
Localitatea Cernești este atestată documentar în anul 1427, cu numele de Charnakaolnok, care înseamnă „Capela Neagră” sau „Capela Cerniților”. Este situată în partea de sud-est a județului Maramureș, în Depresiunea Copalnic, pe drumul județean care leagă Baia Mare de Târgu Lăpuș, având Dealul Pietriș la est și masivul Preluca la sud.
Din punct de vedere istoric, localitatea a făcut parte din districtul Chioar, comitatul Solnok-Dăbâca. În 1427 aparține fiilor lui Drag, Gheorghe și Sandrin. În documentul „Tabla Regală a Transilvaniei” din 1533 este menționat voievodul Bota Nicolae din Cernești. Din „Urbariul” din 1566 reiese că satul făcea parte din Cetatea de Piatră. În timpul revoluției din 1848 s-au dat aici lupte grele cu gărzile maghiare pentru libertatea ținutului. În 1857 aparținea administrativ de Lăpușul Unguresc.
Evoluție demografică:
Biserica parohială, construită între 1872–1876 din piatră și cărămidă, a fost ridicată pe locul unei vechi biserici de lemn, din care se mai păstrează astăzi cărți vechi și icoane. Meșterii care au zidit locașul de cult au fost Hosu din Rohia și I. Kádár din Baia Sprie, ultimul fiind și pictorul bisericii. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” și „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”.
De-a lungul anilor, edificiul a fost reparat de mai multe ori, importante fiind lucrările din 1911, determinate de o furtună puternică ce a distrus acoperișul; în 1925 au avut loc lucrări de consolidare. Planul este de tip sală (L = 25 m, l = 11 m); absida altarului este semicirculară decroșată; naosul are boltă semicirculară. Pe latura vestică se află turnul-clopotniță, angajat navei, cu șarpantă în formă de bulb. Pictura actuală este realizată în tehnică acrilică de către pictorul Nicolae Andronas din Bistrița.
Iconostasul, din lemn de stejar sculptat, a fost executat de meșterul Măscașan Augustin din Nima.
Șirul preoților: Pop Ioan (1661); Bota Ilie (1775); Pop Ioan (1867–1906); Ioan Dragomi și Pop Simion (1906–1909); Alexandru Mihalca și Pop Alexandru (1909–1918); Bota Vasile (1929–1930); Cotan Vasile; Ungur Ioan (1931–1952); Petrehus Cornel (1952–1987); Bud Sabin (1987–2020); Tuns Vasile (2020–prezent).
De la începutul construcției și până în 1984, biserica nu a fost sfințită, din cauza celor două Războaie Mondiale și a lipsei mijloacelor materiale; locuitorii parohiei au trăit pe moșie grofească până în 1918, iar preoții au păstorit-o perioade scurte.
Lucrări și evenimente importante:
Parohia are trei cimitire: unul „Pe Deal” și două mai vechi – în „Livadă” și cel de lângă biserică, unde se pot vedea cruci de piatră din secolele XVIII–XIX.
În 1820 este menționată o școală care aparținea bisericii. În 1850, la inițiativa localnicilor, se construiește prin muncă voluntară prima școală (sală de curs, cameră, bucătărie). În 1910 se ridică o nouă școală din piatră și cărămidă. Dintre învățătorii de seamă: Ignatiu Gherghel și Teodor Bota (1882–1929). În același an, ASTRA avea la Cernești o agenție comunală și o bibliotecă bogată.
Cerneștenii își cinstesc înaintașii: în 2006 a fost ridicat în centrul localității un monument al eroilor neamului și ai credinței din satele Cernești, Brebeni, Fânațe și Trestia, căzuți pe câmpurile de luptă pentru libertatea și demnitatea poporului român.
Profil actual (păstrat ca informație suplimentară): Parohia Ortodoxă Cernești are circa 550 de credincioși. Preot paroh: pr. Tuns Vasile Andrei. Cântăreți: Oprea Ioan și Tămaș Sorin. Paraclisier: Garda Dorel. Casier: Marc Vasile Ioan. În marile sărbători au loc concerte tematice, iar comunitatea răspunde pozitiv la colectele naționale și locale pentru cei nevoiași și pentru cei afectați de dezastre naturale.