

Parohia ortodoxă Lechința face parte din Protopopiatul Ortodox Oaş.
Localitatea Lechința este atestată documentar din anul 1490 sub denumirea maghiră Leckenche. Numele de Lechinţa este un nume de origine latină, care înseamnă „loc împresurat” sau fortificat, de la denumirea latină ,,cinta” cu articolul ,,le” înainte.
Localitatea este aşezată într-o zonă colinară, în centrul Țării Oaşului,având o climă temperat continentală. În anul 1578, Lechința este înscris cu 39 de supuşi. În anul 1786 apar la Lechința un număr de 191 de persoane, pentru ca în 1867 să fie 474 de suflete. În urma recensământului din anul 2011 au fost înregistrate 728 de persoane. Din punct de vedere arheologic descoperirile făcute între Boineşti, Călineşti şi Lechinţa, atestată o activitate intensă în cea ce priveşte cultura Suciu de Sus (1600-1200 î.Hr.). Se poate afirma acest lucru deoarece vechea vatră a satului era în vecinătatea locului în care s-au efectuat săpăturile arheologice.
În ceea ce priveşte ocupaţia locuitorilor satului Lechinţa, aceştia s-au îndeletenicit cu pomicultura şi viticultura ,dar şi cu agricultura şi creşterea animalelor. Aceste activităţi oferindu-le un trai decent. După anul 1989 foarte mulţi dintre tineri, dar şi vârstnici au plecat în străinătate pentru a munci, satul dezvoltându-se foarte mult.
Prima biserică din Lechinţa a fost din lemn de stejar, construită în anul 1604 cu hramul ,,Naşterea Maicii Domnului” în jurul căreia s-a aflat cimitirul . Acest cimitir există şi astăzi. După construirea bisericii noi biserica de lemn a fost lăsată în paragină, ca în cele din urmă să i se prăbuşească acoperişul, să i se distrugă pereții în parte şi să fie degradată aproape total pictura, datorită neimplicării credincioşilor, şi a forurilor în drept. În cele, cea ce mai rămas din biserica de lemn a fost luat şi dus la Muzeul Ţării Oaşului din Negreşti-Oaş, astăzi putând fi văzută acolo.
Biserica actuală este construită din piatră şi cărămidă, după un plan sală cu abside laterale rectangulare, cu dimeniunile de 24 x 8m. Absida altarului este poligonală decroşată. Naosul este acoperit cu o boltă trapezoidală, altarul fiind tăvănit. Pe latura vestică este amplasat turnul clopotnițăangajat navei, a cărui şarpantă este în formă de calotăacoperită cu tablă. Proiectul Bisericii a fost făcut de către inginerul arhitect Augustin Catana din Gherla, iar ca maistru zidar a lucrat Ştefan Gyugyzi din Bixad, partea de lemn a fost executată de către Andrei Fodgyosi din Satu-Mare iar costrucția a durat între 1940-1944.Biserica a fost pictată de maestrul profesor Emil Cornea din Cluj.A fost sfinţită în vara anului 1944, de către P.S. Sa Dr. Alexandru Rusu episcopul Maramureşului păstrându-se hramul bisericii de lemn ,,Naşterea Maicii Domnului”. Preot paroh a fost Gheorghe Strâmbu. Între anii 1996 -1999 s-a refăcut tencuiala pe boltă şi a fost repictată întreaga biserică de către Roşu Adrian din Brăila în tehnica fresco. Clopotele sunt două şi s-au comandat în 1923 la Timişoara, la firma Fiul lui Antoniu Novotny, unul de 410 kg şi unul de 170 kg şi au fost terminate la data de 8 mai 1929. Clopotul cel mic, a ajuns la muzeul din Negreşti Oaş o dată cu biserica veche de lemn.
Între anii 2014-2017 s-a construit aleea de acces spre biserică, s-a amenajat spaţiul din jurul bisericii, s-a purces la realizarea picturii în biserică şi montarea granitului, s-a realizat un iconostas nou de către sculptorul Câmpeanu Nicolae din localitatea Sânmarghita, judeţul Cluj, s-a înlocuit o parte din mobilierul din lemn şi s-au achiziţionat cărţi şi obiecte de cult cum ar fi Sfântul Chivot şi Sfânta Evanghelie, precum şi alte obiecte necesare săvârşirii cultului.
În anul 2018 s-a finalizat pictarea bisericii, pictură realizată de către pictorul Filip Ioan Macarie din localitatea Lucăceni, judeţul Satu Mare, s-a construit intrarea principală în biserică şi s-a înlocuit staţia de sonorizare.
S-a sfinţit această sfântă biserică cu hramul „Naşterea Maicii Domnului” în Duminica a 14-a după Rusalii, la data de 2 septembrie, anul 7526 de la zidirea lumii, iar de la Naşterea după Trup a lui Dumnezeu – Cuvântul, 2018, după toate rânduielile canonice ale Bisericii Ortodoxe, de către PREASFINŢITUL PĂRINTE DR. IUSTIN HODEA, EPISCOPUL ORTODOX ROMÂN AL
MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI.
În arhiva parohiei există câteva cărti de o certă valoare:Triod Chirilic-1897; Apostol- 1900, Sibiu; Octoihul Mic- 1908, Sibiu; Antologhion I- 1910, Blaj; Antologhion II- 1913, Blaj; Octoihul Mic- 1915, Sibiu; Evanghelie-1918, Blaj; Evanghelie- 1923, Bucureşti; Straşnic- 1929, Blaj. Pe lângǎ acestea mai există un Straşnic- 1773, Blaj, o Evanghelie-1776, Blaj, un Minologhion-1781, Blaj şi un Penticostar- 1805, Sibiu.Acestea din urmă se păstrează la DCV Satu Mare.
Preoţii care au slujit la Lechinţa, atâţia care se cunosc sunt: 1895-1899- Pr. Daniel Palffy, 1900-1908- Pr. Vasile Butean, 1908-1918- Pr. Mihai Berinde, 1918-1939- Pr. Caşile Erdeiş, 1939-1947- Pr. Gheorghe Strâmbu, 1948-1950 Pr. Mircea Andron, 1950-1953 Pr. Mătăsaru Teofan, 1953-1967, Pr. Grecu Arcadie care a decedat în anul 1973 şi este îngropat lângă biserica din Lechința, 1967-1969 Pr. Andronic Popovici,1969-1973 Pr. Vasile Ivănuţ, 1973-1991- Pr. Ovidiu Botoş, 1991-2004- Pr. Ioan Dico, 2004- prezent Pr. Coroian Dan Augustin.
Între cântăreții care au activat în strană, îl amintim pe Bobiță Grigorie.
Parohia are patru cimitire numite după specificul locului: Biserica bătrână şi Buzdăneşti care sunt şi cele mai vechi, (aproximativ 300 de ani) şi la Mişca şi la Paul.
Se cunoaşte că a existat o şcoală confesională în care în 1867 învățau 30 de copii iar în 1911 s-a zidit o şcoală din chirpici despre a cărei existență nu cunoaştem mai multe date. Biblioteca parohială conține aproximativ 400 de titluri. Începând cu anul 2005 Pr. Coroian Dan Augustin editează în fiecare lună ,,Foaia Ortodoxă”, cu informații dogmatice, istorice şi morale pe înțelesul credincioşilor.
În urma ultimului recensământ Parohia Ortodoxă Lechința are 695 de credincioşi preot paroh fiind pr.Coroian Dan Augustin. Programul liturgic este zilnic, iar copiii sunt beneficiarii programului catehetic ,,Hristos Împărtăşit copiilor”. Parohia organizează anual pelerinaje la mânăstirile din zonă. Parohia are o activitate filantropică bogată, credincioșii răspunzând pozitiv la toate colectele naționale și locale adresate celor nevoiași.
Bibliografie