Istoricul comunităţii parohiale

Localitatea Cicârlău este reşedinţa comunei cu acelaşi nume, având în componenţă satele: Cicârlău, Bârgău, Ilba şi Ilba Handal. Este aşezată la 15 km vest de Baia Mare şi 13 km est de oraşul Seini, iar zona numită Cicârlău-Vii este o parte din comună ce se dezvoltă în ultimii ani ca un cartier rezidenţial de sine stătător. Fiind o zonă cu specific viticol, înclinăm să credem că însăşi denumirea de Cicârlău-Vii se trage de la viile cultivate cu preponderenţă aici. 

Încă de la începutul feudalismului, Cicârlăul, împreună cu cetatea Seini, aparţineau de cetatea şi domeniul Medieşului, unde stăpânea familia de români Morot (Morocz, Mauriciu). Cicârlăul şi-a primit numele de la Valea Cicârlăului, care-l traversează de la nord la sud. Principalul afluent este Valea Cicârlăuţului. Istoricul maghiar Sirmay susţine că numele localităţilor s-a dat după numele apelor care le traversa. Ungurii n-au ştiut să traducă numele localităţii Cicârlău şi l-au scris în ortografia şi fonetica maghiară: în loc de ci – si, i – y, c – k, ău – o, rezultând Sikarlo, Sykarlo. În prima menţiune scrisă la 1407 apare „O Sikarlo”, O însemnând vechi, antic, deci Cicârlăul Vechi.

Istoricul bisericii parohiale

Parohia Cicârlău-Vii a luat fiinţă în anul 2003, la iniţiativa preotului Bob Sebastian Marius. Este o comunitate parohială tânără, născută din necesitatea firească a credincioşilor zonei de a avea propriul lăcaş de cult, satul având o întindere mare, iar zona respectivă dezvoltându-se continuu ca una rezidenţială de sine stătătoare. De la început slujbele se săvârşeau într-un Paraclis cu hramul „Sf. Treime”, locaşul de cult fiind în proces de construcţie. La data de 15 iunie 2008 s-a sfinţit locul actualei biserici, cu hramul „Sf. Împăraţi Constantin şi Elena”, de către I.P.S. Justinian Chira. În anul 2009 au demarat lucrările de construcţie prin decopertarea terenului şi balizarea conturului bisericii, după un plan triconc, cu dimensiunile de 21m x 11m. Absida altarului este poligonală decroşată. Naosul este acoperit cu o boltă semicirculară. Pe latura vestică a edificiului sunt trei turnuri adosate cu şarpantă în formă de coif, care adăpostesc clopotele. Biserica a fost sfințită în anul 2021 de către Preasfințitul Părintele nostru Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului.

Întrucât parohia este foarte tânără, nu deţine obiecte sau cărţi liturgice vechi cu valoare de patrimoniu. De la data de 1 iulie 2007 şi până în prezent parohia este păstorită de către preotul paroh Sălăjan Cosmin-Ioan.

Cântăreţul remarcat de comunitate este Pop Nistor (2021-prezent), iar epitropul comunităţii este Crainic Ioan (2022-prezent).

Cimitire

În număr de două, poartă denumiri consacrate de comunitate astfel: „La Golgota” şi „La Băimăreni”, ambele situându-se la aprox 1500 m de la biserică, spre localitatea Baia Mare şi spre centrul comunei.

Activităţi culturale şi filantropice

Biblioteca parohială este în curs de constituire şi deţine până în prezent aprox. 100 de titluri. Activităţile pastoral-misionare culturale cuprind: pelerinaje anuale pentru membrii comunităţii parohiale şi un concert anual de colinde. 

Surse bibliografice

Augustin Micu, Cicârlău, repere monografice, Editura Cybela, Baia Mare, 2013

Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului – Situația confesională a populației din Protopopiatul Ortodox Român Baia Mare, conform Institutului Național de Statistică

Suciu, Coriolan – Dicționar istoric al localităților din Transilvania, Edit. Academiei R.S.R, București 1967-1968

Protopopiatul Baia Mare, Monografie-Album, Editura Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului, Baia Mare, 2015

www.protopopiatul-baia-mare.ro