Istoricul parohiei

Date despre înființarea parohiei nu avem, Conscripția veniturilor preoților și cântăreților bisericești din Maramureș, din anul 1777 menționând că Parochia Leordinensis Mater, jab ab antiquo tempore erecta.

1373.  Leordina este pomenită acum sub numele de Vysso alie mete a parte possesionum Orozviz (Orozviz înseamnă Apa Rusului și ea există ca atare și cu acest  nume până astăzi între Ruscova și Leordina,  râul vărsându-se în apa Vișeului. )

1411. Leordina este pomenită pentru prima cu acest nume în 21 aprilie: ”possessiones nostras regias Leorgyna”(nume care ar putea deriva de la leordă/ leurdă –  ustoroi sălbatic ).

1476 – 1498.  Este pomenit popa David, Din păcate nu avem nicio informație despre lăcașul de cult unde a slujit.

1685. Prima informație despre biserică o avem din acest an, când preotul satului Ignatie împreună cu  familia și alți locuitori cumpără Cazania lui Varlaam și o dăruiesc bisericii: „ ..Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvîrșirea Sfîntului Duh a cumpărat această carte, anume Evanghelie sfîntă cu învățătură… preutul cel mult greșit Ignatie, care a fost în acel ceas în Leurdeni și cu soția sa anume Iona și cu fiii săi, Sf  Sa preutul Grigore și cu fiica sa Anuța și au dat-o la hramul Sfîntul Sobor, Arhistratigii lui Hristos, Mihail și Gavril, pentru iertarea greselilor sale și ale răposaților părinților săi tați și frați ai lor, în luna cînd a fost anul lui Dumnezeu 1685, luna lui Decembrie 3 zile, în Maramurăș, în ierașul de sus satul Leordeni.” 

Tradiția locală plasează această biserica în partea de jos a actualului sat, aproximativ pe locul unde este azi clădirea școlii și vechea casă parohială.

1751. Din vizita canonică a episcopului Mihail Manuel Olsavski, de la Muncaci  aflăm că biserica era în stare bună, construită din  lemn, cu un turn și  acoperiș din draniță. Nu se știa cine a binecuvântat-o, dar acum avea antimis de la episcopul Ghenadie Bizanczy al Muncaciului (1716 – 1733). Potirul era din staniu, erau trei candelabre de lemn și două clopote pe care nu se știa cine le-a binecuvântat. La parohie era un preot, hirotonit de episcopul Dosoftei al Maramureșului (1718 – 1735).  

1770. Fără să cunoaștem motivul, biserica a fost mutată mai spre centru comunității (vis a vis de primăria de azi) ocazie cu care a fost reînnoită. 

1777. Din Conscripția veniturilor preoților și cântăreților bisericești din Maramureș, din acest an, aflăm că preotul locuiește în casa parohială  construită din lemn,  în timp ce cantorii trăiesc în propriile case.  

1788. Din acest an se introduc Registrele matricole ale botezaților, cununaților și decedaților.

1830. Se face un iconostas nou, pictat de pictorul Filip Saițer/Philippum Schaitzner, același pictor care a pictat la Rozavlea altarul și prestolul.

1858.  Credincioșii doresc a ridica în locul vechii, îngustei și de lemn biserici,  alta mai mare, modernă corespunzătoare din material solid. Se ia model biserica din Vișeu de Mijloc, dar Episcopia  recomandă a fi construită la o scară mai mare întrucât numărul sufletelor în Leordina cu capătul anului 1856 a fost de 895. De atunci fără îndoială va fi suit la 900 și se poate spune după calcule statistice că peste două decenii va întrece mia, deci fiind ca un edificiu din materiale solide ridicat, așa să-l pună să fie și pentru posteritate. 

1862 /1863.  În timpul unei furtuni de vară, turnul bisericii este fulgerat, dar biserica supraviețuiește incendiului declanșat. În urma acestui incendiu care a distrus turnul, sătenii hotărăsc să construiască o  biserică de piatră în apropierea unei surse de apă și  aleg un loc nou în fața Văii Satului  Istoricul parohial din anul  1966  menționează că vechea biserică a fost vândută parohiei Repedea. Satul Repedea a avut o biserică de lemn din anul 1769, dar în istoricul parohiei nu se amintește de vreo biserică primită sau cumpărată din Leordina.  Biserica a fost demolată în jurul anilor 1950, așa că nu putem ști dacă ea a fost biserica primită din Leordina. 

1864. Potrivit unei însemnări de pe coperta unui registru din arhiva parohiei  „ la anul Domnului 1864, 31 mai s-au depusu piatra fundamentală nou zidirei Bisericei de Leordina sub preoția lui Paul Orosz” și s-a finalizat în anul 1871. Clădirea a fost ridicată din piatră și acoperită cu tablă chiar de la început. 

1877. Este consemnată încă prezenta vechii biserici de lemn alături de care se ridică noua biserică. 

1885. Biserica cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril a fost binecuvântată  în data de 15 noiembrie de către vicarul Maramureșului Michail Kokenyesdi și protopopul Vișeului Orosz Paul. Din vechea biserică este adusă masa prestolului împreună cu 4 sfeșnice, multă vreme constituind singura podoabă a bisericii care nu a fost pictată ci doar zugrăvită și nu a avut iconostas. 

1888. Inventarul consemnează că în altar este un potir de argint aurit, iar discul steaua și lingurița sunt din argint. Neavând turn, cele 3 clopote sunt așezate într-o clopotniță. Fosta vamă a fiscului a fost cumpărată iar în ea se află casa parohială, locuința învățătorului și școala.

1894. În timpul preotului Ioan Marcheșiu s-a ridicat  turnul clopotniță.

1939. În vremea păstoririi preotului Gheorghe Vlad, biserica este pictată, și se instalează un iconostas. 

1999. Se construiește o nouă casă parohială.

2002.  Se înființează o nouă parohie numită Leordina Râu pentru credincioșii aflați în partea de sus a localității, dincolo de râul Vișeu.

2004 – 2006.  Biserica  a fost restaurată total: s-a făcut mobilier din lemn de stejar, s-a înlocuit vechiul iconostas cu unul nou și s-a executat o pictură nouă în ulei de către pictorul Adrian Dedea.

2007. În 29 iulie biserica este târnosită de Înalt Preasfințitul Părinte Iosif, mitropolitul Europei Occidentale și Meridionale și Preasfințitul Părinte Iustin Sigheteanu, arhiereu vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului.

2020. Începe construire unei capele mortuare.

Starea patrimonială a parohiei cuprinde azi  biserica de zid cu hramul, Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, două case parohiale, trei cimitire, o capelă mortuară și  8 cărți de cult din sec XVIII, și una din sec XIX, aflate în custodie la muzeul de la mănăstirea Bârsana.

Preoții slujitori

1476 – 1498  popa David cu nobila sa doamnă Catarina  

1530  Conscripția din acest an menționează un ”popă”; din păcate îl menționează fără nume. 

1685 – 1699  Ignatie cu soția sa Io(a)na și cei doi copii preotul Grigore și Anuța 

1718/35 – 1751 Ioan Pop hirotonit de episcopul Dosoftei al Maramureșului (1718 – 1735). 

1767 – 1768    Once Ionu 

1763 – un diacon

1773 – 1792   Pop Toader Avram având soță de căsătorie pă Turcuș Parasca, care ”a slujit în Leordina până la moartea sa”). 

1775 – Constantin Kosma

1792 – 1811 Vasile Pașcu 

1811 – 1821  Alexandru Papp 

1821 – 1833 Ioan Șandor  

1834 – 1836 Ambroziu Stas

1836 – 1841  parohia este suplinita de Petru Stas preotul din Petrova 

1842 – 1845 Ioan Bârsan/ Barczan  

1846 – 1847 Vasiliu Mihalca (1821- 1878) 

1848 – 1862 Teodor Pop 

1862 – 1878 Paul Orosz, protopop al Vișeului între 1885 – 1895. 

1878 – 1887 Demetriu Anoca 

1888 – 1897 Ioan Marcheșiu  

1897 – 1909 Georgiu Timiș

1909 – 1914 Mihail Rednic 

1914 – 1918 Pop Niculai  

1919 – 1929 Flaviu Șerbac  

1930 – 1948 Gheorghe Vlad 

1948 – 1950 Ioan Cârneală 

1950 – 1972    revine Gheorghe Vlad 

1972 – 1991    Andreica Maftei  

1991 – 2013 Dumitrean Gheorghe  

2014 – 2018 Brici Victor Alexandru  

2018 – prezent Cupșe Bogdan