Paroh
Pr. Vasile Aurel Pop
Data nașterii: 26.11.1957
Telefon: 0745906286
E-mail: pr_popvasile@yahoo.com
Cea dintâi biserică a românilor din Sighetu Marmaţiei, a fost o biserică de lemn , donată de românii din Săcel, prin anii 1746-1750. Biserica de lemn adusă de la mănăstirea din Săcel, ca dar al românilor maramureşeni de acolo pentru românii din Sighet, a ars, iar românii ajutaţi de satele româneşti din împrejurimi, sub conducerea parohului de atunci Baziliu Pop în anul 1808 au zidit „o biserică frumoasă de piatră” care astăzi este biserica ucraineană. Din anul 1871 românii au folosit o capelă romano.catolică până ce în anul 1892 s-a sfinţit actuala biserică, care până astăzi este numită de mulţi biserica românească. Cu toate acestea, în Sighetu Marmaţiei a mai fost biserică răsăriteană, grecească, înţelegem ortodoxă, din timpuri mai vechi mai precis pe locul actualei biserici reformate, iar Tit Bud scrie că: „Nu să ştie că acea biserică a fost oare a Grecilor,(de care azi-1911-n-avem în Siget) a Armenilor sau a Românilor, dar sprijinindu-se pe şematismul diecezei Muncaciului care numeşte parohia românească „Parochia antiqua” şi faptul că au fost episcopi români din vechime, cu siguranţă din vechime erau aici români şi trebuiau să aibă loc de închinare şi călăuzitori preoţi. Tit Bud scrie: „Despre trecutul parohiei nu avem date multe: Atâta putem deduce cumcă episcopii români din Maramureş(1391-1743) de bună samă s-au îngrijit cumcă credincioşii lor din Siget să aibă biserică şi preoţi”.
Edificarea actualei biserici a început în anul 1890 şi a fost sfinţită în 20 Martie 1892 de către un delegat eparhial de la Gherla, cu hramul Adormirea Preacuratei Fecioare Maria
Biserica, construită în stil neogotic, cu ajutorul meșterului italian Luigi Martini se impune atât prin dimensiuni, cât şi prin acurateţea cu care sunt folosite elemente proprii goticului: arcul frânt, contraforţii, portalul retras şi traforul în lemn. Planul bisericii este de tip sală cu altarul decroşat, poligonal în interior şi exterior, acoperit cu o boltă pe nervuri, descărcate în arc frânt pe coloane prevăzute cu capitel. Naosul este acoperit cu o şarpantă aparentă compusă din moduli mari dreptunghiulari sprijiniţi pe arce ogivale profilate, moduli marcaţi de panouri pătrate cu rama din lemn sculptat. Zidurile laterale sunt străpunse de câte trei goluri de fereastră pe fiecare parte, identice cu cele ale altarului şi de un gol al unei uşi secundare pe latura sudică. Pe zidul estic, la o înălţime considerabilă, este adosată tribuna, susţinută de douăsprezece colonete, întreaga structură fiind realizată din lemn.
Clopotniţa, construită la capătul vestic al coamei acoperişului prezintă un decroş în corespondenţa navei ce porneşte de la nivelul solului cu un plan cu secţiunea plană pătrată, iar de la jumătate aceasta se transformă într-un turn independent cu plan octogonal. Contraforţii la rândul lor vor fi încoronaţi de la aceeaşi cotă cu câte o fleşă de dimensiuni reduse.
Primul nivel al turnului este marcat de deschiderea uşii de acces. Arcul de descărcare al portalului delimitează deasupra intrării un fronton în arc frânt ce are câmpul decorat cu icoana de hram, Adormirea Maicii Domnului, realizată în tehnica mozaicului. Turnul se încheie cu frontoane triunghiulare ascuţite pe toate cele opt laturi peste care se înalţă şarpanta în formă de coif.
Biserica a fost pictată într-o primă etapă, între anii 1930-1931 de către Traian Bilţiu Dăncuş, a cărui semnătură apare pe peretele estic al navei. Este vorba despre pictura în tehnica fresco, apoi în anul 1933 este pictat registrul superior, în tehnica ulei pe suport de mortar.
Pictura, ce acum face parte din Patrimoniul Cultural Naţional, a fost executată de către pictorul maramureşean Traian Bilţiu Dăncuş, ajutat de către Tasso Marchini şi Elena Mureşan.
Într- un răstimp de 5 ani, 2003- 2008 această biserică a fost restaurată integral. Pictura a fost restaurată cu mult profesionalism de către soţii Sebastian şi Raluca Gabriela Bilţiu Dăncuş Ceicu din Bucureşti, iar partea de pictură nouă a fost realizată de către soţii Sabin şi Gabriela Drinceanu, din Iaşi. Biserica a fost înzestrată cu un nou iconostas din stejar, poleit şi cu icoane pictate, cu multă pricepere, de către soţii Drinceanu, pregătindu- se şi un Prestol nou îmbrăcat în marmură. Iconostasul şi stranele, tot mobilierul, din stejar, a fost confecţionat de către Ilieş Vasile şi Ilieş Cătălin, tatăl şi fiul, din Sighetu Marmaţiei. Locaşul sfintei biserici a fost reînnoit şi în exterior, iar în 10 August 2008 a fost târnosit de către Î.P.S. Justinian și P.S. Iustin.
Între anii 2009- 2010, după un proiect elaborat de către D-l arhitect Dorel Cordoș s- a construit un altar de vară. Edificarea altarului de vară a fost realizată de o echipă condusă de meșterul constructor Mihai Bledea, care a fost apoi pictat în 2011 de către soții Sabin și Gabriela Drinceanu. Altarul este pictat cu chipuri ale sfinților români.
Șirul preoților parohi: Andreiu Bacsinszky(1746-1754), Baziliu Pop (1808), Ioan Pap(1 august 1871-3 noiembrie 1875) Alecsiu Berinde(1876-1877), Ioan Ivașco(1878-1897), Tit Bud(1897- 1917), Romul Stefan Pop, Titu Berinde, Darie Vlad, Grigore Dăncuș, Bologa Petru, Man Gavril(1956-1998), Pop Vasile Aurel (1 ianuarie 1999-în prezent, preot paroh), Ierima Pavel (1 ianuarie 1999- preot conslujitor).
Cântăreți : Văsuț Ioan, Cedreki Zoltan , Negrea Ioan Vasile(în prezent)
Epitropi: Ardelean Ioan, Isaiu Radu (în prezent)
Aici a existat o Școală confesională, sfințită la 1 septembrie 1900, clădirea ei este și azi în curtea bisericii. În anul 1969 s-a înființat corul bisericesc, care are activitate neîntreruptă până azi. Amintim dirijorii: prof. Mihai Mitriniuc (1908-1981), absolvent al Conservatorului din Cernăuți, din anul 1980 compozitorul și poetul Teodor Borca(1926-2004). Doamna profesoară Nemeth Ghizela(n. 1923-1997), profesoară de canto la Școala de Artă din Sighetu Marmației, a fost dirijor secund, iar din ianuarie 1990 la pupitrul dirijoral este prof. Gheorghe Gh.Pop, absolvent al Academiei de Muzică din Cluj Napoca, dirijor cu studii de specialitate, autor a 4 cărți de specialitate. De la înființare și până în prezent în fiecare an s- a organizat Concert de colinde.
Parohia Adormirea Maicii Domnului are 5181 de credincioși. Pe lângă parohie mai funcționează Asociația Filantropică Ortodoxă „Bunavestire” din Sighet (A.F.O.B.S.), înființată în 2007, care în parteneriat cu două asociații din Iași, în perioada 2010-2014 a derulat 3 proiecte P.O.S.D.R.U., cu finanțare din fonduri europene. Potrivit cerințelor din parohie se desfășoară activități filantropice-misionare, astfel că anual cca. 120 de familii beneficiază de ajutoare materiale. În anul 2015 parohia a participat la Concursul national, inițiat de Patriarhia Română, Mâini întinse spre lucrarea poruncilor lui Dumnezeu cu Miniproiectul misionar-filantropic Fapta bună se întoarce la binefăcător , obținând Premiul I la faza eparhială și astfel premiați de P.F.Părinte Patriarh Daniel cu Diploma Sfântul Ioan Gură de Aur, în 21 Mai de hramul Catedralei patriarhale. Parohia a avut ca parteneri 3 școli gimnaziale, 2 licee, Școala de Centrul Cultural și Școala de Artă Gheorghe Chivu din Sighetu Marmației, Parohia Ortodoxă Română și Consulatul Onorific al României din Bristol-Anglia. Amintim că parohia a mai fost premiată în anul 2005 la Concursul Crezul meu , concurs inițiat de asemenea de Patriarhie. In desfășurarea acestor proiecte și în care au urmat s-a colaborat cu D-na Jolopciuc Maria Viorica, profesoară de Religie de la Școala Gimnazială ”George Coșbuc” din Sighetu Marmației. Parohia a participat la proiectul Alege Scoala și în prezent participă în proiectul Hristos împărtășit copiilor. De asemenea parohia participîă în fiecare la Proiectul Îmbracă un copil de Sfintele Paști și alte proiecte inițiate de Sfânta Episcopie.
