Prezentare generală

La extremitatea nord-vestică a României se află vestita Țara Oașului, ținut străbătut de Munții Oașului, aici aflându-se si comuna Gherța-Mică, care după ultimul recensământ al populației număra 3200 de suflete, din care ortodocși sunt aproximativ 2.310.

Comuna Gherta-Mica apare in niște consemnări legate de terenuri pe la anul 1315, iar in anul 1378 aceste terenuri au fost donate voievozilor: Dras, Sas si Ion. Mai precis, după consemnările istorice „in a doua jumatate a secolului XIV intra in posesia voievodului Sas,care cumpara acest domeniu de la Maistru Tomas Ion Ki”.  

Referitor la denumirea comunei și anume: Gherța–Mică, se păstrează o tradiție orala printre bătrânii satului, care spune că numele de „Gherta”se pare ca ar veni de la o tânără cu același nume, care fiind alungată de pe locurile de baștina din regiunile fertile de șes, s-a refugiat in depresiunea  înconjurată de culmile Palna, Corni, Jelesnic, Frasin, Urseiul și Ascuțitele. Se pare ca impreuna cu ea ar fi venit aici și rude si cunoscuți.

Formele de relief sunt dealuri, coline si vai, străbătute de ape.

Asezata in partea de nord-vest a Tarii Oasului,la poalele culmilor Palna si Frasin,comuna Gherta-Mica are ca vecini:la rasarit comuna Calinesti-Oas,la nord-vest comuna Camarzana si satul Gherta-Mare,iar la sud-vest satul Turulung Vii.

Populatia este curat romaneasca,se pastreaza portul traditional specific ținutului Oaș, cu vechile: pindileu, sugnă, zadie și laibăr pentru femei, iar la bărbați: cioareci, gaci, suman, cușmă, clop, opinci, articole de vestimentație care sunt scoase la vedere mai ales în zilele de sărbătoare, când oșenii își exprimă sensibilitatea prin port si cântec.

Fiind o regiune prielnica pomiculturii, în special prunul, așezarea satului se pierde practic într-o pădure de pruni, ceea ce face ca prelucrarea fructelor să produca pe plan local „Palinca” de peste 52 grade, care este consumata cu multă plăcere la diferite ocazii și sărbători.

În altă ordine de idei, locuitorii sunt recunoscuți ca fiind muncitori, harnici, iuți, ageri, dar și primitori, credincioși, fiecare îngrijindu-se de gospodăria proprie, chiar dacă uneori soarta îi poartă prin țări străine, toți se întorc la locurile de baștină, deoarece odată cu deschiderea granițelor, majoritatea tinerilor a început să cutreiere toată Europa și nu numai, în căutare de muncă bine plătită, fiind recunoscută hărnicia oșenilor, lucru care se reflecta și în frumoasele case pe care le ridică, din banii câștigați, pe locul și vatra vechilor case părintești.

În prezent însă, odată cu intrarea României in Comunitatea Europeana, anul 2007 găsește în Gherța-Mică toate instituțiile bine puse la punct: Biserica, Școala, Primăria, Dispensarul Uman cu toate utilitățile, inclusiv farmacie, un centru pentru copii, coordonat de F.R.C.C.F., un Birou de Evidența Populației, o Stație de carburanți, comuna dispune de rețea de apă și canalizare proprie, multe ateliere si întreprinderi mici si mijlocii, care în viitor se vor dezvolta și vor oferi locuri de muncă tinerilor.

Ca fapt mai important la care putem face referire este că scriitorul Marcovici Rodion, cel care a scris „Garnizoana din Siberia”, a fost născut in Gherța-Mică, unde se păstrează bine conservată casa memorială „Rodion Marcovici”.

Biserica actuală, ca si construcție, are forma de corabie, cu o singură turlă, lungimea bisericii este de 28 metri, iar lățimea de 12 metri, fiind acoperită cu tablă. De menționat că actualul acoperiș din tablă zincată este din anul 1912, când s-a înlăturat și înlocuit vechiul acoperiș din șindrilă și s-au făcut unele renovări interioare și exterioare.

Construcția bisericii in interior este cu boltă arcuită înspre pereții laterali, care din patru in patru metrii prezinta piloni din piatra masiva iesiti in relief circa 60 cm si lati de 1 m.

Pictura initiala a fost terminata in anul 1882. Pe bolta a treia, unde era pictata scena ,, Inaltarea Domnului” s-a putut observa anul 1882 si numele unui pictor Stefan Seremy.

Pictura a avut nuante si influente apusene. Deteriorată in parte și umbrită de fumul lumânărilor, biserica a fost repictată în frescă, într-un frumos stil bizantin, in anul 1979, de pictorul Dan Neamu din Craiova.

Iconostasul este, se pare, cel original de la 1873, dar picturile de pe el au fost reînoite în anul 2002, în anul 2007 s-a introdus încălzirea pe GPL și s-a mai făcut o instalație performantă de sonorizare și s-a clădit o impunătoare clopotniță din piatră în curtea bisericii.

Există în biserică un mobilier din lemn de stejar masiv, executat in anul 1986, cu amvon de predicare, biserica este împodobită cu mochetă albastră și alte țesături din catifea.  

Însă una din marile dorințe ale credincioșilor din Gherța Mică era ridicarea unei noi biserici în care ,, să se roage ei si copiii lor și urmașii lor” ( P.S. Justin Sigheteanul, la binecuvântarea locului noii biserici în Martie 2010 ), actuala biserică dovedindu-se neîncăpătoare. 

Drept aceea, sub indrumarea Preotului Paroh Roman Florin s-au derulat urmatoarele evenimente importane: in anul 2009, într-o Adunare Parohiala  s-a consfințit în mod oficial ceea ce urma să se construiască, iar dupa aceea a fost invitat apoi P.S. Justin Sigheteanul, in Martie 2010, care a binecuvântat locul și dorința credincioșilor din parohia noastră.

S-a întocmit în vara anului 2010 un proiect tehnic de către S.C. C.C.I.A. S.R.L. Negrești Oaș, inginer Kalla Iosif și s-au obținut toate avizele si autorizațiile necesare.

În data de 3 Iulie 2011, în cadrul unei Liturghii Arhierești, P.S. Justin Sigheteanul a pus piatra de temelie a noii biserici din Gherța Mică, fiind înconjurat de un sobor frumos de preoți in frunte cu P.C. Parinte Protopop Mihai Feher și o mulțime de credincioși conștienți că sunt părtași la un moment istoric care se întâmplă în același loc o data la sute de ani.

S-a purces efectiv la lungul drum al zidirii unei noi biserici prin deschiderea șantierului de lucru în data de 26 Iulie 2012, muncind in șantier mesteri locali coordonați de dirigintele de șantier – inginer Cionca Ioan din Negrești Oaș.

Din anul 2020, odată cu avansarea lucrărilor, a fost angajată o firmă de construcții din Dănești, Maramureș, SC TCSD Proconcept SRL, coordonată de ing. Toma Băban, care împreună cu echipa dânsului au zidit turnurile, ajungând în anul 2025 la cota +20 m, urmând să se ocupe în viitor și de ridicarea celor două turnuri clopotniță și apoi de acoperișul bisericii.  

Legat de viața duhovnicească și religioasa a parohiei noastre, existenta bisericilor de lemn in trecut iar apoi in zilele noastre cu constructia bisericii de piatra de la 1873 si a celei noi din 2012, implica si prezenta preotilor slujitori. Despre personalul deservant al parohiei se stie cu exactitate ca in fosta bisericuta de lemn a slujit Pr. Budai Gheorghe, in timpul caruia s-a construit biserica de piatră gata la 1873, slujind până la 1874 și trecând la cele veșnice a fost ingropat in vechiul cimitir, dovada fiind o veche si frumoasa piatra funerara demna de un vrednic preot ctitor de biserică, apoi  l-a urmat Pr. Serbac Ioan (1874-1902), Pr. Doboși Ioan (1902-1937), participant la Marea Unire din 1918, împreuna cu fiul său Dr. Avocat Ioan Doboși,  Pr. Demian Iosif (1937-1966), Pr. Costea Andrei (1966-1969), Pr. Parvu Corneliu (1969-2006),  iar în prezent Pr. Roman Florin (2006).

Se remarcă în timp, peste ani, un număr relativ mic de preoți, căci pastorația lor se întinde pe ani mulți în același loc, fiind si aceasta o dovadă importantă despre existența și statornicia bisericii pe aceste meleaguri.              

Populația comunei Gherta-Mica este numeroasă, deloc îmbătrânită, dimpotrivă nașterile și nunțile se înmulțesc, ducând la întinerirea populației, oamenii fiind dornici de a realiza ceva măreț și important spre Slava Domnului și pentru copiii lor.                                                                         

Într-un cuvânt, Comuna Gherța Mică are toate șansele să rămână aceeași….,, tânără și frumoasă” în continuare. AMIN.

 Datele actuale ale Parohiei

EPISCOPIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A MARAMUREȘULUI și SĂTMARULUI

PREASFINȚITUL PĂRINTE EPISCOP IUSTIN, Episcop al Maramureșului și Sătmarului

PROTOPOPIATUL ORTODOX OAȘ

Protop Malanca Marcel

Parohia Ortodoxă Română Gherța Mică

Preot Paroh ROMAN FLORIN

Membrii Comitet Parohial: Nicoleta Roman, Rus Irina, Țăran Aurica, Gavriș Marica, Fabian Ana, Botos Maria, Bocra Ana.

Cantaret: Ghetie Nicolae

Paraclisier: Nichituț Gheorghe

Membrii Consiliul Parohial: Țăran Grigore epitrop I, Negru Gabor epitrop II, Fabian Petru, Bobon Vasile, Matei Vasile, Ștrango Nicolae,  Handro Ioan, Bura Gavril, Nichituț Ioan, 

Biserica Veche de piatra de la 1873 si o altă Biserică nouă în construcție,

Casa Parohiala nouă, din anul 2013, 30 ha padure, 10 ha de teren agricol.