
Aceasta asezare este situata în partea de sud a orasului, în continuarea strazii Uzinei, care începe de la Podul de peste râul Somes si se prelungeste pâna la vechiul aeroport. Locul de marcare de unde începe Curtuiusul este reprezentat de “Halta Amati”, unde era prin anii 1970 linia îngusta de cale ferata car etrecea din gara de vest a orasului Satu Mare, cunoscuta si sub numele de Gara Ferastrau, spre sud, traversând strada Uzinei prin punctul unde se gaseau administratiile Gostatului si apoi mergând paralel pe partea stânga a soselei pâna la vechiul aeroport si mai departe spre sud-est catre Viile Satu Mare.
Cartierul este alcatuit, în mare parte, din români, putini unguri de religie reformata si catolica dar fara lacas de cult.
Localitatea este asezata de-a lungul acestui drum de interes local care duce din Satu Mare, dupa ce traverseaza Somesul spre sud, catre localitatea Viile Satu Mare iar de la vechiul aeroport, unde se termina cartierul Curtuius, ramificându-se spre dreapta catre noul aeroport si pe drumul national spre Zalau si Cluj-Napoca.
Aceasta comunitate compacta a aparut datorita înmultirii numarului populatiei din localitatea Satu Mare iar pe de alta parte prin asezarea unui mare numar de maramureseni din localitatile Leordina, Sighetu-Marmatiei, Câmpulung pe Tisa, Iapa etc., care s-au colonizat aici în urma “reformei agrare” din anul 1923 si a situatiei de dupa al II-lea razboi mondial. Cu alte cuvinte, cartierul Curtuius nu are o istorie atât de veche, istoria a fiind, istoria dezvoltarii orasului. Aceasta suburbie avea în anul 1973 aproximativ 200 de persoane, 90 % fiind români ortodocsi.
Deoarece sunt uniti cu orasul, oamenii sunt angajati la firme si intreprinzatori din Satu Mare. Din punctual de vedere al arondarii, Curtuiusul a fost filie a Parohie Satu Mare 5, care începând cu anul 1940 manifesta tendinte de extindere dincolo de calea ferata de la sudul orasului.
La început, redinciosii din filia curtuius aveau un lacas de cult improvizat într-o sura, apoi într-o casa. În anul 1945, dupa razboi, credinciosii si-au manifestat dorinta de a zidi o bisericuta. Pentru a-si duce la îndeplinire acest proiect au primit caramida din demolarile unor vechi edificii dar din anumite cauze nu au putut sa realizeze acest lucru. Abia în anul 1950 au costruit o capela din material foarte slab, caramida din pamânt, pe care l-au acoperit cu eternit iar în curtea acestei capele au construit o clopotnita în care au instalat un clopot. Aceasta bisericuta este foarte îngrijita, cu banci, cu iconostas, la care a lucrat un mester tâmplar cu numele Petrusca Gheorghe iar icoanele sunt donatia doamnei preotese Leontina Stiru, care a lucrat la ele personal. Capela a fost reparata capital în anul 1970 iar prin anul 1968 fundatia a fost întarita cu beton si incinta a fost împrejmuita cu un gard de sârma pe butuci de lemn rezultati din lemnele de salcâm defrisati din cimitir.
În aceasta biserica au slujit preoti din Satu Mare. Astfel, Curtuiusul fiind filie la Parohia Satu Mare 5 a fost deservit de Pr. Ioan Balan în perioada 1940 – 1948 dupa care se retrage. A fost bolnav multa vreme si a murit la Baia Mare în luna mai 1973, dupa ce a functionat ca administrator la Spitalul Unificat din Baia Mare iar înainte de a muri, cu câtiva ani, la Muzeul de istorie nationala din Baia Mare.
La filia Curtuius au mai slujit: Pr. Mihail Dobosi, 1950 – 1956; Pr. Mircea Andron, 1956 – 1962; Pr. Mihail Dobosi, 1962 – 1967, fiind ajutat si de catre Pr. Gheorghe Coman si de catre Pr. Ioan Stiru; Pr. Viorel Mihaila, 1967 – 1969; Pr. Traian Pilca, 1969 – 1972, fiind ajutat de catre preotii pensionari si îmbisericiti la Satu Mare, Pr. Simion Pop, Pr. Alexandru Gavrus, Pr. Cornel Hotea, Pr. Cornel Lepadatu.
În anul 1972 se îmfiinteaza Parohia Satu Mare 5 din cele doua filii, Curtuius si Balta Blonda, venid ca paroh Pr. Vasile Popa de la Parohia Bârsau de Jos, de la 1 februarie 1973, locuind la centrul parohial din Satu Mare. El a slujit aici pâna în anul 1977. De acum pâna în 1981 a slujit Pr. Alexandru Tincu iar din 1981 vine ca preot paroh Constantin Bota care sta aici pâna în anul 1992. Din 1993 pâna în 1994 a servit aici Pr. Vasile Bene iar din 1994 pâna în prezent paroh este Pr. Viorel Pasca.
La data de 20 iunie 1999 se sfinteste locul si se pune piatra de temelie a unei noi biserici de catre Prea Sfintitul Justinian Chira al Maramuresului si Satmarului, fiind însotit de catre Parintele Consilier Administrativ Vasile Augustin si de catre Parintele Consilier Gheorghe Balan alaturi de un sobor alcatuit din 20 de preoti. La data de 18 septembrie 1999 începe constructia bisericii, în 2001 se ajunge la acoperis, în 2002 se executa instalatia electrica, si s-a tencuit exteriorul. În anul 2003 s-a tenciut interiorul bisericii si s-a curatat exteriorul fiin stropit cu terasit. La data de 30 noiembrie 2003 a avut loc târnosirea noului lacas de cult fiind puse sfinte moaste de catre Prea Sfintitul Justinian Chira. La acest eveniment au mai participat Parintele Protopop Alexandru Tincu si un sobor format din 22 de preoti. La data de 29 iunie 2004 s-a teminat montarea gresiei în biserica, a unei tâsnitoare si a unui chiosc în curtea bisericii, s-a executat instalatia de încalzire cu centrala termica pe gaz metan. La 23 noiembrie s-a montat iconostasul sculptat din lemn de tei de catre sculptorul Nicolae Câmpianu de la Dej, jud. Cluj. La 28 noiembrie 2004 s-au montat icoanele pe iconostas, pictate de pictorul Constantin Bumbu din loc. Caseiu, jud. Cluj. În 7 decebrie 2004 s-au astfaltat trotuarele si platoul din fata bisericii de catre d-ul Stelian Popa. Ls data de 15 februarie 2005 s-a început pictarea bisericii de catre pictorul Constantin Bumbu îmreuna cu cei dou fii ai sai iar la 8 aprilie aceasta lucrare a fost terminata. În 22 iulie s-a achizitionat si a fost adus pentru sfânta biserica un candelabru cu 54 de brate. La 24 iulie a avut loc ceremonia de resfintire a bisericii de catre Prea Sfintitul Justinian Chira si de un sobor format din 35 de preoti si o mare multime de credinciosi. S-au încununat, astfel, stradaniile si jertfa credinciosilor si a multor iubitori ai Bisericii care se numara în rândul ctitorilor si al binefacatorilor Bisericii.
Pentru meritele sale Parintele Viorel Pasca a primit cea mai înalta distinctie a Bisericii Ortodoxe Române, si anume “Crucea Patriarhala”.
La 4 martie 2018 a fost instalat noul preot,Sopoian Cosmin,de către protopopul Sătmarului ,Ioan Socolan,in urma pensionării preotului Pașca Viorel.
In luna iulie din 2018 noul preot,Sopoian Cosmin a intăbulat Biserica și terenul aferent,In același an se inlocuiesc cetărnele si scurgerile de la Biserică,după care se renovează in interior vechea biserică de pe strada Busuiocului,care deservea ca și capelă.
Pe parcursul anului 2019 s-a continuat inobilarea Sfintei Biserici,in luna iunie s-au montat două policandre in cafas și Sf. Altar.In 15 noiembrie 2019 s-au automatizat cele două clopote ale Bisericii.
In anul 2020,deși a fost un an cu restricții,datorită pandemiei covid-19,am continuat să inzestrăm Sfănta Biserică. in intervalul 25 iunie-5 iulie s-a restaurat exteriorul și s-a vopsit partea lemnoasă de la turnuri și streșină.La 24 iunie,in urma nenumăratelor demersuri am intăbulat pe Parohia Sf. Andrei 3752 mp de cimitir,in vederea construirii unei capele.
In vara anului 2021 s-a parchetat intreaga Biserică si s-a inlocuit instalația de incălzire,tevi și calorifere noi.Tot in această perioadă s-au achiziționat două terapoade și un analog sculptate in lemn de tei de către domnul Câmpean Nicolae de la Dej.
Pe parcursul anului 2022 am inceput documentația in vederea construirii capelei de cimitir,in paralel lucrând la intăbularea parcelei de cimitir de 4020 mp extravilan. In intervalul 16 octombrie-23 octombrie s-au montat 55 mp de granit in pridvorul Bisericii.
Anul 2023 a fost rodnic pentru Parohia Sf.Apostol Andrei,reușind cu mari eforturi intăbularea a 4020 mp cimitir,La 12 iunie am obținut autorizația de construcție a capelei.La 18 august 2023 a inceput construcția capelei și s-a finalizat la 25 aprilie 2024,inclusiv cu o clopotniță.
La inceputul anului 2024 s-a finalizat capela ,și la praznicul Rusaliilor capela s-a dat in folosință,iar la 1 decembrie a fost sfințită de P.S Timotei Sătmăreanul.
Pe parcursul anului 2025 s-a montat pavaj pe in fața și imprejurul Bisericii și s-au confecționat scaune sculptate pentru episcop si preoți.