
Localitatea Bozânta Mare, judeţul Maramureş, este situată la 7 km de oraşul Baia Mare. Se învecinează la nord cu oraşul Tăuţii Măgherăuş, de care aparţine administrativ, la sud cu râul Lăpuş, la est cu satul Săsar şi la vest cu satul Buşag.
Cele mai vechi date ale acestei aşezări le avem din 1405 când era denumită Bazincha, în anul 1410 se numea Bozyntha, iar în 1424 se numea Bozontha. În anul 1550 este amintit un voievod local cu voievodat format din satele Bozânta si Hideaga, pe nume Ioan Benea. În istoria mai recentă, vatra satului se afla în locul numit ,,Bozântele”, astăzi, pe acest loc, este construită pista Aeroportului Baia Mare. În 1592 satul era în domeniul cetăţii din Satu Mare. În jurul anului 1900 nu mai existau proprietari mari. În anul 1894 erau 89 de case, construite toate din lemn, în afară de una singură. Numărul locuitorilor era de 393, toţi români, dintre aceştia numai 38 ştiau citi si scrie. La sfârşitul anului 1963, în satul Bozânta Mare existau 166 case cu o populaţie de 729 locuitori. În prezent, conform ultimului recensământ, satul numără 611 vieţuitori.
Din documentele vremii localitatea Bozânta Mare este amintită la anul 1410 aparţinând Cetăţii Chioarului cu locuitori români, ca mărturie stând, mulţi ani, piatra de altar a bisericii din sat. Se pare că din cauza râului Băiţa, care de multe ori inunda satul s-a hotarât strămutarea pe vatra de azi a satului unde se cunosc două locuri de biserici: una în ograda (via) lui Babiciu Gavril, iar cealaltă în ograda parohiei, unde pe vechea piatră de altar, în anul 1981, s-a ridicat o capelă. Biserica actuală s-a zidit în anul 1909, în timpul păstoririi preotului paroh Aurel Marinescu, după un plan tip sală, dreptunghiular, cu dimensiunile 29 m x 12 m. Absida altarului este poligonală. Naosul este acoperit cu o boltă semicirculară. Pe latura vestică a edificiului este situat un turn angajat navei, cu o şarpantă în formă de bulb, adăpostind trei clopote.
În anul 2020 a fost schimbată pardoseaua și a fost montat granit. Tot în același an a fost reorganizat altarul care a fost utilat cu mobilier din stejar sculptat.
În anul 2023 biserica a fost învelită cu tablă de cupru și s-a renovat exteriorul.
Pictura este sumară, conţinând câteva fresce pictate de către pictorul Toth din Satu Mare. În data de 22 august 2010 Parohia Bozânta Mare a sărbătorit împlinirea a 100 de ani de la edificarea bisericii. Tot la această dată a avut loc o întalnire a fiilor satului prilejuită de împlinirea a 635 de ani de atestare documentară.
Casa parohială a fost construită din cărămidă în anul 1974 de către preotul paroh Savu Alexandru şi a fost renovată complet în anul 2007 de către actualul paroh Pop Ioan.
În patrimoniul parohiei se găsesc un Liturghier, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă Română, Bucureşti, 1950 şi două potire vechi, nedatate, dar cu valoare evidentă de patrimoniu.
Comunitatea satului Bozânta Mare a fost păstorită de-a lungul anilor de către preoţii: Pr. Ioan Stan (1841-1844); Pr. Teodor Nistor (1844-1849); Pr. Simeon Antal (1849); Pr. Demetriu Mureşan (1849-1856); Pr. Moise Sora Novac (1856-1861); Pr. Samuil Pele (1861-1865); Pr. Avram Nedelcu (1865-1878); Pr. Vasile Heteriu (1878-1885); Pr. Gheorghe Mureşan (1885-1889); Pr. Nicolae Budo (1889-1894); Pr. Aurel Marinescu (1894-1925); Pr. Ioan Hotea (1939-1945); Pr. Emil Lauran (1945-1952); Pr. Alexandru Dorobanţu (1952); Pr. Adrian Lupan (1953-1968); Pr. Gavril Mociran (1968-1970); Pr. Savu Alexandru (1970 1974); Pr. Vasile Trif (1974-1986); Pr. Dorel Tomoioagă (1986-1994); Pr Ioan Pop (1994-prezent).
Cântăreţul remarcat de comunitate a fost Miclăuş Ioan (1963-prezent), iar epitropul este Mihuţ Ilie (1989-prezent).
Se află la o distanţă de 1500 m de la biserică, spre localitatea Săsar, şi nu poartă nici o denumire consacrată de comunitate.
Biblioteca este situată în casa parohială şi conţine peste 1.000 de titluri.
Activităţile pastoral-misionare catehetice şi culturale cuprind: cercuri catehetice pentru copii în cadrul programelor naţionale: „Hristos împărtăşit copiilor” şi „Alege şcoala”; concerte anuale de colinde de hramul Sf. Nicolae şi de Crăciun. Toate aceste programe se defăşoară la iniţiativa preotului paroh Pop Ioan.
Surse bibliografice
Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului – Situația confesională a populației din Protopopiatul Ortodox Român Baia Mare, conform Institutului Național de Statistică
Suciu, Coriolan – Dicționar istoric al localităților din Transilvania, Edit. Academiei R.S.R, București 1967-1968
Protopopiatul Baia Mare, Monografie-Album, Editura Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului, Baia Mare, 2015