Istoricul comunităţii parohiale

Oraşul Tăuţii-Măgherăuş a fost până nu demult o comună suburbană a Municipiului Baia Mare,  aşezată la nord-vest de acesta, la o distanţă de aproximativ 9 km, pe şoseaua naţională Baia Mare – Satu Mare, drumul european E 58. Are în structura lui următoarele localităţi: Tăuţii-Măgherăuş, Ulmoasa, Băiţa, Nistru, Buşag, Merişor şi Bozânta Mare. Localitatea Tăuţii-Măgherăuş de azi a rezultat din unificarea a două localităţi: Tăuţii de Jos şi Măgherăuş, separate prin podul Băiţa.

Cele mai vechi date despre existenţa unei aşezări omeneşti cu numele de „Măgherăuşul Mare” datează din secolul al XIV-lea, iar în secolul al XV-lea este amintit „Măgherăuşul Mic”. Prin urmare, aşezarea mai târziu cunoscută sub denumirea de Măgherăuş este rezultatul unirii celor două: „Măgherăuşul Mic” şi „Măgherăuşul Mare”. În 1424 apare scris Monyaros, iar în 1490 Mogyaros, ceea ce ne determină să fim de acord cu unele afirmaţii că ar fi avut numele de la „Alunişul unguresc Mogyaros”. Documentele menţionează că era „posesion olakalis”, deci posesiune a românilor sau aşezare a românilor.

Istoricul bisericii parohiale

Parohia Măgherăuş a fost filie a Parohiei Ortodoxe Tăuţii de Jos până în anul 1997, când a devenit parohie de sine stătătoare. De pe o pisanie foarte veche, păstrată pe zidul exterior al lăcaşului de cult, aflăm că la 1818 s-a început construcţia actualei biserici din piatră cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, la anul 1830 ridicându-se turnul şi bolta după un plan tip sală, dreptunghiular, cu dimensiunile de 19m x 7m. Absida altarului este semicirculară decroşată. Naosul este acoperit cu o boltă semicirculară. Pe latura vestică a edificiului este situat un turn adosat navei, cu şarpantă în formă de bulb, adăpostind două clopote. Între anii 1961-1968, sub îndrumarea preotului de atunci, Costin Adrian, s-a făcut o amplă renovare, iar la data de 27 iulie 1969 lăcaşul a fost sfinţit de către I.P.S. Teofil Herineanu, Arhiepiscopul de atunci al Vadului Feleacului şi Clujului. 

 În paralel cu aceste lucrări ce au vizat biserica, s-a construit altarul de vară între anii 2007-2008 de către meşterul popular Pop Vasile, pardoseala de către Hedeş Aurel şi pictura icoanelor de către pictorul Pascariu Mihai. Acesta a fost sfinţit în anul 2008  de către I.P.S. Justinian Chira.

În Anul Domnului 2010 s-a ridicat crucea de pe Dura în memoria Neamului Românesc, în timpul Arhipăstoririi I.P.S. Justinian Chira şi P.S. Iustin Sigheteanu, de către credincioşii Parohiei Ortodoxe Române Măgherăuş.           

Mai recent, între anii 2011-2016, biserica s-a tencuit şi pictat în tehnica frescă, în întregime de către pictorul Filip Ioan Macarie.

Vechiul iconostas a fost înlocuit cu unul nou, cioplit în stejar masiv, lucrare executată de către sculptorul Viorel Mihiş din localitatea Baba – Târgul Lăpuş.

S-a consolidat biserica prin construirea unui zid de rezistenţă perimetral din beton armat. Faţadele edificiului au fost recondiţionate, iar tabla de pe acoperiş, turn şi lumânărar a fost revopsită.

În data de 17 iulie, anul Mântuirii 2016, în duminica a IV-a după Rusalii, s-a resfinţit după toată rânduiala Bisericii de Răsărit, aşezându-se cu sfinţenie în Sfânta Masă, Sfintele Moaşte şi Hrisovul, de către Înaltpreasfinţitul Dr. Andrei Andreicuţ, Mitropolit al Clujului, Maramureşului şi Sălajului şi de către Preasfinţitul Părinte Dr. Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului. Cu această ocazie Preasfinţia Sa a dăruit bisericii şi cel de-al doilea hram: “Sfântul Martir Antim Ivireanu”.

Casa parohială, construită din vaiog şi cărămidă, a fost întabulată de primul paroh, Pr. Conf. Univ. Dr. Ştefan Pomian, şi renovată complet în anul 2005, în timpul păstoririi Pr. Chânţa Ioan-Alexandru.

În patrimoniul parohiei se află o veche icoană împărătească (din secolul XVIII). Ea a fost recondiţionată şi astăzi stă aşezată pe Sfânta Masă de Altar.

De când a devenit parohie de sine stătătoare, comunitatea a fost păstorită de către preoţii: Pr. Ştefan Pomian (1997-2003) şi Pr. Chânţa Ioan-Alexandru (2003 – prezent)

Cântăreţul remarcat de comunitate este Florian Oiegaş (1997 – prezent), iar epitropul este Zaharie Vasile (2003 – prezent).

Cimitirele

În număr de două, poartă denumiri consacrate de comunitate astfel:

„Cimitirul Mare” şi „Cimitirul dintre biserici”, ambele siuate la o distanţă de aproximativ 1000 m de la biserică spre localitatea Băiţa, iar celălalt, spre Baia Mare. De asemenea, Parohia Măgherăuş administrează Capela mortuară construită în anul 2007 de către Primăria Oraşului Tăuţii Măgherăuş. 

Activităţi culturale şi filantropice în trecut

Biblioteca parohială este situată în casa parohială şi deţine un număr de aproximativ 300 de titluri.

Activităţile pastoral-misionare catehetice şi culturale cuprind: cercuri catehetice pentru copii în cadrul programelor naţionale: „Hristos împărtăşit copiilor” şi „Alege şcoala”; concert anual de colinde, concert de pricesne şi scenete religioase cu copiii în perioada Postului Crăciunului. Toate aceste programe se defăşoară la iniţiativa preotului paroh Chânţa Ioan-Alexandru secondat de preoteasa Cosmina Chânţa.

Surse bibliografice

Crâncău, Emil, Toponimia şi antroponimia localităţii Tăuţii-Măgherăuş – judeţul Maramureş, Editura Enesis, Baia Mare, 2011

Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului – Situația confesională a populației din Protopopiatul Ortodox Român Baia Mare, conform Institutului Național de Statistică

Suciu, Coriolan – Dicționar istoric al localităților din Transilvania, Edit. Academiei R.S.R, București 1967-1968

Protopopiatul Baia Mare, Monografie-Album, Editura Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului, Baia Mare, 2015

www.protopopiatul-baia-mare.ro

www.tautiimagheraus.ro