Paroh
Pr. Dănuț Săsăran
Data nașterii: 25.04.1981
Telefon: 0748957710
E-mail: sasarans81@gmail.com
Situată în partea de Vest a județului Maramureș, localitatea Cicârlău, marchează o distanță de 15 km față de Municipiul Baia Mare către ţinutul Sătmarului și este cuprinsă ca într-o dulce îmbrățișare de diversitatea formelor de relief ce par a-i contura un profil ce străbate istoria care, deși nu-i menționează începuturile, se vede constrânsă să-i remarce prezența și statornicia.
Feudalismul timpuriu surprinde existența Cicârlăului împreună cu cetatea Seini, cu mențiunea că împreună erau parte integrantă a cetății şi domeniului Medieşului, aflat sub stăpânirea familiei de români, Morot. Zona vestică a Munților Gutâi, pe de-o parte și Râul Someș, pe de altă parte au conturat o așezare pe care, o regăsim în slovă scrisă abia în anul 1407 într-o plângere adresată regelui Ungariei, unde îi este semnalat un act tâlhăresc și incendierea satului cu denumirea O Sikarlo (Cicârlăul Vechi). Referința istorică vorbește de o așezare pe care localnicii au indentificat-o, de-a lungul timpului, sub numele de Satul Pustiu de pe Valea Cicârlăului, azi Valea Mare. Denumirea provine, în primul rând de la o vale care traversează localitatea de la Nord la Sud și, în al doilea rând, de la principalul afluent al acestei văi, din cursul superior, şi anume Vâlceaua Cicherii, din dealul Cicherii, denumiri care par a fi rădăcina, din punct de vedere etimologic, a ceea ce se identifică azi a fi, din punct de vedere administrativ-teritorial, Comuna Cicârlău.
Datorită devastării aproape iremediabile prin jaf și incendiere, dar și din considerente practice, începutul sec. al XV-lea gășește oamenii comunității din Cicârlău relocați într-o zonă mai joasă pe care au conturat-o ca vatră de sat, pe versantul sudic al dealului Căliman, cu centrul în zona fostei biserici şi a cimitirului din Căliman.
Acţiunile conjugate ale tuturor românilor din zonă au dus, în anul 1848, la înlăturarea notarului maghiar şi la instalarea unei conduceri româneşti la Cicârlău, ceea ce dovedește existenţa pe aceste meleaguri a unui puternic centru revoluţionar constituit din oameni patrioți, cu rădăcini și fibră autentic românești, fapt certificat istoric și de mențiunea conform căreia foarte mulți localnici au fost înrolați în armata Crăișorului Munților, Avram Iancu. Deconspirați de morarul ungur din sat, fruntașii acestei acțiuni și alți 50 de conducători locali au fost condamnați la moarte prin spânzurare.
1848 este anul în care a fost adus Stindardul Naţional Român la Biserica din Cicârlău, iar anii 1858, 1866 și 1870, îl menționează ca parte a inventarului Parohiei Ortodoxe Cicârlău. În același inventor găsim: 3 clopote, 2 steaguri, din care unul austriac şi unul naţional românesc, în anul 1870; o matricolă din 1790; 3 sigilii ale bisericilor din Cicârlău, Bârgău şi Merişor, Casa Cantorală şi Școală al cărui director, în anul 1839, este menționat a fi preotul Dumitru Cherecheș.
Cicârlăul păstrează vie amintirea acestor jertfe și jertfitori care îi definesc unitatea și dăinuirea așa cum vie rămâne, în memoria lor, jertfa celor 43, respectiv 17 consăteni căzuți pe frontul de luptă al celor două Războaie Mondiale, ale căror nume s-au consacrat istoriei ca nume de eroi ai întregii țări.
Biserica a reprezentat centrul vieții și dezvoltării comunității atât spiritual, cât și educațional sau social, nu fără traversarea unor perioade de încercări majore care au existat de-a lungul istoriei. Astfel, conform însemnărilor în anii 1717-1718, tătarii au dat foc vechii biserici de lemn care, mistuită în integraliate, a rămas în memoria comunității ca reper spiritual și stindard al credinței și dăinuirii lor pe aceste meleaguri. Sfânta Cuvioasă.Parascheva, sub al cărei patronaj a fost pusă, a mijlocit înaintea Cerului și i-a călăuzit pe închinătorii lui Hristos ca, între anii 1750 – 1770, să zidească, spre slava lui Dumnezeu, o biserică din piatră, cu turnul din lemn, care, în anul 1871, a fost împodobită si cu un nou iconostas. Casa parohială, facută din lemn, menționată și ea în această perioadă, a întregit ansamblul eclesial al comunității care, în memoria colectivă, a păstrat numele: popa Gavrilă, Rad și Nichita, ca slujitori ai Altarului lui Hristos și ai comunității din Cicârlău, cu toate că doar din anul 1790 datează primele matricole ale bisericii.
Biserica cu hramul Sf. Ap. Petru și Pavel a fost construită cu jertfelnicia credincioșilor din sat între anii 1909-1911, de către întreprinzători italieni coordonați de anteprenorul Tito Giovani Vecile, în timpul păstoririi pr. Nicolae Breban și dăinuie până azi nu fară încercări majore, la rându-i. Lăcaşul a fost ridicat după un plan tip sală, dreptunghiular, cu dimensiunile de 40m x 12m. Absida altarului este poligonală decroşată. Naosul este acoperit cu o boltă semicirculară. Pe latura vestică a edificiului se găseşte un turn angajat navei cu şarpantă în formă de bulb şi care adăposteşte trei clopote.
În timpul Primului Război Mondial, biserica a fost devastată de către armata maghiară, cele 5 clopote (2 mari de 1.6 t si 1.2 t și alte 3 mai mici) au fost încărcate pe trei căruţe şi duse la gară. Despre clopotul mare se spune că se află astăzi într-o biserică din Budapesta. În anul 1919 se trage cu tunurile și asupra bisericii, turnul fiind deteriorat, iar Stindardul Naţional Român furat. Trupele române de rezervă recuceresc satul, iar drapelul tricolor este recuperat la timp. Azi biserica adăposteşte un exemplar al unui drapel tricolor având culorile dispuse vertical, despre care tradiţia locală mărturiseşte că datează din perioada mai sus amintită fiind purtat de către delegaţia locală, care a participat la Marea Unire de la Alba Iulia din anul 1918. Turnul bisericii a fost refăcut în totalitate în anul 1936, când biserica a fost pictată de pictorul băimărean Ziffer Alexandru și s-a executat și iconostasul de către meșterul Keresztesi din Tășnad. Tot atunci s-au cumpărat clopote şi biserica a fost înzestrată cu toate odoarele sfinte indispensabile slujirii liturgice.
Între anii 1981-1985, în timpul păstoririi pr. Liviu Bob, s-au refăcut tencuielile exterioare în suprafață de 1.450 mp, și s-a renovat interiorul, biserica fiind resfințită de către P.S.Iustinan Chira. Pe parcursului timpului, biserica a mai cunoscut transformări ce au constat în schimbarea acoperișului de tablă, zidirea unei anexe tehnice, executarea unei noi tâmplării la geamuri și uși, introducerea încălzirii prin pardoseală și automatizarea clopotelor.
În anul 2015, sub păstorirea pr. Bob Sebastian, a fost inițiată o nouă lucrare de renovare a bisericii fiind repictată integral de către pictorul Andonaș Neculai.
În anul 2017 pe seama credincioșilor Parohiei Ortodoxe Cicîrlău este numit preotul Săsăran Dănuț. Cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Iustin, s-au continuat lucrările în vederea resfințirii bisericii și au constat în rezidirea Sf. Mese şi a Proscomidiarului, executarea pardoselei interioare, dotarea cu 3 policandre noi, executerea unui lumânărar, executarea unui nou gard de împrejmuire la frontul stradal, zugrăvirea exteriorului bisericii, precum și realizarea unui nou iconostas din stejar.
Legătura cu trecutul acestei comunități se realizează și prin cele nu mai puțin de șase cimitire unde își dorm somnul cel de veci înaintașii ei și care poartă următoarele denumiri: Căliman, La Zetea, Cicîrlăuț, Robaș, Dorca, Golgota deservite de Capela Mortuară construită de către Primăria Comunei Cicârlău, în anul 2015, și dată în administrarea Parohiei Ortodoxe Cicârlău.
Cu rădăcini adânci înfipte în conștiința iubitorilor de frumos și de cânt, cei aproximativ 30 de coriști ai Parohiei Ortodoxe Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Cicârlău, duc azi mai departe moștenirea artistică de peste 100 de ani lăsată de înaintașii lor, care au știut să aducă împreună într-o alăturare armonioasă, Căminul Cultural, Biserica și Școala.
În anul 1921 ia fiinţă prima formaţie corală bărbătească cunoscută şi care era compusă la momentul acela din aproximativ 20 de membri. Dragostea pentru cânt a făcut în aşa fel încât acestui grup iniţial să i se adauge noi şi noi suflete ceea ce a dus în scurt timp la conturarea unei formaţii corale mixte care va aniversa cu mare fast împlinirea celor 50 de ani de activitate corală. O fotografie surprinsă de la acest moment indica prezenţa în cor a unui număr de 75 de membri.
Cu aportul covârşitor al doamnei preotese prof. Mihaela Bob Zăiceanu, în anul 2007, corul este reclădit în actuala componenţă şi după ani de muncă, i-a conferit acestuia strălucirea de odinioară. Repertoriul corului este unul foarte vast şi cuprinde Sf. Liturghie și răspunsurile liturgice, pricesne, colinde, cântări cultice, patriotice și folclorice.
De-alungul timpului corul a participat la liturghii arhiereşti, a susţinut spectacole la diferite evenimente culturale, în Baia Mare, Tăuții de Sus, Seini, Pomi, pe plan local, în comunităţile învecinate precum şi în ţară, unul dintre cele mai prestigioase fiind Festivalul Alină-te Dor Alină de la Cicârlău, inițiat de marele interpret de muzică populară Nicolae Sabău, mutat la Cer la vârsta de 91 de ani și care a mărturisit că „pruncuț fiind a învățat să cânte în biserică”. Aceeași biserică unde și astăzi, ascultând corul, este fascinat de măreţia şi ecoul ei.
Începând cu anul 2017, corul mixt pe 4 voci, este dirijat de către domnul Adrian Petruș care a activat anterior şi în calitate de corist la partida bas-bariton. În prezent corul dă răspunsurile în grandioasa Biserică Ortodoxă din Cicârlău în fiecare duminică precum și la marile sărbători. Începând cu anul 2018, pentru a spori pregătirea, interesul şi pentru întărirea comuniunii dintre formaţiile corale, preotul paroh, Săsăran Dănuț a pus bazele unui Concert Coral de Colinde la Cicârlău. Corul se bucură de o colaborare excelentă cu domnul profesor Mircea Patovan, alături de care a realizat mai multe proiecte muzicale printre care şi colinda Vin Colindătorii înregistrată pe un suport audio-video, şi care s-a bucurat de un real succes. Purtând cu cinste costumul popular al unei zone folclorice de interferenţă şi cântând cu drag şi dor, Corul Parohiei Ortodoxe Cicârlău, se înscrie cu succes în rândul formaţiilor corale de prestigiu cu tradiţie şi continuitate, şi cu dorinţa de a transmite generaţiilor viitoare prin port şi cânt, glasul neamului şi al credinţei româneşti şi strămoşeşti.
În timpul păstoririi preotului Gheorghe Pop, în anul 1978, a fost inițiat Festivalul Național Concurs de Literatură „Vasile Lucaciu” ajuns la ediția a XXII-a și care în prezent se desfășoară sub patronajul Primăriei Comunei Cicârlău.
În anul 2019 la aniversarea a 90 de ani de viaţă, marelui interpret, Nicolae Sabău din Cicârlău, i s-a conferit de către Episcopia Ortodoxă a Maramureşului şi Sătmarului, Ordinul „Sf. Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş” în semn de înaltă apreciere pentru întreaga activitate artistică şi pentru promovarea valorilor tradiţionale ale neamului românesc
Biblioteca parohială este situată în casa parohială şi conţine peste 1000 de titluri.
În plan filantropic, comunitatea parohială s-a implicat activ și frecvent în acoperirea nevoilor unor semeni aflați în dificultate realizând colecte cu sume în bani pentru refacerea caselor afectate de incendii, inundații sau alte stricăciuni pe plan local sau în țară, deasemenea a sprijinit financiar persoane bolnave care necesitau diferite intervenții medicale. În anul 2022 în timpul crizei refugiaților din Ucraina a sprijinit cu alimente si produse de primă necesitate persoanele refugiate. S-au efectuat periodic vizite persoanelor vârstnice care locuiesc singure sau care sunt bolnavi pentru a le asigura medicamente, alimente sau alte nevoi.
La nivel parohial se desfășoară o activitate concepută să corespundă nevoilor actuale pe plan edilitar, pe plan cultural și catehetic și social-filantropic.
O atenție deosebită este oferită copiilor venind în sprijinul lor prin diferite programe catehetice dintre care amintim Hristos împărtășit copiilor, Alege Școala, Fii Maicii Domnului, menite să facă față provocărilor actuale cu care se confruntă tinerele generații.
La fel ca şi înaintaşii lor, credincioşii Parohiei Ortodoxe Cicârlău, se bucură şi în prezent de ocrotirea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, lucrând cu grijă la mântuirea sufletelor lor. Elevilor cu situații precare li s-au oferit rechizite în cadrul programului „Ghiozdanul Micului Creștin”.
Surse bibliografice
