Istoricul parohiei

Despre înființarea parohiei nu s-au păstrat  documente, iar legendele locale legate de înființarea satului și a parohiei nu sunt explicite, Conscripția veniturilor preoților și cântăreților bisericești din Maramureș, din anul 1777 menționând că Parochia Batizaiensis  Mater, memoria humanam excedente Tempore erecta.

1373. Atestată documentar din acest an cu numele Batizhaza, satul s-a format la poalele munților Tibleș la confluența a două văi cunoscute azi cu numele de Valea Sasului și Băița.

1593. În acest an se construiește o biserică de lemn de brad, având hramul  Prepodoamnei nostre Parascheva. Biserica a funcționat până în anul 1899 când locuitorii din Botiza au primit cu titlu gratuit, cu condiția folosirii, o biserică mai mare de lemn din Vișeu de Jos. Vechea biserică a fost vândută în anul 1904 în Hoteni, iar din lemnele ei a fost construită o școală, care a fost demolată în anul 1997. Tot ceea ce știm astăzi despre vechea biserică de lemn se datorează arhitectului Alexandru Baboș care a identificat lemnele bisericii, le-a documentat și a scris un articol despre ea: Bârnele vechii biserici de lemn din Botiza, documente inedite de tehnică și artă constructivă în Maramureș la sfârșitul secolului XVI. 

1718/35. Primul preot pomenit cu numele în documente este popa Ion Rad hirotonit de episcopul Dosoftei al Maramureșului (1718 – 1735).

1751. Din vizita canonică a episcopului Mihail Manuel Olsavski, de la Muncaci aflăm primele informații despre biserică. Închinată Sfintei Parascheva, biserica, era în stare bună, construită din  lemn, cu un turn și  acoperiș din draniță. Nu se știa cine a sfințit biserica și cele două clopote din turn. Avea antimis de la episcopul Iosif Stoica (1690 – 1711), un candelabru de lemn și un potir de plumb. Vizita menționează că la parohie este un singur preot – popa Ion Rad hirotonit de episcopul Dosoftei al Maramureșului (1718 – 1735).

1777. Din Conscripția veniturilor preoților și cântăreților bisericești din Maramureș, din acest an, aflăm că biserica este veche, neîncăpătoare și necesită reparații, preotul locuiește în casa parohială construită din lemn, în timp ce cantorii trăiesc în propriile case.

1782 – 1785.  Pe harta Iosefina a Maramureșului se poate vedea biserica care poate fi localizată pe locul altarului de vară din cimitir.

1788. Din acest an se introduc Registrele matricole ale botezaților, cununaților și decedaților.

1838. Se construiește o nouă casă parohială din lemn compusă din trei încăperi și o cămară.

1839. Din primul inventar păstrat al bisericii aflăm că biserica este de dimensiuni modeste, are un iconostas cu două uși, două clopote, potir de argint aurit, cărțile necesare cultului și antimis de la episcopul Mihail Manuel Olsavski, de la Muncaci (1743 – 1767).

1858. Se construiește școala confesională din piatră, acoperiță cu draniță.

1860. Cu ocazia vizitei canonice aflăm că biserica a fost prelungită dar cu toate acestea „nu e destulu vederoasă” și nici „nue destulă pentru poporu” și „e în statu slabu și are lipse de reparațiunea”.

1897. Prin mijlocirea preotului Ioan Koman, (fost paroh în Botiza mutat în Vișeu de Jos), credincioșii din Botiza primesc cu titlu gratuit, cu condiția folosirii, biserica de lemn din Vișeu de Jos.

1899. Biserica este transportată și reconstruită în centru localității, astăzi constituind mândria comunității. În noua locație biserica vișeuană cu hramul Bunei Vestiri, va primi hramul vechii biserici din Botiza ”Cuvioasa Paraschiva”.

Biserica suferă câteva modificări: se decupează o ușa pe lateralul bisericii, se lărgesc ferestrele, se decupează peretele dintre naos și pronaos și s-a refăcut și pridvorul. Tot acum biserica este pictată de zugravii Dionisiu Iuga și fiica sa Aurelia din Nicula.

1919. Se construiește o casă parohială din lemn, probabil în locul celei menționate în 1838.

1925. Se construiește cafasul (podul). 

1962. Biserica este restaurată de Direcția Monumentelor Istorice.

1973. Pe fondul creșterii demografice a populației se pune problema zidirii unei biserici de zid. Sub păstorirea preotului Iuliu Henciu, se pune temelia unei biserici de zid cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel, pe locul vechii biserici, dar în urma unei alunecări de teren se renunță la locație.

1975 – 1977.  Sub păstorirea preotului Isidor Berbecaru pe o nouă locație se zidește actuala biserica de zid cu hramul Duminica Tuturor Sfinților, în stil neobizantin .

1982 – 1987. Pictura interioară în tehnica fresco a fost executată de către pictorul Andrei Răileanu din București.

1988. Biserica a fost sfințită în data de 5 iunie de către Înalt Preasfințitul Părinte  Teofil Herineanu, arhiepiscopul Vadului Feleacului și Clujului.

2003. Se construiește actuala casă parohială.

2013. S-au înlocuit icoanele de pe iconostas iar în exterior s-a executat în tehnica mozaic icoana hramului. Acestea au fost binecuvântate de către Preasfințitul Părinte Iustin Sigheteanul, arhiereu vicar al Episcopiei Maramureșuluiși Sătmarului în data de 7 iulie.

2019 – 2021. Sub păstorirea preotului paroh Ferenț Sorin și a preotului slujitor Pop Ioan, în această perioadă  s-au început lucrări de înfrumusețare și înnoire a bisericii: s-a refăcut sfânta masa după indicațiile eparhiale, s-a curățat și s-a restaurat pictura Iisus Pantocratorul din cupolă, s-au schimbat policandrele, s-a cumpărat mochetă, s-a confecționat mobilier nou s-au amenajat spații pentru spovednie, iar în exterior s-a curațat fațada și s-a pus pavaj în jurul bisericii, s-a refăcut poarta maramureșeană de la intrarea în incinta bisericii. 

Se construiește o sală socială.

În 21 iunie 2021, biserica este târnosită de Preasfintitul Părinte Iustin, episcopul Maramureșului și Sătmarului, ocazie cu care a dăruit bisericii al doilea hram:”Sfinții Martiri Brâncoveni Constantin Voievod și fiii săi Constantin Ștefan Radu și Matei și sfetnicul Ianache.” 

2021. Casa parohială este renovată.

Starea patrimonială a parohiei cuprinde azi  Biserica de lemn Sfânta Parascheva monument istoric având codul LMI MM-II-m-A-04528, aflată în custodie, biserica de zid cu hramurile Duminica Tuturor Sfinților și Sfinții Martiri Brâncoveni Constantin Voievod și fiii săi Constantin Ștefan Radu și Matei și sfetnicul Ianache, o casă parohială, o sală socială și două cimitire.

În patrimoniul bisericii se mai află și 10 cărți de cult din sec XVII -XVIII,  care se află în custodie la muzeul de la  mănăstirea Bârsana.

Preoți slujitori

Încercând să refacem șirul preoților slujitori ai parohiei, ne-am izbit de lipsa documentelor, astfel că ne-a fost imposibil să îi surprindem pe toți slujitorii bisericii.

Din documentele păstrate lista rezultată este următoarea:

1718/33 – 1751 popa Ion Rad, hirotonit de episcopul Dosoftei al Maramureșului (1718 – 1735 )

1767 La realizarea măsurătorilor topografice, așa numitele jozefine este consemnat un popă.   Să fie oare popa Vasiliu  sau popa Ioan Rad ?

1771 popa Vasiliu 

1775 popa Demetrius

1783  preut Bale (Balc) Toader  

1785 un ipodiacon !!!!  ”au fost diacu Iacob Risco feciorul lui popa Chirilă din Comârzana (azi Sârbi, jud. Maramureș), adică diacu de aia grecu și au fost și ipodiaconu în oșucolă la Muncacului și apoi n-au vrutu să se facă popă și așe s-au lăsat numai diacu . Iacob Risco ipodiacon.”

1788 – 1814   Hotima Gergely 

1814   vacantă  suplinită de Teodor Roșca preotul din Poienile Izei

1814/5 – 1816      Baziliu Roșca  

1821 – 1836 parohia este vacantă, fiind suplinită de Teodoru Roșca preotul din Poienile Izei.

1836 – 1838  Baziliu Șimon de Vișeu  

1841 – 1844  Baziliu Pop  

1844 – 1846 Andreea Kovats.

1846 – 1849 parohia este vacantă, fiind suplinită de preotul  Ioan Muntean din Poieni/ 

1849 – 1867 Baziliu Szucs 

1867 – 1877 Corneliu Bud 

1877 – 1886  Ioan Muntean 

1886 – 1888  Ioan Marchiș ( Georgiu Marchiș la  Bud)

1888 – 1896  Ioan Koman 

1896 – 1901  George Petrovai  

1902 – 1921  Ioan Vlad 

1920 – 1927 Stefan Dunca  

1927 – 1934 Vasile Vlad 

1934 – 1939 Gheorghe Gherman    

1939 – 1947 Grigore Dăncuș  

1949 – 1950 Vasile Racolța 

1949 – 1951 Nicolae Grigorescu

1951 – 1963 Emil Fucec (1886 – 1980)  participant la Marea Adunare  Națională de la Alba Iulia din 1918 din partea Cercului Ocna Șugatag. 

1963 – 1964 Ioan Sălăjan 

1964 – 1967 Cosma Mihai 

1968 – 1974 Iuliu Henciu 

1974 – 2016 Berbecaru Izidor 

2002 – prezent Pop Ioan, preot II 

2016 – prezent Ferenț Sorin