Istoricul comunităţii parohiale

Parohia Ortodoxa Romană „Naşterea Maicii Domnului” din satul Berbeşti, face parte din Protopopiatul Ortodox Roman Sighet.

Satul Berbeşti se află aşezat la confluenţa râurilor Mara şi Cosău, pe malul stâng al râului Mara, la 10 km de municipiul Sighetu Marmaţiei şi 50 km de Municipiul Baia Mare, fiind locuit numai de români. În anul 1387, satul este amintit în documente cu numele de Barbfalwa. Alte numiri pe care le-a avut localitatea în decursul veacurilor sunt: Bardfalva, Barthfalua, Barkfalwa, Bartfalva, Belafalva, Berbesty, Bartfalu. În „Diplomele Maramureşene” este amintit în anul 1402 ca fiind posesiunea fiilor lui Dragoş Vodă, Balc şi Drag. În anul 1405 o diplomă a regelui Sigismund de Luxemburg îl laudă pe Dragoş care a luptat împotriva lui Bogdan de Cuhea şi reconfirmă că Dragoş este stăpân şi peste satul Berbeşti. În partea de apus a satului este Valea Arsă sau Valea Arjii, unde mai locuiesc câteva familii şi unde în trecut a fost o aşezare importantă a satului cu case şi gospodării, care, la 1717 a fost arsă şi pustiită de tătari. Locuitorii s-au mutat în zona „Poderei” loc în care se află biserica şi cimitirele.

Istoricul bisericii parohiale

Prima biserică din sat a fost din lemn şi a fost sfinţită de episcopul Dosoftei (ultimul episcop ortodox al Maramureşului între anii 1718-1735). Într-un document de la Arhivele statului, se arată că în anul 1751 are loc vizita episcopului de Muncaci, Manuel Olsavszky în Berbeşti, care menţionează că biserica de lemn era sfinţită de episcopul Dosoftei, iar antimisul bisericii era semnat şi dăruit de episcopal Iosif Stoica (Iosif Mărturisitorul 1690-1718). Această biserică a fost donată credincioşilor din Vad în anul 1758 şi au folosit-o până în 1884, când şi-au construit o biserică din zid. O altă biserică de lemn, mai mare, folosită până la construirea bisericii de piatră a fost dată satului Şugău pentru construirea unei şcoli, în anul 1932, în vremea preotului Lazăr Gherman (1931-1934, preot în Berbeşti).

În timpul preotului Petru Bârlea fiu al satului, s-a zidit actuala biserică de zid din piatră, prin donaţiile şi munca credincioşilor din Berbeşti. Construcţia a început în primăvara anului 1898 şi s-a terminat în 1909. În biserică s-a slujit începând din anul 1914, fiind, la acea vreme, cea mai mare biserică de pe Mara şi Cosău. Biserica are un plan sală, cu dimensiunile de: 35m L, 10m l şi 30m h. Absida altarului este semicirculară decroşată. Naosul este acoperit cu trei unităţi de bolţi boeme. Pe latura vestică a edificiului este situat turnul-clopotniţă angajat navei, a cărui şarpantă este în formă de bulb. Conducătorul tehnic al lucrărilor a fost Graf din Virismort şi zugrav Kadar din Sighet. Din materialele rămase de la biserică s-a construit prima şcoală confesională din piatră, în locul Poderei. Biserica a fost sfinţită prima data în 31 octombrie 1954, de către episcopul Valerian al Oradei în timpul preotului Cornic Ananie (1953-1955).

In anul 1996, în fața bisericii s-a construit un pridvor spatios, cu trei turnulete, acoperit cu tablă si s-a pus usa nouă sculptată la intrarea în biserică. În anul 1999, la intrare în curtea bisericii, s-a montat o poartă maramureseană cu 8 stâlpi, unicată la acea vreme pe văile Iza-Mara-Cosău.

Biserica impresionează prin frumuseţea picturii în tempera grasă executată între anii 1999 – 2000, de către pictorul profesor Tudoran Marius din Cluj. În anul 2000, 3 septembrie, pictura bisericii a fost sfintită de către Prea Sfințitul Părinte Iustin, atunci Arhiereu Vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, în sobor de preoti si diaconi.

De o frumuseţe deosebită este iconostasul de stejar executat în anul 2010, de către sculptorul Mircea Vasile din Sighet. Icoanele de pe iconostas au fost pictate de pictorul Sabin Drinceanu din Iaşi. Între anii 2008 – 2012 biserica a beneficiat de lucrări importante de consolidare şi drenaj exterior pentru stoparea igrasiei, lucrările au fost efectuate de catre Petrovai Petru din Berbesti. De asemenea, au fost construite multe alei betonate si pietruite. A fost retencuită în exterior si interior, partea afectată de igrasie. A fost acoperită cu tablă zincată, s-a refăcut instalaţia electrică şi a fost înzestrată cu candelabre noi. S-au pus geamuri noi de termopan şi s-a refăcut pictura interioară, afectată de igrasie. În Sfântul Altar s-a aşezat un nou pristol, s-a refăcut pardoseaua din gresie si s-a pus mobilier nou. De asemenea s-a făcut instalatie de incalzire pe curent, cu panouri infra-rosu si s-au instalat aparate de aer conditionat, s-a refăcut instalatia de sonorizare.

Resfinţirea bisericii a avut loc pe 7 octombrie 2012 de către Presfințitul Părinte Iustin.

Între anii 2024-2025, ăn fata bisericii s-a construit un altar de vară cu sală socială.

Preoţii cunoscuţi, care au slujit în Berbeşti sunt: Pop Ioan (1640), Popa Lupu (1700) menţionat în soborul mare de la Sighet din anul 1698 cu Vlădica Iosif, Popa Nicolae (1714), Popa Filip (1750), Petru Opriş senior (1802-1836), Ioan Opriş (1837-1865), Petru Opriş (1865 -1882, atunci erau 1015 credincioşi şi 146 iudei în sat), Petru Bârlea (1882 -1927), Fucec Cornel (1928), Avram Romul (nov.1928 -oct.1931), Lazăr Gherman (nov.1931 – nov.1934), Dunca Ioan (nov.1934 – sept.1936), Octavian Pop (1936 – martie 1946), Cupcea Salviu (1946 – 1952), Cornic Anania (1953 – 1955), Godja Vasile (1955-1957), Voina Daniel (1957-1977), Petrovai Vasile (1978-nov.1993), Şimon Ştefan (dec.1993 – prezent).

Cimitirele

Parohia Ortodoxă Română Berbeşti are trei cimitire: cimitirul „bătrân”, cel mai vechi, unul lângă biserică şi altul lângă şcoală confesională.

Activităţi culturale şi filantropice în trecut

Amintim faptul că pictorul, de origine poloneză, Alexandru Ponehalschi, trăitor în Berbeşti în secolul al XVIII-lea, a pictat bisericile din: „ Berbeşti, Călineşti-Căeni, Budeşti-Susani, Sârbi-Susani, Deseşti şi Ieud-Deal şi a realizat ansambluri parietale, tâmple şi numeroase icoane”. Un monument impunător din Berbeşti este Troiţa de hotar în stil gotic, aşezată la ieşirea din sat spre Vadu Izei, pe partea stângă, datată din secolul al XVIII-lea, numită Troiţa Rednicenilor, ridicată prin cheltuiala unei familii nobile Rednic din localitate.

Profilul actual al parohiei

Potrivit recensământul din 2021 în parohia Berbeşti sunt 1110 creştini ortodocşi.

În parohia Berbeşti, în plan pastoral-misionar, se desfăşoară ore de catehizare pentru copii şi se organizează pelerinaje la mănăstiri cu procesiune de tineri şi copii.