Istoricul parohiei

Despre înființarea parohiei nu s-au păstrat  documente, iar legendele locale legate de înființarea satului și a parohiei nu sunt explicite. Conscripția veniturilor preoților și cântăreților bisericești din Maramureș, din anul 1777 menționând că ”Parochia Kiss Bocskoiensis  ab antiquo  erecta.”

• 1365 – Satul este pomenit pentru prima dată într-un document din  2 februarie, care menționează că regele Ludovic I al Ungariei îl răsplătește pe Balc fiul lui Sas Vodă și pe frații acestuia, alungați din Moldova de infidelul Bogdan cu domeniul Cuhei, din care făcea parte și localitatea Bocicoel.
• 1530 – Conscripția populației din acest an menționează  existența unui ”popă”, fără a i se  consemna din păcate numele. Nu știm dacă este vorba despre primul preot din sat, sau este primul menționat în documente.
• 1640 – În acest an este consemnată existenta unei biserici de lemn cu hramul Sfânta Paraschiva.
• 1699 – O  biserică, de lemn, este  primită  de la credincioșii din Vișeu de Jos. Ea va înlocui vechea biserică a satului purtând  același hram ca predecesoarea: Sfânta Paraschiva.
• 1700 – Biserica este sfințită de episcopul Iosif Stoica al Maramureșului (1690 – 1711), care a dăruit bisericii cu această ocazie un antimis, care s-a păstrat la biserică până în secolul XX și pe care îl menționează în 1909, Ioan Bîrlea în Însemnări din Bisericile Maramureșului. 
• 1751 – Din vizita canonică a episcopului Mihail Manuel Olsavski, de la Muncaci  aflăm primele informații certe despre biserică. Închinată Sfintei Parascheva, biserica, construită din  lemn, avea un turn și era acoperită cu draniță. Avea antimis de la episcopul Ghenadie Bizanczy al Muncaciului (1716 – 1733), un potirul din cupru, erau trei candelabre de lemn și două clopote pe care nu se știa cine le-a binecuvântat. 
• 1777 – Conscripția veniturilor preoților și cântăreților bisericești din Maramureș, menționează că biserica de lemn este veche și necesită reparații, nu există casă parohială și nici casă pentru cântăreții bisericii.
• 1785 – Biserica este pictată în întregime: ”Sima Costan, acesta a fost preot și au fost parohuș în Bășcoel 33 de ani. Și în anul 1785 au zugrăvit altariul și besereca bărbațiloru luîndu afară fruntariu. Botiș Vasilie, cu soața lui, Mărie, au zugravit tinda besericei, unde stau muerile, cu a sa (che)teltuială ne ajutorându-l nimeni.”  
• 1789 – Din acest an se introduc Registrele matricole ale botezaților, cununaților și decedaților.
• 1810 – Zugravul Ion Plohod din Dragomirești face o icoană pentru prestolul bisericii, icoana fiind plătită de parohul Sima Costan.
• 1826 – Istoricul parohial consemnează în acest an existența unei case parohiale din lemn. În anul 1870 s-a cumpărat o casă din Săcel și cu lemnul din ea s-a modificat  vechea casă. Ea a rămas în picioare până în anul 1978 când a fost demolată.
• 1889 – Cronica parohiei consemnează că biserica:”nici decatu nui îndestulătore, deoarece poporulu în dînsa nu încape ci subu serviciulu divinu mai alesu la sărbatori mari a 5a parte petrece pe sub pereți din afară.”  Din această cauză sub păstorirea  preotului Grigore Balint, comunitatea hotărăște să facă o biserică de piatră în care să încapă tot poporul. Piatra de temelie a bisericii s-a pus în 6 iulie și s-a terminat zidirea ei un an mai târziu, în 7 iunie 1890, de către meșterul Iosif Bodnariuc  originar din localitatea Rahău (azi în Ucraina). 
• 1890 – Biserica  finalizată este binecuvântată de către Vicarul Maramureșului, Tit Bud în data de 14 octombrie,   păstrând mai departe hramul Sfintei Paraschiva.
• 1942 – Autoritățile hortyste, sub pretextul pericolului de prăbușire, închid biserica întrucât în pereți de la turn au apărut fisuri, iar în anul următor  este demolată. Se hotărăște construirea unei biserici de cărămidă, însă nu se cade de acord asupra locului de construire. Lucrurile se tergiversează până în anul 1946, când se hotărăște construirea unei biserici de lemn pe amplasamentul vechilor biserici. Planul a fost alcătuit de inginerul Otto Lukacs din Sighet care proiectează o biserică în stil gotic.
• 1946 – 1959 – În 1946 este tăiat din pădurea parohiei lemn de stejar și  adus la locul construcției, dar lucrarea începe abia  în 1948 când este terminată fundația și se începe ridicarea bisericii care cu mari greutăți se finalizează în 1959.
• 1961 – Biserica este pictată de pictorul  Volosnoy Wilhem din Dej și se instalează un iconostas construit la Cluj, icoanele fiind pictate de Dohi Alexandru din Sighet. După  mai bine de trei veacuri, timp în care cele trei  bisericile au purtat hramul Sfintei Paraschiva, se renunță la hramul istoric, iar Biserica  sfințită în 24 septembrie  de Preasfințitul Părinte Teofil Herineanu, episcopul Vadului Feleacului și Clujului, primește hramul Intrarea Maicii Domnului în Biserică. 
• 1975 – Se renunța la vechea casă parohială și se construiește una nouă, finalizată în anul 1978.
• 1994 – În 20 iulie Preasfințitul Părinte Iustin Sigheteanu, arhiereu vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului pune piatra de temelie pentru o capelă în cimitirul numit Basarabă, capelă care va fi finalizată în anul următor și va fi binecuvântată de către Preasfințitul Părinte Justinian Chira, episcopul Maramureșului și Sătmarului, în data de 23 iulie 2000. În luna aprilie clopotul mic datând din sec XVII, este înlocuit cu unul nou.
• 1999 – În curtea  casei parohiale se construiește o  sală de mese.
• 2002 – 2004 –  Sub păstorirea preotului Roșca Grigore Dumitru biserica este (re)pictată de pictorii Adrian Dedea și Ovidiu Taloș, iar sfânta masa este refăcută. Îmbrăcată cu pictură nouă, biserica este târnosită de către Preasfințitul Părinte Iustin Sigheteanul, arhiereu vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului în data de 29 iunie 2004 ocazie cu care biserica mai primește un hram: Sf. Apostoli Petru și Pavel. Ansamblul lucrărilor de la biserică a fost întregit în 2004 cu un altar de vară și o poartă maramureșeană.
• 2009 – S-a schimbat învelitoarea de la biserică.
• 2022 – Sub păstorirea preotului Grec Mircea casa parohială este renovată în totalitate.

Starea patrimonială a parohiei cuprinde azi  biserica cu hramurile Intrarea Maicii Domnului în Biserică și Sfinții Apostoli Petru și Pavel, o capelă de cimitir, o casă parohială în curs de renovare, un așezământ social – sală de mese, două cimitire, un Antologhion din 1766, aflat în custodie la muzeul mănăstirii Bârsana și o icoană din sec XVII cu Arhanghelul Mihail.

Evoluția demografică pe parcursul a 4 secole a parohiei arată astfel:

• Anul 1792 – 204 suflete
• Anul 1821 – 370 suflete
• Anul 1847 – 571 suflete
• Anul 1877 – 613 suflete
• Anul 1903 – 870 suflete
• Anul 1936 – 1330 suflete
• Anul 1992 – 1027 suflete
• Anul 2002 – 787 suflete
• Anul 2011 – 706 suflete

Încercând să refacem șirul preoților slujitori ai parohiei, ne-am izbit de lipsa documentelor, astfel că ne-a fost imposibil să îi surprindem pe toți slujitorii bisericii.

Din documentele păstrate lista rezultată este următoarea:

• 1530 Conscripția din acest an menționează un popă, din păcate fără nume.
• 1692 – 1700   popa Vasile Moldoveanul
• 1694   popa Ioan
• 1698   popa Gabriel
• 1710/11 – 1751     popa Vasile Gogotă hirotonit de episcopul Iosif Stoica al Maramureșului (1690 – 1711)
• 1715 – 1722  popa Toder
• 1715 – 1747      popa Lup(u) Radu
• 1722   popa Lup(u) Gogotă
• 1734/45 – 1751      popa Lup(u) Gogotă,  hirotonit de episcopul Varlam (episcop de Husi 1734, episcop de Rădăuți 1735 – 1745).
• 1739 – 1751  popa Vasilie – Vasile Dumitr(e)an, hirotonit de episcopul Varlam (episcop de  Husi 1734, episcop de Rădăuți 1735 – 1745).
• 1734/45 – 1751     popa Simionu – Simeon Gott, hirotonit de episcopul Varlam (episcop de Husi 1734, episcop de Rădăuți 1735 – 1745).

Înainte de 1743 – arhidiaconul Ștefan Rad(u), probabil protopop.  Într-o însemnare  de pe o Evanghelie din 1742 este pomenit ereu Ștefanu, iar pe un Strastnic (carte care cuprinde slujbele din Săptămâna Mare) din 1749 este pomenit arhidiaconul Ștefan.

• 1763 – 1676   popa Gogotă Dan
• 1774   vacantă, suplinită de preotul din Dragomirești.
• 1780 – 1813   Costan Sima și cu soața sa Palaghie.
• 1814 – 1835      Cosma Iuga din Săliște (născut la 1780,  hirotonit în 1807)
• 1836 –1849 parohia nu are slujitor, fiind suplinită de preotul Filip Mihalca din Cuhea.
• 1849 – 1851   Vasiliu Mihalca, preotul  din Dragomirești suplinește parohia.
• 1851 – 1852   timp de 9 luni Vasile (Baziliu) Kiss.
• 1852 – 1854   Vasiliu Mihalca,  preotul din Dragomirești suplinește parohia.
• 1854 – 1858 Georgiu Barna fost vice rector la Seminarul Teologic Sf. Varvara din Viena.
• 1858 – 1865   Mihail Iurka
• 1865 – 1885   Baziliu Dan de Irholcz
• 1885 – 1908   Grigore Balint (1848 – 1908).
• 1909 – 1912  revine Baziliu Dan de Irholcz
• 1912 – 1918   Valeriu Pop
• 1919 –1921      suplinită de mai mulți preoți: Ioan Bîrlea, Artur Anderco din Ieud, Vasile Dunca  din Cuhea, Grigore Moiș din Șieu.
• 1921 – 1923     Marina Gheorghe
• 1923 – 1932  Eugen Vlad
• 1933 – 1942 Gheorghe Petrovai
• 1942 Ion Petrescu
• 1942 – 1949 Gavril Dunca
• 1949 Nicolae Barcari
• 1950 Gheorghe Șerbac
• 1951 – 1952 vacantă , suplinită de călugării de la Moisei.
• 1952 – 1954 ieromonahul  Iroftei Popovici.
• 1954 – 1958 Constantin Tuță
• 1958 – 1959 vacantă, suplinită de preoții din împrejurimi.
• 1959 – 1967 Iuliu Henciu
• 1967 – 1973 Cosma Mihai
• 1973 – 1976 Andreica Grigore
• 1976 – 1986 Hapca Gheorghe
• 1986 – 1991 Vulpe Vasile
• 1991 – 1993 Tomoiagă Grigore
• 1994 – 1999 Roșca Grigore – Dumitru
• 1999 – 2001 Ștețco Daniel
• 2001 – 2021     revine Roșca Grigore – Dumitru
• 2021 – prezent       Grec Mircea Grigore