Istoricul comunității parohiale

Filia Întrerâuri face parte din Protopopiatul Ortodox Lăpuș și aparține de Parohia Ortodoxă Preluca Nouă.

Localitatea este atestată documentar destul de târziu. După împărțirea administrativă din 1954 apare ca și cătun al satului Coruia, raionul Șomcuta Mare. În limba maghiară purta numele de „Laposkoz” care însemna în traducere „Între Lăpușuri”.Denumirea actuală a satului, vine de la așezarea lui „între două râuri” și anume între râul Cavnic care se varsă în râul Lăpuș.
Satul este parte a comunei Coaș și este situat în partea de sud-est a județului Maramureș, într-o zonă colinară de-a lungul luncii râului Lăpuș și Defileului râului Cavnic. Se află la 30 km distanță de orașul Baia Mare și 8 km de Coaș.

Istoria satului Întrerâuri este strâns legată de cea a localității Coaș din care s-a desprins. Astfel în trecut a făcut parte din Cetatea Chioarului, iar în 1560 este parte a voievodatului lui Luca din Remetea, fapt consemnat și în „Urbariul Cetății de Piatră” din 20 aprilie 1566. Era locuit în întregime de români. La recensământul din anul 2011 avea 89 de locuitori. Chiar dacă accesul în localitate este destul de dificil, odată ajuns aici peisajul natural care ți se înfățișează este minunat, fiind foarte apreciat de amatorii de drumeții. Principalele ocupații sunt agricultura și creșterea animalelor.

Istoricul bisericii parohiale

Despre biserica din Întrerâuri cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”, se știe că a fost cumpărată de la credincioșii din Copalnic și adusă aici în anul 1928, conform mărturiei localnicilor, dar și inscripției de pe spatele iconostasului „Anno Domini MDCCCCXXVIII-IX/25”. Istoricul Iosif Kadar pomenește bisericuța ca fiind de rit ortodox. Anul exact al construirii ei nu se știe, dar cu siguranță este foarte veche. Chiar dacă sunt păreri că ar data din jurul anului 1900, exista în ea o icoană pe care scria în 1903 că biserica ar fi de 375 de ani.

Este ridicată pe o colină pentru a domina întregul ținut și așezată pe temelie de piatră de carieră ce avea rolul de a nivela terenul, restul „talpei” fiind în atingere cu pământul.

Biserica este construită din lemn, dar tencuită pe exterior, după un plan tip sală, cu dimensiunile de L=12 m și l=6 m. Absida altarului este semicirculară nedecroșată. Naosul este acoperit cu o boltă semicirculară. Pe latura vestică este amplasat turnul-clopotniță angajat navei, a cărui șarpantă este în formă de coif, acoperită cu tablă.

Chiar dacă este zugrăvită pe exterior, prin strămutare s-au păstrat elementele reprezentative ale bisericilor de lemn maramureșene: bârne arcuite în semicerc de dimensiuni mici care susțin nava și permit intrarea în altar, corul pe partea vestică a navei, de asemenea versantele altarului care pornesc de la înălțimea acoperișului naosului, precum și îmbinarea bârnelor după metoda cozii de rândunică.

Pictura bisericii într-o formă frumoasă și concentrată pe scenele biblice principale, a fost realizată pe pânză și apoi lipită pe scândură, în anul 1928, de către pictorul Ștefan Goja din Baia Mare.

În anul 2020 s-a construit un altar de vară cu clopotniță iar în anul 2024 s-a înlocuit unul dintre clopote.

Deoarece este filie a Parohiei Preluca Nouă, preoții care au slujit aici sunt comuni ambelor localități. Asfel îi avem pe următorii: pr. Ioan (1733), preoții Todea, Ioan și Alexa (1758-1826), pr. Teodor și pr. Vasile Pop (1826-1839), pr. Mezei Pavel (1839-1845), pr. Simon Gavril (1845-1891), pr. Lenghel Sigismund (1891-1895), pr. Medan Ioan (1895-1898), pr. Petrovan Gheorghe (1898-1929), pr. Savu Gheorghe (1929-1968), pr. Ploscaru Ioan (1968-1969), pr. Covaci Nicolae (1969-1971), pr. Giurgiu Ștefan (1971-2000) și pr. Florean Vasile (2000-prezent).

Cimitirele

Filia are un cimitir principal situat lângă biserică.

Activități culturale și filantropice în trecut

Localitatea a fost întotdeauna de dimensiuni reduse și destul de greu accesibilă, de aceea preotul, care era destul de statornic, împreună cu învățătorul, erau elementele de spiritualitate, cultură și filantropie pentru locuitori. Școala de aici este în condiții destul de bune, dar nu sunt copii care să o frecventeze.

Profilul actual al parohiei

Biserica din Întrerâuri cuprinde un număr de 60 de credincioși.[13] Preot paroh este pr. Florean Vasile, cântăreț Nechita Ionuc, paraclisier Butuza Teofil și epitrop Chira Filip.

Bibliografie
1.Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului și Sătmarului, Situația confesională a
populației din Protopopiatul Ortodox Român Lăpuș, conform I.N.S.
2.Florian Nechita, pr., Istoria Bisericească a satelor din comuna Copalnic Mănăștur, Teză de
licență-manuscris, Sibiu, 1978.
3.Gherman Corneliu, Materiale pentru Monografia satului Rohia și a ținutului Chioar,
Manuscris, Partea I, Caetul D, Baia Mare, 1981.
4.Inscripție pe Iconostas.
5.Suciu Coriolan, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, vol. I, Ed. Academiei,
București, 1966.