Istoricul comunităţii parohiale

Ungureni este un sat din partea de sud a judeţului Maramureş, aparţinător de Ţara Lăpuşului, situat în apropierea oraşului Târgu Lăpuş. Parohia Ortodoxă Ungureni face parte din Protopopiatul Târgu Lăpuş. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, parohia a fost încadrată Protopopiatului Chiueşti, iar pe parcursul următoarelor două secole a făcut parte pe rând din Protopopiatul Solnoc II şi Cetatea de Piatră.

Localitate este atestată documentar în 1584, sub denumirea de Ungurfalva, iar ulterior de Budafalva. Sub aspect demografic situaţia se prezintă conform datelor: 777 locuitori în 1831, 1387 în 1891, 1577 în 1930, iar la ultima recenzare 1267 locuitori.

Istoricul bisericii parohiale

Parohia deţine două biserici, una mai veche din lemn, iar cealaltă mai nouă de cărămidă.

Biserica cu hramul „Sfinţii Arhagheli Mihail şi Gavril” datează, conform unor surse, de pe la începutul secolului al XVI-lea. Construcţia a fost realizată după un plan dreptunghiular, cu absida decroşată şi acoperiş unitar învelit cu draniţă. Turnul-clopotniţă este angajat navei cu şarpantă în formă de coif evazat la bază şi acoperită cu draniţă. Pictura interioară se păstrează în stare relativ bună.

Biserica cu hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” a fost construită în 1977 din cărămidă, după un plan triconc cu abside laterale poligonale şi cu altarul decroşat. Absidele cuprind două turnuri cu şarpantă în formă de coif acoperită cu tablă, iar cele două turnuri-clopotniţă laterale sunt angajate navei, de asemenea cu şarpantă în formă de coif acoperită cu tablă. Dimensiunile bisericii sunt: L=35 m și l=15 m.

Șirul preoților care au slujit aici este următorul: în anul 1857 este menţionat preot Ioan Buda, iar în 1870 Ioan Perhaiţă. În 1874 parohia era administrată de Ştefan Cupşa, preotul din Cupşeni. În perioada 1881-1906 a fost preot Teodor Buda. Șirul preoților care au slujit aici este următorul: pr. Buda Teodor și pr. Buda Gheorghe (frați, 1888-1935), pr. Buda Romi (1935-1939), pr. Inochentie Vasilian și un pr. pensionar Alexandru (1939-1955), pr. Pugna Alexandru (1955-1961), pr. Băbuț Ilarion (1961-1963), pr. Stănculescu Ioan (1963-1970), pr. Cosmuța Ștefan (1970-1977), pr. Buda Vasile (1977-2008) și pr. Martin Matei Gheorghe (2008-prezent).

Cimitire

Parohia are şase cimitire: „Podirei”, „Dealul lui Toader”, „De la Biserica de lemn”, „La Cireş”, „Unit” şi „Sat Sus”.

Activităţi culturale şi filantropice în trecut

Activitatea şcolară a fost organizată din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În 1858 este menţionat un învăţător, Pavel Buda, care se ocupa de şcolarizarea a 30 de copii[3]. În deceniul următor se menţiona existenţa unei case închiriate în care se desfăşurau activităţile şcolare. Printre dascălii ce s-au remarcat sunt: în 1870 Ilie Buda, în 1873 şi 1874 este menţionat Demetriu Buda cu 40, respectiv 50 de florini salariu. Acelaşi dascăl apare între anii 1882-1884, urmat de Simeon Rotaru în perioada 1885-1887.

Profilul actual al parohiei

Parohia cuprinde 1243 de enoriaşi păstoriţi de preotul Martin Matei Gheorghe. Cântăreţul bisericii este Buda Vasile (teolog), paraclisier Ungur Ioan, iar epitrop Buda Ioan. Programul slujbelor este unul zilnic. În fiecare duminică, după slujba Vecerniei, se desfăşoară programul catehetic „Hristos împărtăşit copiilor”. Credincioşii răspund pozitiv la toate colectele naţionale şi locale adresate celor nevoiaşi. În biserică se păstrează câteva cărţi vechi în chirilică: două Cazanii, două cărţi Triod, Apostol, Antologhion, Penticostar, toate în chirilică, de secol XVIII.

Bibliografie:
1. Adunarea rapoartelor de la Directorii districtuali de Şcoală din Archidiecesana greco-răsăriteană din Ardeal, Sibiu, 1865.
2. Hitchins, Keith, Beju, Ioan, Statistica românilor ortodocşi din Transilvania din anul 1766, în Mitropolia Ardealului, XXII, 7-9, 1977.
3. Kádár, József, Szolnok-Dobokavármegye Monographiája, 1901.
4. Man, Grigore, Biserici de lemn din Maramureş, Ed. Proema, Baia Mare, 2005.
5. Rotariu, Traian, Recensământul din 1850. Transilvania, Editura Staff, 1996.
6. Idem, Recensământul din 1910. Transilvania, Editura Staff, 1999;
7. Suciu, Coriolan, Dicţionar istoric al localităţilor din Transilvania, Ed. Academiei R. S. R..
8. Suciu, Dumitru, Crâmpeie din istoria Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania. Eparhia Sibiului către Protopopiatul Solnoc II – Corespondenţă, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj – Napoca, 2006.
9. Tarnavschi, Bogdana , Biserici de lemn din Ţara Lăpuşului şi Ţara Chioarului, în „Monumente istorice şi de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului”, Cluj-Napoca, 1982.