
La poalele codrului, în partea de nord-est a județului, nu departe de drumul de interes județean care leagă Satu Mare de Baia Mare și Șomcuta Mare, pe partea stângă a râului Someș la o distanță de numai 3 km de la această șosea, spre sud, pe drumul care duce la Iegheriște și la Poiana Codrului – sate aparținătoare de această comună, întâlnim această așezare.
Este destul de veche, dacă actele nomenclatorului unguresc al satelor din județul Satu Mare o fixează încă prin anul 1231, sub numele de ,,Valaszut”, ca derivat din „valah-sat”, „sat valah”. Localitatea a mai fost numită, fiind legată de Valea Vinului printr-un drum câmpenesc și „Borválaszút” adică „satul valah al Văii Vinului”.
În anul 1231 mai figura și sub numele de „Vallazud” , iar în 1339 sub numele de „Valasud”, în 1394 sub numele de Valaszuta. Un cronicar cu numele de Maltsai, într-o lucrare a sa în care înșiruiește nume de localități după alfabet, o mai numește în anul 1424 possessio Valachalis Valasuth (pag.231). Românii i-au spus Vălăsuț până într-o vreme. În zilele noastre i se spune Crucișor.
Locuitorii sunt toți români ortodocși. Șematismul din anul 1936 al Maramureșului spune la pag. 69, că parohia Crucișor este o parohie veche din anul 1829, adică de când funcționează ca parohie, nu ca așezare. De altfel, cel mai vechi document în această privință este matricola botezaților din anul 1829, care pe prima pagină are inscripția latinească „Matricula Baptiznatorum Parochiae Valasutiensis eius-que filialis Moara Borsii …Indita Comitatui Szatmariensi 1 Noiembris anni 1829.”
În anul 1853, Parohia Vălăsuț cu Moara Borșii se unesc cu Parohia Măriuș și cu filia acesteia Sâi. Din anul 1853 pâna în anul 1856, Parohia Vălăsuț-Crucișor a fost filiala Parohiei Măriuș. În anul 1856 în Măriuș are loc un incendiu când se distruge și casa parohială, atunci Crucișorul devine parohie cu Moara Borșii și cu Măriușul ca filile, din luna ianuarie a acelui an. Filiala Sâi neavând biserică și având doar 28 de familii români, restul șvabi, veneau la biserică în Măriuș. În anul 1935 Măriușul devine parohie cu filiala Sâi, în care an se zidește aici casa parohială din lemn. În anul 1949 din nou Măriușul devine filială a Parohiei Crucișor, iar Sâiul trece la Lipău. Din 1968, Măriușul devine iar parohie. Parohia Crucișor a rămas doar cu filia Moara Borșii până în prezent.
Ca așezare geografica, Parohia Crucișor este situată pe linia de cale ferată îngustă dintre Satu Mare și Șomcuta Mare. La sud se mărginește cu pădurile codrului și localitatea Iegheriște, la est cu localitățile Pomi și Borlești și la vest cu Măriuș și Sâi.
Din punct de vedere administrativ este centru de comună, are școală primară, magazine, farmacie și dispensar, se găsește la o distanță de aproximativ 35 km de Satu Mare și Baia Mare si 5 km distanță de Mănăstirea Măriuș.
Așa cum s-a amintit este parohie din anul 1829 și are biserică din anul 1850.
În anul 1936 avea 739 de suflete români greco-catolici, 17 romano-catolici și 19 evrei. Conform recensământului populației, în anul 1970, întreaga comună compusă din localitățile: Crucișor, Iegheriște și Poiana Codrului ( Moara Borșii fiind inclusă ca o stradă a Crucișorului), cuprindea 2560 locuitori dintre care 32, 3 % sunt numai din Crucișor.
Credincioșii au luat parte la cele două războaie mondiale, iar dintre aceștia, 30 de bărbați au căzut pe front în primul Război mondial, iar 10 în al II-lea Război Mondial.
Atât în trecut cât și în prezent, ocupația locuitorilor a fost agricultura, creșterea animalelor, iar unii până în anul 2010 sticlari la Fabrica de sticlă Poiana Codrului.
În anul 1970 a fost vizitată de catre P.S.Sa Episcop Dr. Vasile Coman al Oradiei.
Între anii 1991-2015 Parohia Ortodoxă Română Crucișor a fost vizitată de mai multe ori de Î.P.S.Sa Justinian și P.S.Sa Justin.
Parohia Crucișor a avut casă parohială din anul 1903, casă cantorală din anul 1890 și edificiu școlar tot din 1890, care a servit și ca Școală confesională, acestea nemaiexistând azi deoarece s-au degradat și au fost demolate.
Credincioșii au construit o altă casă parohială în anul 1974 conform documentelor existente, casa parohială a fost tencuită în exterior în terasit în anul 1992, în 1994 au fost făcute alei din ciment, puse burlane și s-au refăcut gardurile. În anul 2003 este finalizată terasa din spatele casei (acoperită și lambriată). Este înlocuită țigla cu ondulină în anul 2007. În interior este parchetat, în holuri și baie fiind pusă gresie și faianță din anul 2003. Are întrodusă apa curentă și gazul de la rețea, are încălzire centrală pe lemn din anul 2011. Tot în 2011 s-a construit o încăpere speciala pentru centrală. Între anii 2009- 2011 geamurile de la casă au fost schimbate cu geamuri termopan, iar în fața casei a fost făcută o terasă din fier, au fost renovate două camere și s-a modernizat bucătăria.
În toamna anului 2024, luna octombrie, casa parohială a intrat în renovare. A fost schimbată rețeaua electrică, s-a refăcut înstalația de apă, instalația termică, casa a fost racordată la rețeaua de canalizare, pereții au fost gletuiți, a fost turnată șapă de ciment pentru a fi aduse la același nivel toate camerele, s-a pus marmură la geamuri au fost parchetate toate camerele, iar în bucătărie și hol s-a pus gresie, s-a schimbat ușa de la intrar, s-au făcut uși din stejar, s-a cumpărat o centrală pe gaz. Lucrările au durat până în luna aprilie 2025.
În timpul păstoririi preoților Mihai Munteanu, Constantin Lăpuștea, Gavriș Gavril și Daniel Chira, parohia cunoaște o dezvoltare din punct de vedere spiritual și material, cu toate că numărul credincioșilor este în scădere.
Timp de 7 ani atât Biserica din Crucișor cât și cea din Moara Borșii au fost în proces cu greco-catolicii. În luna mai, anul 2015, Biserica din filia Moara Borșii a fost retrocedată greco-catolicilor.
După retrocedare, credincioșii din filia Moara Borșii îndrumați de preotul paroh Chira Daniel își ridică un nou locaș de cult din lemn.
Biserica din Moara Borșii a fost finalizată în toamna anului 2015, prima slujbă fiind oficiată în duminica dinaintea Craciunului, a anului 2015. În primăvara anului 2016, respectiv luna aprilie, Filia Moara Borșii devine Parohia ,,Sfânta Treime” Moara Borșii.
Biserica este construita din piatră, cărămidă la turn și o parte la zid. Forma bisericii este de navă, orientată cu altarul spre nord-est. A avut patru clopote, dar azi mai are doar două, deoarece în anul 1944 două au fost ridicate de armatele maghiare în retragere.
Hramul bisericii fiind ,,Sfinții Trei Ierarhi, se ține în fiecare an la data de 30 ianuarie.
Nu se cunoaște cine a făcut planul bisericii sau cine a executat-o. Biserica a fost zugravita simplu si a avut doar câteva scene pictate pe boltă si pe pereți, pictură neo-bizantină realizata de pictorul Zibert I. din Baia Mare în anul 1935, fiind târnosita de catre Episcopul Alexandru Rusu-Episcopul Maramuresului, preot paroh fiind Gheorghe Orha. În același an fiind confecționat și iconostasul.
Biserica cu Hramul ,,Sfinții Trei Ierarhi”, a fost reabilitată de mai multe ori și s-au executat diferite îmbunatațiri importante și anume:
Între anii 2001- 2002, biserica a fost împodobită cu o nouă pictură în tehnica tempera, de către pictorii: Dezmirean Marius si Mureșan Radu, sub îndrumarea P.C. pr. Jicărean Virgil. Biserica a fost târnosită în anul 2003, luna iulie, ziua 13, de catre P.S. Iustin Sigheteanul.
Intre anii 2000-2025 s-au executat mai multe lucrări de înfrumusețare:
Biserica are plan dreptunghiular cu dimensiunile 18 m / 8 m. Absida altarului este semicirculară decrorată. Naosul este acoperit cu o bolta aplatizată. Pe latura vestică a bisericii este situat turnul clopotnița angajat, a carui șarpantă este în formă de bulb.
Dintre preoții care au slujit în această parohie, de când există acte amintim:
Este în centru satului Crucișor la aproximativ 1500 m de biserică.
Conform recensământului din anul 2011, Parohia Crucișor și filia Moara Borșii avea 541 de suflete ortodocși, 18 greco-catolici, 10 romano-catolici și 1 reformat.
În prezent Parohia Crucișor nu are filie și are 210 credincioși ortodocși.