Chira Episcopul Maramureșului și Sătmarului, Prea Sfinția Sa  Iustin Sigheteanul Episcop Vicar al Maramureșului și Sătmarului, I.P.S. Sa Iosif Mitropolit al Europei Occidentate și Meridionale, I.P.S. Sa Nathanail Arhiepiscopul românilor ortodocși din America și Canada, I.P.S. Sa Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului și actualul Mitropolit al Clujului, Crișanei, Alba-Iuliei și Maramureșului, I.P.S. Sa Bartolomeu Anania, înconjurați de peste o sută de preoți și mii de credincioși.

În data de 10 septembrie 2003 P.F. Sa Prea Fericitul Părinte Teoctist Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu P.F. Sa Prea Fericitul Petros Patriarhul Alexandriei și a toată Africa (+2004), au vizitat Mănăstirea și i-au conferit preacucernicului părinte Grigore Luțai Crucea Patriarhală. 

Mănăstirea Săpânța Noul Peri pe actualul amplasament, este răspunsul nostru la nedreptățile istoriei care au fost ca vechea ctitorie a Dragoșeștilor să dispară efectiv. Ruinele sale se găsesc în Ucraina de azi, peste Tisa. Așadar, în apele râului Tisa astăzi se oglindește silueta noului așezământ monahal refăcând prima ctitorie a Dragoșeștilor din anul 1389. 

Între anii 2003-2004 s-a construit altarul de vară, creație și execuție exclusivă a meșterului Ioan Știopei zis Buga.

În toți acești ani preacucernicul părinte paroh Grigore Luțai a reușit să introducă curentul electric la Mănăstire, telefonul. Între 2003-2004 s-a realizat asfaltarea drumului până la mănăstire, aducțiunea cu apă potabilă, poarta maramureșană de la prima intrare, o frumoasă alee care străbate pădurea – 280 m, un clopot și multe altele. Din mila lui Dumnezeu, în anul 2003 s-a realizat și lambrierea Cupolei efectuată de același meșter, Ioan Știopei.

În primăvara anului 2005 a început construcția primului corp de chilii.

La 14 septembrie 2005 P.S. Sa Prea Sfințitului Iustin Sigheteanul împreună cu părintele paroh Grigore Luțai și peste 50 de preoți, stareți și starețe din eparhie, în prezența câtorva mii de credincoși, au oficiat Sfânta Liturghie în Altarul de vară al Mănăstirii.

La finalul Sfintei Liturghii, P.S. Sa Prea Sfințitului Părinte Episcop Iustin Sigheteanul a instalat pe Monahia Agnia Ciuban de la Mănăstirea Prislop, maramureșancă de loc, fosta directoare a Seminarului Teologic Monahal ”Sf. Ecaterina” de la Prislop, ca primă stareță a acestei Mănăstiri.

În prezent maica stareță Agnia Ciuban cu obștea de maici continuă strădania de edificare a Mănăstirii Sfântul Arhanghel Mihail. Maica stareță Agnia Ciuban impreună cu obștea contiuă strădania de edificare a Mănăstirii.

Biserica Mănăstirii ”Sfântul Arhanghel Mihail” Săpânța Noul Peri fiind cea mai înaltă construcție de lemn din Europa (75 m), opera arhitectului Dorel Cordoș. Este un loc ce impresionează, fascinează, înaltă, veghează Crucea, binecuvântând locul vechii mănăstiri din dreptul Tisei, ea fiind așezată la distanță de aproximativ 10 km in linie dreaptă de locul fostei mănăstiri și odihnește sufletele celor ce își dorm somnul de veci în pământul rupt de Țara Maramureșului Voievodal și care va dăinui de acum și până în veac și o dată cu ea va dăinui Neamul Românesc, credința ortodoxă strămoșească, limba, cultura și civilizația lemnului creat de meșterii populari maramureșeni!