Istoricul comunităţii parohiale

Satul Săsar, parte integrantă a comunei Recea, este atestat documentar, pentru prima dată la 1327, într-o diplomă cu caracter privat emisă în timpul domniei lui Carol Robert, sub denumirea de „Zazarbanya” (mina Săsar). De-a lungul timpului, istoricii şi cercetătorii transilvăneni au dezvoltat încă două teorii cu privire la etimologia numelui acestei localităţi. Astfel regăsim o altă perspectivă istorică asupra acestui subiect care susţine provenienţa latină a denumirii, respectiv „Rivulus Saxarium” (Râul Pietrelor), ceea ce ar indica aşezarea unei comunităţi pe o zonă pietroasă. Cea de-a treia, cea mai plauzibilă şi destul de larg acceptată, este cea de filieră dacică şi care susţine provenienţa denumirii din cuvântul „sara” (apă), de unde denumirea comunităţii şi râului care o traversează.

Conscripţia lui Inochentie Micu, din 1733, menţionează un număr de 60 de familii pe aceste meleaguri. La 1758 se vorbeşte despre 105 familii stabilite definitiv şi 5 stabilite ocazional, iar anul 1885 surprinde un număr de 918 locuitori. În anul 1904 regăsim 1.113 locuitori, ca 2011 să se vorbească despre 2.021 locuitori. Primele preocupări ale localnicilor au fost creşterea animalelor, agricultura, mineritul, cultivarea viţei de vie, dar şi meşteşuguri săteşti: morar, fierar, tâmplar.

Istoricul bisericii parohiale

Biserica parohială se află în plin proces de construcţie încă din anul 2009. Se construieşte din cărămidă şi beton armat după un plan tip triconc cu dimensiunile 24 m x 16 m. Absida altarului este semicirculară decroşată. Naosul va fi acoperit cu o cupolă centrală pe pandativi.  Pe latura vestică a edificiului vor fi situate două turnuri-clopotniţă angajate navei cu şarpantă în formă de calotă acoperită cu tablă. Ansamblul arhitectural al bisericii mai cuprinde o clădire din cărămidă care este destinată proiectelor filantropice şi cultural-educaţionale întreprinse de către preotul paroh şi care până în anul 2011 adăpostea şi un birou parohial şi biblioteca.

După anul 2019 această clădire a fost renovată în interior, fiind făcute câteva modificări și s-a schimbat integral învelitoarea care acum este din tablă tip țiglă.

Prevăzută cu un demisol, biserica îşi face simţită prezenţa încă din anul 2011 pentru cei 563 de credincioşi care o cercetează cu evlavie liturgică şi jertfelnicie exemplară urmărind finalitatea şi desăvârşirea zidirii ei.    

Preotul Nechita Ioan este cel care a păstorit comunitatea drept măritoare a Parohiei „Duminica Mironosiţelor” – Săsar de la înfiinţare parohiei (2008)  până la începutul anului 2019. 

La data de 01.02.2019 în funcția de preot paroh este transferat preotul Achim Vlad Claudiu, de la Parohia Ortodoxă Română Rușor, protopopiatul Lăpuș, Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului.

De la data de 01.02.2019 și până în prezent s-au efectuat următoarele lucrări la biserica parohială:

Acoperișul bisericii, realizat pe structură metalică, inclusive turnul central al bisericii;

Tencuirea interior și exterior al bisericii;

Instalația electrică, internet, supraveghere video, sonorizare;

Cumpărarea celui de-al treilea clopot (450 Kg), care urmează să fie montat în turnul bisericii;

Montarea geamurilor termopan;

Instalația de încălzire prin pardoseală, centrală termică pe gaz, branșamentul de gaz, instalația de apă curentă în biserică;

Achiziționarea și montarea ușilor de acces în biserică realizate din lemn de stejar, sculptate;

Turnarea scărilor de acces în biserică;

Amenajarea Altarului: zidirea din cărămidă aparentă a Sfintei Mese, Proscomidiarului, Scaunului de sus, scaunele din jurul Scaunului de sus, dulapul pentru veșminte;

Placarea pardoselii din biserică cu marmură naturală cu grosimea de 2 cm;

Montarea Iconostasului, realizat din lemn de stejar sculptat și cele șase Icoane Împărătești;

Dotarea biroului din interiorul bisericii cu mobilierul necesar: birou, scaun, bibliotecă, internet, ect.

Balustradele de la scările din interior si de la balconul bisericii, din fier forjat; balustrade din inox la scările de acces în biserică;

Spațiul pentru corul parohiei din scorușul bisericii, de tip amfiteatru.

Cimitirul

În suprafaţă de 4 ha, se află la o distanţă de 1 km faţă de biserica parohială. Este în curs de amenajare pe strada Europa a Municipiului Baia Mare, avându-se în vedere vecinătatea imediată a acestuia cu localitatea Săsar.

Activități culturale si filantropice

Corul bisericii, „Armonia creştină”, activează din anul 2010 la iniţiativa pr. paroh Nechita Ioan, sub conducerea teologului Matei Bogdan care l-a condus până în anul 2013, urmat de Eugen Indre, Dan Socotinschi, Alexandru Cioci, iar în prezent este condus de către Pașca Lucian Ștefan, fiind și cântărețul parohiei noastre. 

Biblioteca parohială este situată în biroul din interiorul bisericii şi conţine peste 400 de titluri.

S-au organizat cercuri catehetice pentru copiii din parohie în cadrul programelor naţionale „Hristos împărtăşit copiilor” şi „Alege Şcoala”, dar şi la iniţiativa preotului paroh care se întâlneşte săptămânal cu grupuri de copii în acest sens. 

În preajma marilor sărbători sunt organizate piese de teatru religios sub îndrumarea preotului Achim Vlad Claudiu, dar și cu implicarea voluntarilor din parohia noastră.

De asemenea, în colaborare cu Parohia Săsar „Înălțarea Sfintei Cruci”, păstorită de preotul Gaborean Alexandru, s-au organizat începând cu anul 2019, în fiecare an, tabăra creștină „Tinerețe, prietenie și bucurie în Hristos”, la care au participat în fiecare an peste 50 de copii și tineri.

Pentru membrii corului parohial, dar şi pentru grupuri de credincioşi, se organizează pelerinaje la mănăstirile din ţară.

Acţiunile filantropice se concretizează în colecte financiare pentru o susţinere constantă a familiilor şi persoanelor nevoiaşe din parohie și nu numai. Preotul paroh reuşeşte să mobilizeze anual un număr considerabil de fii ai satului care susţin un demers aparte prin achiziţionarea de haine noi care se distribuie persoanelor cu o situaţie precară.

Surse bibliografice

Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului – Situația confesională a populației din Protopopiatul Ortodox Român Baia Mare, conform Institutului Național de Statistică

 Nechita, Ioan, pr.,  Amprentele timpului: Săsar 1327-2015, Editura Ceconii, Baia Mare, 2015

Suciu, Coriolan – Dicționar istoric al localităților din Transilvania, Edit. Academiei R.S.R, București 1967-1968

Protopopiatul Baia Mare, Monografie-Album, Editura Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului, Baia Mare, 2015

www.protopopiatul-baia-mare.ro