Istoricul comunităţii parohiale

Parohia Ortodoxă Română „Sfânta Treime” Breb face parte din Protopopiatul Ortodox Român Sighet.

După ce satul Copăciş şi-a mutat vatra pe noul curs al văii Breboaia, localitatea şi-a luat numele Breb de la numele unei specii de castori care trăiau pe această vale ce străbate localitatea. În decursul timpului numele localităţii consemnat în documente a fost: Hodpatakfalwa, Villa olachalis Hatpotokfalva, Hodpathaky, Hadpathaka, Hothpatak, Hothpathaka, Hathpathok, Breeb, Brebu, Breb. Aşadar la poalele munţilor Gutâi, în Maramureşul Istoric, este aşezat satul Breb; un sat retras, liniştit, străduindu-se să-şi păstreze tradiţiile, riturile si obiceiurile moştenite din bătrâni. 

Prima atestare documentară este din anul 1360 când în diplomele regalităţii ungare satul numit Hatpataky (satul cu brebi) este dăruit fiilor lui Dragoş din Giuleşti. Pe teritoriul localităţii Breb săpăturile arheologice au scos la iveală topoare cu disc şi spin, fragmente de verigi de picior, datând din epoca bronzului.

Istoricul bisericii parohiale

Parohia Ortodoxă Română Breb deţine două biserici, una din lemn, monument istoric cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” şi una construită între anii 1981-1997 din cărămidă şi beton, în timpul preotului Mircea Antal ce a primit la târnosire hramul „Sfânta Treime”.

Biserica parohială Sfânta Treime are un plan triconc, cu dimensiunile de: 23 m L, 15 m l şi 23,5 m h. Absida altarului este poligonală decroşată. Naosul este acoperit cu o cupolă centrală pe pandantivi. Pe latura nord-estică a edificiului sunt situate două turnuri-clopotniţă adosate navei, a căror şarpantă este în formă de coif. Acoperişul este din tablă.

Pictura din biserică, în tehnica acrilic, a fost realizată de pictorii Gabriela şi Sabin Drinceanu între anii 2012-2018 în timpul preot paroh Marian Vasile Pop. Mai apoi, în 2020, după ce a fost refăcută şi Sfânta Masă, şi alte lucrări biserica a fost târnosită din nou primind al doilea hram :„Soborul Sfinţilor Români” căci pe pereţii bisericii şi în special pe stâlpii lăcaşului de cult au fost pictaţi toţi sfinţii români notați în calendar la acea dată.

Biserica din lemn cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” este o biserică de tip capelă – cea mai veche tipologie de biserică de lemn din Maramureş cunoscută în ziua de azi.

• 1360 – în Diplomele Leopoldine sunt atestate satele Breb şi Copăciş.
• 1531 – în satul Copăciş este ridicată, de etnicii români ortodocşi, o biserică de lemn de stejar, stil navă, pe vatra unei biserici anterioare.
• în decurs de câţiva ani pământenii din Copăciş îşi mută gospodăriile în Breb pe noul curs al văilor.
• este adusă şi biserica rămasă izolată în Copăciş
• 1626 – este construită, tot de etnicii românii ortodocşi, noua biserică, mai mare, cu pereţii de bârne din lemn nou, de stejar, 1622-1623, îmbinate în chetori cu dinte interior şi profil de coadă de rândunică şi cu acoperişul şi turla din lemnul vechii biserici, 1531.
• astfel avem la ora actuală în Breb, biserica cu cel mai vechi turn de lemn din România iar ca încă un element de unicitate, galeria turnului este decorată cu sculptură.
• la cererea Ministerului Monumentelor şi Cultelor, în 1997, s-au luat probe dendrologice din lemnul bisericii atestându-se că lemnul din structura turnului a fost tăiat în iarna lui 1529-1530 iar cel din pereţii bisericii în iarna lui 1622-1623.
• un alt element de unicitate este arcul dublou din naos (biserica bărbaţilor), din lemn de cireş, decorat pe o lungime de 8 m, cu diferite simboluri: rozete solare, viţa de vie, cruci, pomul vieţii în diferite reprezentări, o pasăre şi un cerb.
• 1626 este de asemenea anul când biserica a fost zugrăvită cu pictură murală, la ora actuală este vizibilă doar o parte din scena „Judecăţii de apoi” care este localizată în actualul pod al bisericii.
• pentru protejarea picturii, probabil, biserica este dotată cu un acoperiş secundar, peste naos, care el însuşi a devenit un element rarisim. Se mai păstrează doar două astfel de acoperişuri în Maramureş, cu unele bucăţi de învelitoare din vechea şindrilă (expusă în biserică), a bisericuţei de dinainte de 1531.
• 1739 este anul în care este amintit cu numele ultimul episcop ortodox al Maramureşului, de acum întreaga populaţie de etnie română a fost trecută de conducerea politică a Imperiului Austro-Ungar la catolicism, deci biserica din Breb intră în patrimoniul Bisericii Unită cu Roma (Greco-Catolică).
• 1858-1868 este perioada marii renovări şi a marilor modificări în biserica din Breb realizate de aceeaşi etnici români, de astă dată, greco-catolici.
• 1858 pictura murală bisericească este acoperită cu o pictură decorativă (brâiele ornamentale ce se pot observa pe pereţii bisericii şi cerul înstelat de pe boltă).
• 1864 altarul original este desfăcut şi din lemnul lui se construiesc cele două abside astfel încât acum biserica are formă de cruce, este schimbată aşadar planimetria bisericii.
• se schimbă iconostasul
• elemente din vechiul altar, 1626, bănuim a fi: icoana Maicii Domnului cu coloane (unii o atribuie unui ucenic al lui Ponehalski), icoana sf. Ap. Petru şi Pavel, icoana Mahrama Domnului precum şi piciorul vechii mese a altarului (expus în naos).
• 1865 lărgirea uşii de intrare şi a ferestrelor.
• 1868 pictarea noului altar cu reprezentarea cerului înstelat, medalioane cu sfinţi, scene biblice şi brâie ornamentale, candelabre în naos.

Se păstrează în biserică icoane pe lemn din diferite perioade istorice: Sf. Cuv. Paraschiva – 1641, Sf. Nicolae – sec. XVI, Hristos Învăţătorul – atribuită lui Ponehalski, perechea de icoane: Mântuitorul şi Maica Domnului – 1807, Icoana Învierii cu cele două reproduceri (ortodoxă şi catolică) – 1850, icoana Hramului Sf. Arh. Mihail – sec XIX, două cruci sec. XVIII dar şi icoane pe sticlă sec. XIX-XX.

Biserica este înfrumuseţată cu şterguri şi cerge (lucrările femeilor din Breb).

Pe pereţi se pot vedea ţoluri vechi (prima jumătate a sec.XX) cu motive tradiţionale maramureşene şi zonale.

Cimitirul bisericii este străjuit de diferite modele de cruci (ca cele celtice) din lemn, piatră şi fontă.

În biserica monument istoric din Breb se slujeşte la ora actuală în sărbătorile ce cad în alte zile decât duminica.

Preoţii cunoscuţi care au slujit în Breb sunt: Pătraş (1680), Petru (1690-1712), Vasilie (1702-1738), Lupul cel bătrân (1738-1756), Toader Goje (1756-1766), Toader Galbin şi Chirilă fii lui Lupul cel bătrân (1766-1776), Ierotheu Petric (1776-1780), Ştefan Bud de Breb (1780-1806), Grigore Drăguş (1806-1810), Lazăr Florian de Purcarecz (1810-1847), Grigoriu Ivaşco (1847-1896), Ioan Pop de Breb (1896-1901), Nicolae Doroş, Bologa Petru, Mircea Antal (1952-1992), Antal Călin (1993-2004), Pop Marian-Vasile (2004-prezent).

Cântăreţi bisericeşti în Breb sunt demni de reţinut Opriş Gheorghe şi Opriş Ioan.

Cimitirele

Parohia Ortodoxă Română Breb are patru cimitire, câte unul pe lângă fiecare biserică, un al treilea pe locaţia fostei bisericuţe din Copăcişi un al patrulea într-o parte de sat. În cimitirul de pe lângă biserica de lemn se află câteva troiţe vechi de formă circulară, cruci celtice.

Activităţi culturale şi filantropice în trecut

În Breb a existat şcoală confesională şi ziar parohial scos la sfârşitul secolului al XIV-lea şi primele decade ale secolului al XIX-lea.

Părintele Antal Mircea, care a slujit ca preot în Breb între anii 1952 şi 1992, a colecţionat şi organizat unul dintre cele mai mari Ierbare din Europa.

Părintele Marian Vasile Pop este unul dintre liderii Clubului GreenIMPACT Coconii din Breb cu multe proiecte la activ de susţinere şi promovare a tradițiilor autentice şi a turismului verde/ecologic căci satul se găseşte în Destinaţia ECOMaramureş.

Profilul actual al parohiei

Potrivit recensământului din 2011 Parohia Ortodoxă Română Breb are un număr de 915 credincioşi. În parohie se desfăşoară diferite activităţi catehetice adresate copiilor şi tinerilor.

Păstrarea tradiţiei primită de la moşi-strămoşi, stimulată şi de activităţile desfăşurate sub oblăduirea parohiei, atrage aprecierea a tot mai mulţi vizitatori, unii transformându-se în localnici. Până acum s-au stabilit în Breb mai multe familii aici, din afara ţării cât şi dintre graniţele ei. Regele Charles al Marii Britanii a achiziţionat, pentru Fundaţia Mihai Eminescu, (patronată de Alteţa Sa la vremea aceea), un teren în Breb pe care a aşezat două case iar în 2024 le-a răscumpărat, astăzi aflându-se în proprietatea Coroanei.

Unele siteu-ri turistice plasează Brebul în primele 20 de locaţii demne de vizitat pe glob pentru arhaismele din toate domeniile găsite de turişti aici.