Istoricul comunităţii parohiale

Orașul Negrești Oaș, centrul tradițional al regiunii istorico – etnografice Țara Oașului, se situează la distanța de 50km de reședința de județ Satu Mare. Vechea așezare se întindea pe malul stâng al Văii Albe, spre comuna Bixad.

Prima mențiune documentară legată de zonă, datează din 17 noiembrie 1270, când regele Ștefan al V-lea (1270-1272), într-o scrisoare menționează că domeniile Livada, Orașu Nou, Vama, Prilog și Ovaș, care odinioară erau în posesia lui Baenedict numit Uhr, decedat fără moștenitor, sunt date „pentru totdeauna”, pentru serviciile sale credincioase și devotament, lui Nicolae, fiul lui Maurițiu .

În anul 1490 apare în documente sub denumirea de Felsewfalu . În 1493 regăsim localitatea sub numele de Felfalw și aparține de cetatea Seini, încadrat în domeniul Medieșu Aurit stăpânit de familia nobiliară Maurițiu . Această familie dispare de pe scena istoriei, neavând descendenți, iar următorul document păstrat legat de localitate, datează din 1520, când se afla în proprietatea familiei nobiliare Báthory. În anii 1592, 1634, 1696 localitatea aparține de puternica cetate Satu Mare, fiind un domeniu al cetății.

În anul 1657, armatele poloneze fac incursiuni în comitatul Satu Mare, jefuind și pustiind în mare parte regiunea. În retragerea lor spre Polonia, jefuiesc și incendiază localitățile Satu Mare, Orașu Nou, Negrești, trecând în Maramureș .

În următoarele secole, până în secolul al XVIII-lea, domeniul Oașului, deci și Negreștiul se află în stăpânirea habsburgilor, sau în a principilor Transilvaniei . 

Monograful comitatului Satu Mare, Szirmai Szirmay Antal, în cartea sa apărută în 1810, legat de localitatea Negrești consemnează: „Roma se întinde pe șapte coline, iar Negreștiul este împrăștiat pe 77 de dealuri. Are 300 de case și este locuit de mulți nobili români, cu domenii întinse în jurul caselor, unde se cultivă cânepă, au livezi bogate și pășuni înfloritoare. Au biserică și preot în sat. Pădurea lor se numește Tuba. Localitatea este încadrată de munți înalți, de păduri de stejar și fag.

Cel mai înalt vârf se numește Pietrosul, care depășește norii. Aerul aici este rarefiat și este populat de urși, căprioare, șoimi, vulturi. Aici găsești paltini atât de groși, încât dintr-un singur trunchi poate face o ușă și o masă. 

Aici izvorăște râul Tur, care străbate localitatea. De asemenea deține și un izvor de „apă acră” (minerală), care are un gust foarte bun” . 

Într-o altă monografie dedicată Comitatului Satu Mare, apărută peste un secol, în 1908, localitatea Negrești este prezentată ca o așezare care se întinde pe malul râului Tur, la poalele muntelui Tâmpa, având 567 de case și 2725 locuitori, dintre care 2200 sunt români și 286 vorbitori de limba maghiară, majoritatea dintre ei fiind izraeliți. În această lucrare se pomenește de existența a 300 de coline unde sunt răsfirate casele așezării. Localitatea dispune de poștă, telegraf și gară . 

În anul 1918, prin Unirea proclamată la 1 Decembrie la Alba Iulia, Țara Oașului intră în componența României. 

În anul 1952 Țara Oașului devine un raion al regiunii Maramureș, până în 1975, când redevine o parte a județului Satu Mare. 

Negreștiul în anul 1964 devine oficial oraș. 

Istoricul bisericii parohiale

Conform unui document datat în 1391, Pahomie, egumenul Mănăstirii din Perii Maramureșului cu hramul „Sfântul Arhanghel Mihail” era originar din Țara Oașului. Mănăstirea din Peri în acest an a devenit stavropighie (mănăstire care depinde direct de Patriarhie și nu de Episcopie). Egumenul Pahomie a fost numit de Patriarhul Antonie al Constantinopolului exarh patriarhal (Mitropolit delegat de patriarhul din Constantinopol să conducă sau să îndrume treburile bisericești dintr-o provincie ori dintr-o țară) peste toate satele ortodoxe românești din nordul Transilvaniei. Astfel Pahomie avea dreptul să supravegheze preoții și credincioșii ortodocși din Maramureș, Ugocea, Sălaj etc. Astfel Pahomie umbla din sat în sat, sfințea biserici noi, rânduia preoți, judeca neînțelegerile bisericești, învăța și apăra dreapta credință . Așadar și Negreștiul se afla sub directa îndrumare și supraveghere a egumenului Pahomie. 

Monograful comitatului Satu Mare, Szirmai Szirmay Antal, în lucrarea sa apărută în 1810, consemnează că la Negrești exista o biserică și un preot, este vorba probabil de biserica din lemn ridicată în secolele XV-XVI, pe locul numit „Ograzele”, pe drumul ce duce spre Bixad. Odată cu creșterea populației și a extinderii vetrei localității, a fost construită o nouă biserică din lemn, mai încăpătoare, pe locul numit „Piața Veche”, aflată în centru. Șematismele, dar și monografia Comitatului Satu Mare apărută la începutul secolului XX (1908), publică anul 1851 ca an al construcției bisericii din piatră din Negrești Oaș. Lucrările de construcție ale edificiului ecleziastic cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”, monument istoric, având codul LMI: SM-II-m-B-05338, au început în anii 1847-1848 și au fost finalizate în anul 1857, sub păstorirea preotului Ioan Anderco . 

Biserica a fost zidită prin contribuția benevolă a enoriașilor, care nu au precupețit nici un efort pentru realizarea mărețului plan. Vechea biserică din lemn a fost vândută ca materiale de construcție sau lemne de foc cantorului Petre Anderco. Au fost valorificate și bunuri proprii din posesiunile bisericii. 

Inițial edificiul ecleziastic a fost acoperit cu șindrilă, dar în anul 1902 aceasta a fost înlocuită tablă zincată. Turnul în schimb a fost învelit de la început cu tablă de zinc. 

La zidirea lăcașului de cult au participat mai mulți meșteri, zidari, sculptori și pictori. În turnul bisericii au fost așezate trei clopote aduse de la vechea biserică din lemn. În anul 1877 a fost achiziționat un clopot mai mare, în greutate de 800 kg, existent și astăzi. În anul 1954 a fost cumpărat un clopot de 400 kg, deoarece cele două mai mici provenite de la biserica de lemn au fost confiscate în timpul primului război mondial. 

Prima lucrare de pictură murală a bisericii este opera lui Otto Kautnik din Buștâno (Ucraina). 

Aceasta a fost repictată în tempera de artistul sătmărean Carol Schnell și zugravul Bihun Vasile din Seini în anul 1947, apoi în anii 1975-1978 de pictorul Arcade Răileanu în tehnica fresco. 

Primul iconostas a fost opera lui Bodnár Ferenc (scheletul sculptat în 1852) și a pictorului de icoane Scheizer realizat în anii 1854-1855.  La data de 14 august 1955 biserica a fost sfințită de PS Valerian Zaharia, Episcop al Oradiei.  Icoanele Împărătești au fost executate de canonicul din Gherla, Mihail Șerban de Cernești în anul 1880. Personalitate marcantă a artei picturale religioase, Mihail Șerban de Cernești (1819-1888) s-a născut la Potău (Jud. Satu Mare), ca fiu al nobilului Mihail Șorban de Cernești și al Sofiei (născută Anghiuș), fiica preotului din localitate. 

Primul amvon sculptat din lemn data din 1913 . 

În anul 1979 au fost executate noi lucrări la iconostas, amvon, stranele laterale, precum și la portalul edificiului ecleziastic. Toate aceste lucrări au fost realizate de meșterul Pop din Surduc Sălaj . 

Candelabrele sculptate artistic au fost realizate la Mănăstirea Cernica. 

Noul iconostas din lemn de stejar datează din anul 1979. În 27 iulie 1980 lucrările au fost binecuvântate  de PS Vasile Coman, Episcop al Oradiei.   

În perioada 2014-2015, prin grija părintelui protopop Mihai Feher au avut loc ample lucrări de renovare și restaurare a lăcașului de cult. La 16 august 2015, biserica a fost resfințită de PS Iustin Sigheteanul.

În anul 2020, sub păstorirea părintelui Bucșa Adrian, s-au continuat lucrările la Sfânta Biserică: s-a schimbat parchetul şi s-a padimentat cu granit, s-a introdus încălzirea centrală, s-a aşezat o frumoasă icoană în mozaic, la intrare, pe frontispiciu, cu Naşterea Maicii Domnului, care este ocrotitoarea bisericii, s-a zidit un lumânărar și un Altar de vară. 

La data de 2 octombrie 2022, Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului a binecuvântat lucrările realizate, acordând arhiereasca binecuvântare pentru demararea unui proiect de renovare exterioară a bisericii. În urma acestui demers, exteriorul bisericii urmează a fi renovat prin programul de promovare și conservare a monumentelor istorice demarat de către Institutul Național al Patrimoniului prin Timbrul de Mediu conform contractului de finanțare nr. 123 din 16.12.2024.

PREZENTAREA CLĂDIRII

Biserica închinată „Nașterii Maicii Domnului” este amplasată pe strada Livezilor nr.6/A., în imediata apropiere a Muzeului Etnografic al Țării Oașului (secția în aer liber), monument istoric având codul LMI: SM-II-a-A-05337, situat la numerele 3-5. Edificiul ecleziastic este construit în stil neobaroc, specific lăcașurilor de cult ridicate în această perioadă în fostul comitat Satu Mare și nu numai, fiind și cea mai veche clădire de zid din localitate. 

Edificiul ecleziastic are orientare est-vest, fiind compus dintr-o navă dreptunghiulară, o absidă semicirculară spre est și un turn de formă pătrată ce încalecă nava spre vest, are un plan sală cu dimensiunile  de 12x35m. Ulterior, a fost adăugat câte un pridvor pe latura vestică și nordică a navei. 

Biserica este o construcție masivă din piatră de carieră și cărămidă arsă. 

Accesul în edificiul ecleziastic se face pe latura vestică printr-un pridvor (portic) adăugat ulterior. Fațada este compusă pe trei axe. Mijlocul fațadei este accentuat de un rezalit. 

Fațada este luminată de trei ferestre cu ancadramente semicirculare, încadrate de pilaștri cu capiteluri dorice. 

Primul etaj al turnului este străpuns de o fereastră rotundă încadrată de lesene. La acest nivel, turnul este flancat de atice, la capete cu câte o urnă având în vârf o cruce. Primul etaj al turnului este despărțit de următorul printr-un brâu median profilat. 

Etajul al doilea al turnului este străpuns pe fiecare latură de ferestre cu ancadramente semicirculare, încadrate de pilaștri plați cu capiteluri corintice. 

Cornișa turnului este în retragere, lăsând loc orologiului cu cadran alb. Turnul este încoronat cu un coif baroc, luminat de o lanternă și încununat cu o cruce. 

Nava de formă dreptunghiulară este străpunsă pe ambele laturi de câte patru ferestre cu ancadramente semicirculare de factură baroc. 

Pe latura de nord a navei se află încă o cale de acces în biserică, prevăzută cu un pridvor. 

Pridvorul este susținut de coloane masive din zidărie, iar pe timpan putem vedea scena „Nașterii Maicii Domnului”, hramul bisericii. 

Pereții navei, dar și ai absidei sunt ritmați de pilaștri plați cu capiteluri dorice. 

Absida este de formă semicirculară decroșată și este luminată de două ferestre cu ancadrament semicircular. 

Accesul în edificiul ecleziastic dinspre latura de vest se face printr-un portal din lemn masiv, sculptat, ce datează din anul 1979, realizat sub păstorirea părintelui Viorel Mihăilă (1969-1994). 

Pe timpanul portalului este reprezentat Mântuitorul binecuvântând. Pe uși este sculptată „Buna Vestire” (Blagoveștenia) în amintirea momentului în care Arhanghelul Gabriel a anunțat-o pe Fecioara Maria că-l va naște pe Iisus. Personajele sunt încadrate într-un chenar ce reproduce motivul funiei. 

Accesul dinspre latura de nord, se face tot printr-un portal din lemn sculptat, aici fiind reprezentat Sfântul Petru cu cheile Raiului, date de Iisus înainte de Înălțarea la Cer și Sfântul Pavel, care ține în mâini papirus-sul ca simbol al numărului mare de epistole scrise de el, ce sunt cuprinse în Noul Testament. Ușile sunt opera meșterului Pop din Surduc, județul Sălaj, datând din anul 1979. 

Interiorul bisericii este boltit cu bolți tip calotă boemă. Naosul este încoronat de Turla Pantocratorului, unde se află pictat Iisus Hristos reprezentat cu capul descoperit cu nimb cruciger,  binecuvântând cu mâna dreaptă și ținând Evanghelia închisă în mâna stângă. Mântuitorul este pictat în calota bisericii, care ocupă spațiul central, care se sprijină pe patru arce puternice de zidărie.  

Pictura actuală a bisericii cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”, datează din 1975-1978 și a fost executată de pictorul bucureștean A. Răileanu cu respectarea erminiei bizantine. Se caracterizează printr-o îmbinare armonioasă a culorilor, conferind personajelor un aer solemn. 

Amvonul situat pe peretele nord-estic al navei, executat din lemn este tot opera meșterului sălăjean Pop din Surduc. Cupa este frumos sculptată, fiind ornamentată cu registre cu motive vegetale, având în centru crucea. Registrele sunt despărțite între ele prin coloane sculptate în torsadă. 

Trebuie menționate candelabrele sculptate cu deosebită migală și măiestrie la Mănăstirea Cernica.

Noul iconostas cu scheletul frumos sculptat în armonie cu amvonul și spătarele stranelor laterale, separă absida altarului de spațiul naosului cu care comunică prin ușile Împărătești și perechea de uși Diaconești.

 Șirul preoților parohi: Pap (1493)… Iacob Popa (1719), Toma Lazăr și Andrei Lazăr (1727), Toma Szaplonczay (1741), popa Lup (1748), Mihai  Pop din Sarasău (1749-1754), Teodor Farkas și popa Constantin (1768 ),  Iacob Pop, Iacob Berendi (1774), Demetriu Cicio (1784),  Ioan Banc (1785-1806), Alexa Pop (1790), Teodor Dunca (1792),  prot. Ioan Pop (1806-1814), Simeon Pop (1814-1817), Ioan Pop de Torokfalu (1822-1839), prot. Ioan Anderco (1839-1857), Simion Mosolygo din Firiza (1857-1863), Iacob Pop (1863-1866), Andrei Demian (1866-1908), Emanuel Pop și Nicolae Lupan intermediari (1881-1886), Atanasie Demian (1908-1923), prot. Cecil Demian (1923-1946), prot. Strâmbu Gheorghe (1946-1952), prot. Ungur Toader (1952), prot. Ioan Ursu (1952-1968), Ierom. Roman Braga (1965-1967), Ioan Popa (1968), Mircea Andron (1968), Viorel Mihăilă (1969-1994), Pr. Ioan Dobie (2000-+2009), prot. Mihai Feher (din 1982-2020), Pr. Bucșa Adrian din 01.03.2020 până în prezent.

Odată cu reorganizarea vieții duhovnicești a Orașului Negrești Oaș și pe fondul creșterii populației în perioada 1930 – 1992, a început edificarea a două noi biserici: Catedrala „Duminica Tuturor Sfinților” și Biserica Sfânta Cuvioasă Paraschiva. Întrucât acestea erau în construcție, instalarea și slujirea preoților care s-au ocupat de edificarea acestora s-a făcut în Biserica Nașterea Maicii Domnului: Pr. Ioan Pop (din 1994, astăzi preot slujitor la Catedrala „Duminica Tuturor Sfinților), Pr. Protopop Marcel I. Malanca (din 2009, astăzi paroh al Catedralei Duminica Tuturor Sfinților).

Cântăreți de seamă: Georgiu Cicio alui Sandru (pomenit în 1885 ), Ioan Cicio (+1932), Grigore Poptile (+1948), Vasile Creț (+1984),  Ioan Lohan (din 1984 – 2019), Augustin Fabian (din 1986- +2025), Pop Sergiu (2020 până în prezent).

Edificiul ecleziastic închinat „Nașterii Maicii Domnului” din Negrești este una dintre cele mai valoroase biserici construite în secolul XIX. din Țara Oașului. 

Profilul actual al parohiei Negrești Oaș 2

Parohia Ortodoxă Negrești Oaș 2, păstorită de Pr. Bucșa Adrian,  numără aprox. 2000 (aproximativ 580 de familii)  de credincioși ortodocși, potrivit datelor statistice aferente anului 2011, administrând alături de celelalte parohii ortodoxe din oraș, patru cimitire și trei capele.