Istoricul Parohiei

Marna Nouă  este o localitate  situată în partea de sud-vest a judeţului Satu Mare, în Câmpia Careiului,lânga calea ferata Oradea – Satu Mare, la 3 km de şoseaua DN 19, Carei-Oradea. Administrativ satul Marna Nouă  aparţine de comuna Sanislău iar la recensământul din 2002 avea o populaţie de 355 locuitori.

Satul Marna Nouă este una din aşezările înfiinţate de către statul român, în nord –vestul ţării, după Marea Unire de la 1918 şi ca urmare a reformei agrare din 1921. Colonia Marna Nouă s-a format în 1924, din moţi veniţi din Munţii Apuseni,din comuna Mărişel şi satele aparţinătoare. Astfel amintim localitatile Mărişel-Fântânele cu cătunele Roşeşti, Ruseşti, Mituleşti, Jijeşti, Stăneşti, Criseni, Riţeşti, Costeşti, Răcătău, Ijar, dar şi Lăpuşteşti, Râşca, Măguri, Bica Română.

Temelia satului este pusă de 42 de familii cu multi copii,peste 240 de suflete, printre care veterani de război,văduve şi copii ai eroilor şi veteranilor de război, moţi din Mărişel şi împrejurimi, care, la început s-au aşezat la 3 km de frontiera româno-maghiară, pe un pământ nisios, pe locul unei ferme părăsite. Conform Hotărârii Guvernului României, Ministerului Agriculturii şi Domeniilor Statului-Oficiul Naţional al Colonizărilor, fiecare familie de ,,colonist,, a primit un lot tip cu o suprafaţă de 10 iugăre de pământ nisipos, la Homoki-Tag. După mai multe intervenţii, mărnenii au reuşit să mute vatra satului la pământ negru, la actuala vatra, lângă calea ferată Satu Mare-Oradea, la 7 km de oraşul Carei. Fiecare familie a primit loc de casă şi gradină în suprafaţă de 29 ari, lângă o fermă a grofului Dengenfeld Jozsef, care, după 1918, a plecat cu familia în Ungaria, lăsând averea şi locuinţele în grija administratorului său Szelenovici Geza. Deşi colonia a luat fiinţă în 1924, instalarea solemnă a coloniştilor în Marna Nouă a avut loc la 4 octombrie 1925 iar în anul 1926 satul este ataşat cu administraţia la comuna Ciumeşti.

Numele satului a fost dat de către Ştefan Rus, veteran de război, care a luptat şi a căzut prizonier pe râul  Marne din Franţa, delegatul sătenilor care s-a ocupat cu problemele împroprietăririi, devenind mai apoi primul primar. 

Mărnenii au fost  şi sunt oameni cu credinţă în Dumnezeu, de aceea încă de la începutul organizării satulului s-au înţeles cu administratorul moşiei grofului Dengenfeld Jozsef, să le dea spre folosinţă o încăpere goală, anexă a casei unde locuiau servitorii grofului, care apoi s-a amenajat ca şi capelă şi şcoală, unde au fost invitaţi preoţi din coloniile vecine, în special din Ianculeşti să ţină slujbe religioase în zilele de duminică şi sărbători  iar copii satului să înveţe şi să urmeze cursurile şcolii primare. Satul nu avea la început nici preot nici învăţător, nici teren pentru şcoală sau biserică.

La 16 februarie 1929 Comitetul şcolar alcătuit din Purcel Ioan-preşedinte, Nemeş Ilie-membru,  învăţătorul Gheorghe Vartaciu şi Ghic Dumitru – primar înaintează o  petiţie la Prefectura jud. Sălaj şi la Camera Agricolă a jud. Sălaj pentru a obţine terenurile necesare pentru şcoală şi biserică.

Primul preot paroh a fost Constantin Vartoci care era şi învăţător în sat, a urmat apoi părintele Varlan Constantin, între anii 1926-1930 şi părintele Gheorghe Munteanu, în perioada anilor 1930-1934. Intre anii 1935-1956 s-a aflat în fruntea parohiei Marna Nouă preotul Gheorghe Laurenţiu care procură toate cele necesare pentru buna desfăşurare a slujbelor religioase, procură registrele de cancelarie şi întocmeşte evidenţele pentru toate cazurile de naşteri, cununii şi decese de la înfiinţarea satului. Preotul alături de reprezentanţii satului înaintează o solicitare la Ministerul Agriculturii şi obţine sesia parohială a satului şi un ajutor bisericesc de 100 de mii de lei pentru construirea bisericii. Se fac pregătiri pentru a porni construcţia bisericii dar perioada grea a anilor 1938-1939 a făcut imposibil acest lucru.

In anul 1940, după 30 august, în primele zile ale lui septembrie, începe cedarea Ardealului de Nord în baza Dictatului de la Viena. Dupa cum s-a întâmplat şi în alte sate româneşti, mărnenii au fost terorizaţi de bandele hortysto-fasciste care le-au furat toată agoniseala, i-au bătut şi umilit silindu-i  să se retragă în câmp împreună cu copiii, pentru a evita confruntările şi a se salva. Au stat în câmp 3 zile si 3 nopţi aşteptând o rezolvare din partea autorităţilor, rezolvare  care a  venit abia spre sfârsitul lunii octombrie 1940. Actele de trecere a frontierei au fost înmânate jandarmilor unguri, care i-au imbarcat pe locuitorii satului la gara Sanislau, 44 de familii, 209 locuitori, cu destinatia gara Huedin şi apoi graniţa cu România.

Bătrânii satului povestesc că, în vremea când au stat ascunşi în câmp, la îndemnul lui  Roşu Vasile a Glighii, un om dârz care a avut curajul să înfrunte bandele hortiste,  un grup de tineri s-au strecurat noaptea în satul jefuit şi au salvat clopotul bisericii, clopot pe care  l-au purtat  cu ei in timpul refugiului, până în1945, la reîntoarcerea în sat. Acel clopot i-a  chemat pe credincioşi la slujba de la biserica din Marna Nouă până in anul 2018, cand a fost inlocuit cu unul nou.

După anii grei ai celui de-al doilea razboi mondial, în primavara anului 1945, s-au intors refugiaţii, toate familiile expulzate din sat, care, din păcate, au găsit doar 16 case din cele 42, cele din chirpici, care n-au putut fi demolate şi transportate.

A revenit şi preotul Gheorghe Laurenţiu care a refăcut ce a fost distrus şi a continuat serviciile religioase în localul şcolii primare din sat. După o lungă pastoraţie, între anii 1935-1956, preotul Gheorghe Laurenţiu a părăsit parohia şi s-a transferat ca profesor la Şcoala de cântăreţi bisericeşti din Oradea.

 Părintele  Gheorghe Laurenţiu a fost înlocuit de inimosul şi veteranul preot Gheorghe Munteanu de la Ianculeşti, care a slujit şi la parohia Marna Nouă  până la ieşirea  sa la pensie, în anul 1970.

Din anul 1970 a venit ca paroh preotul Vasile Chiroşca, care împreună cu câţiva oameni de nădejde ai satului  încep să adune fonduri pentru construirea unei biserici. Se începe construcţia, toţi oamenii satului contribuie cu bani, zile-muncă, hrană pentru constructori iar în 1974 biserica a fost ridicată în roşu, electrificată şi tencuită în interior şi exterior. S-a instalat un iconostas frumos confecţionat din lemn de către maistrul Bocşa din Crucişor. Se execută pictura de către pictorul Mureşan Ioan din  Satu Mare  şi apoi, în 1979, se completează cu lucrările interioare de pictură  bisericească tradiţională, executate de pictorul Hampa Dumitru din Baia Mare. 

Biserica are un plan sală dreptunghiulară cu dimensiunile de 20 m lungime şi 8 m lăţime. Absida altarului este poligonală decroşată. Naosul este acoperit cu o boltă aplatizată cu bolţi boeme. Pe latura vestică a edificiului este situat turnul clopotniţă angajat navei, a cărui şarpantă este în formă de coif. Pictura este realizată în tehnică tempera. 

Timp de doi ani Parohia Marna Noua a rămas din nou vacantă, fiind suplinită, la început de părintele Gheorghe Opriş din Carei şi apoi din aprilie 1977, de părintele  Gheorghe Sorian, preot titular al Parohiei Ianculeşti.

La data de 8 noiembrie 1980, de ziua  Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil,la hramul noii biserici din Marna Nouă, a avut loc sfinţirea bisericii de către Inalt preasfinţia sa, Vasile Coman, episcop al Oradiei, înconjurat de  un sobor de preoţi şi credincioşi, localnici şi din satele învecinate.

  Din data de 01.03.2000 pînă la începutul anului 2011, la parohia Marna Nouă a slujit preotul Pintea Mircea, care cu sprijinul credincioşilor începe construcţia  unei case parohiale, în centrul satului. Casa parohială a fost inaugurată în anul 2012.

Incepând cu primăvara anului 2011 şi până în prezent preot paroh al parohiei Marna Nouă este Pop Călin care a continuat să înfrumuseţeze biserica împreună cu consiliul parohial şi cu toţi oamenii satului.

În anul 2012au inceput lucrările de restaurare şi infrumuseţare la biserca cu hramul,,Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril,, Lucrările s-au executat pe parcursul anilor

2012-2020 şi au vizat atât exteriorl cât şi interiorul locaşului de cult.S-a refăcut pridvorul bisericii,s-au reconstruit treptele de la intrare şi s-a pavat trotuarul din jurul  bisericii.

           În perioada imediat următoare s-a dat jos tencuiala veche de pe pereții exteriori, pâna la nivelul cărămidei apoi s-a refăcut tencuiala, iar la final s-a vopsit toată biserica. Au urmat lucrările de înnoire totată a acoperișului bisericii și s-a făcut cu acest prilej o nouă instalație de paratrăsnet.

            în anii ce au urmat s-a trecut la înfrumusețarea interiorului bisericii noastre. Prima lucrare a fost de a recondiționa iconostasul și chiar unele elemente de a le înnoi unde a fost necesar.S-a cumpărat apoi mochetă pentru podeaua sfintei bisericii pe o traversă pe mijloc specifică locașurilor de cult.

Din nou s-a trecut în exteriorul bisercii unde am construit un lumânărar, o toaletă, o lemnărie, și un spațiu de depozitare.

           în anul 2018 s-a cumpărat prin strădania credincioșilor și la dorința d-lui Negrea Dumitru un clopot nou.

           În anul 2020 pe cheltuiala și cu munca unei familii cu dragoste pentru biserica noastră s-a reorganizat sfântul altar, sfânta masă, proscomidiarul după rânduiala primită de la sfânta episcopie am primit tot atunci pentru sfânta masă: o sfântă evanghelie, un chivot nou, două cruci de binecuvântare, un candelabru nou pentru sfântul altar.

           în acest răstimp concomintent cu lucrările desfășurate la sfânta biserică s-au facut ample lucrări și la casa parohială. Tot ân anul 2020 s-a început construcția capelei din cimitir pe care cu ajutorul lui Dumnezeu o vom  finalizat în primăvara acestui an.  

La vremea târnosirii bisericii,13 iunie 2021, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române este Preafericitul părinte Daniel; Mitropolit al Clujului, Maramureşului şi Sălajului, Înaltpreasfințitul Andrei; Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, Preasfințitul părinte Iustin;Arhiereu vicar, Preasfințitul părinte Timotei Sătmăreanul; Protopop al Careiului p.c. pr. Mocan Florian Ioan, iar preot paroh al Parohiei Ortodoxe Române Marna Nouă este pr.Pop Călin Vasile .

Cu acest prilej ,la 13 iunie 2021,Biserica Ortodoxă Română din Marna Nouă a primit şi hramul ,,SFINŢII ÎMPĂRAŢI CONSTANTIN ŞI ELENA,,

BIBLIOGRAFIE

 Mihai Mareş, Marna Nouă-sat colonie a anilor 1924-1925,Ed.Solstiţiu 2009

             Pr.dr.Augustin Dorel Silaghi, Istoricul Comunităţilor Confesionale din Protopopiatul Ortodox Român – Carei (jud.Satu Mare),Ed.Universităţii de Nord Baia Mare ,2009,pg.198-199

Protopopiatul Carei-Monografie album,Episcopia Ortodoxă Maramuresului şi Sătmarului,Baia  Mare,2016, pg.211-213