Parohia Oncești

Hramul: Bunavestire
Număr de credincioși: 1183
Adresa: Nr. 244 Loc. Oncești, Cod 437037 Jud. Maramureș
Protopopiatul Sighet
Paroh
Pr. Ioan Andrei Tomoiagă
Data nașterii: 24.06.1979
Telefon: 0744797862

Istoricul comunităţii parohiale

Parohia Ortodoxă Română „Buna-Vestire”–Onceşti face parte din Protopopiatul Ortodox Român Sighet.

În decursul anilor, numele localităţii consemnat în documente, a fost: Varnosfalu, Vancsfalva, Olachalis Waralia, Vanchukfalua, Vanchikfalva, Vanchokfalua, Vanchfalwa, Vancicesty, Vancsfalu. 

Prima atestare documentară a localităţii Onceşti, cu numele de Varalia apare în anul 1360, când a fost amintită ca proprietatea lui Oancea, fiul lui Lupu Stan. După numele acestui Oancea, localitatea şi-a schimbat denumirea din Varalia în Onceşti. Descoperirile arheologice de pe teritoriul localităţii atestă existenţa unei vieţuiri continue, începând cu populaţiile preistorice, perioada dacică, perioada feudală şi până în zilele noastre. La Onceşti au fost descoperite 13 piese răzuitoare din piatră, care provin de la sfârşitul paleoliticului şi începutul neoliticului, trei săbii de bronz din perioada bronzului târziu descoperite în cimitirul satului, aşezarea dacică de pe vârful Măgura datând din secolul I î.Hr., fundaţia turnului feudal şi fântâna Craiului amintită în 1411 existentă şi azi.

Localitatea Onceşti este aşezată pe valea râului Iza între localităţile Vadu Izei şi Năneşti la o distanţă de 65 km de municipiul reşedinţă Baia Mare şi 12 km de municipiul Sighetu Marmaţiei.

Istoricul bisericii parohiale

Biserica parohială a fost construită din piatră şi cărămidă între anii 1937-1939 în timpul preotului Godja Vasile, zis Matei. Biserica are un plan sală, cu dimensiunile de: 25m L, 12,5m l şi 25m Î. Absida altarului este poligonală decroşată, iar naosul este acoperit  cu o boltă semicircularăpe arce duble. Pe latura estică a edificiului este situat turnul-clopotniţă angajat navei, a cărui şarpantă este în formă de coif. Pictura din biserică, în tehnica frescă, a fost realizată de către pictorii Dumitru şi Maria Movilă între anii 1981-1983. Pictura bisericii a fost curățată și restaurată în anul 2018 de către pictorul Pascariu Mihai sub coordonarea pictorului bisericesc Bumbu Constantin.

La data de 26 august 1984 biserica Parohiei Ortodoxe Oncești a fost resfințită de către Preasfinția Sa Episcopul vicar Justinian Chira Maramureșeanul.

Între anii 2013-2015, cu binecuvântarea PS Iustin Sigheteanul, s-au edificat în curtea Bisericii, din donațiile credincioșilor, sponsorizările unor firme și ajutoare financiare de la autoritățile locale, județene și Ministerul Cultelor, un Altar de Vară și un Prăznicar, construite din lemn și piatră, în stil tradițional, după proiectul d-lui architect Cordoș Dorel.

Între anii 2014 – 2018 au avut loc ample lucrări de renovare, reparații, împrejmuire a curții cu gard din lemn de stejar sculpatat în stil maramureșean, realizarea a două porți maramureșene la intrarea în curtea bisericii, din lemn de stejar, realizarea aleilor placate cu piatră naturală, reorganizarea Altarului și a înlocuirii iconostasului vechi cu unul nou.

 La 26 august 2018, a avut loc sfințirea catapetesmei noi si a icoanelor acesteia, de către PS vicar Timotei Sătmăreanul, înconjurat de un sobor de preoți și numeroși credincioși ai localității și din împrejurimi. Iconostasul a fost realizat de către meșterul popular Pop Vasile din Bârsana, după proiectul d-lui arhitect Dorel Cordoș. Pictura icoanelor a fost realizată de către pictorul Bumbu Constantin. 

Între anii 2019-2023 s-a dotat biserica cu mobilier bisericesc nou (strane, închinători, scaun arhieresc) din lemn de stejar, în stil tradițional.

Preoţii care au slujit în Onceşti şi al căror nume este cunoscut sunt: Ioan (1724), Ilieş (1724), Grigoriu Barczan (1751), George (1755), Grigorie Bârsan (1763), Ştefan Ciril (1765), Simon Fekete ( 1775), ierodiacon Ioan Goje şi preotul Bun Suşa Costan, Mihaiu (1778), Ungur Costan, Ungur Vasile, Iuon Godja (1835), Baziliu Oniţa, Ioan Bud (1836-1837), Vasiliu Suciu (1838-1849), Mihaiu Marcheş, Georgiu Barna (1850-1852), Samuil Dredian (1853-1873), Alexandru Paşca (1873-1876), Ştefan Anderko, Godja Vasile, Voina Andrei, Călugărul Gavdrabura, Bragea Sorin (până în 1968), Piţura Vasile (1968-1971), Nedescu Emil (1971-1974), Rednic Ioan (1975-2011), Tomoiagă Ioan (2011- prezent).

Cântăreţi şi epitropi de seamă sunt menţionaţi: „diacul” Vasalie, „crâsnicul” Mihai şi veteranul de război Negrea Ioan care s-a îngrijit de ridicarea unui monument al eroilor în curtea bisericii.

Cimitirele

Parohia Ortodoxă Română Onceşti are două cimitire: unul în partea de sus a satului, în suprafaţă totală de 1,5 ha, iar altul situat împrejurul bisericii.

Activităţi culturale şi filantropice în trecut

Onceștiul a avut două biserici vechi de lemn, care au durat aici până spre finele secolului al XVII-lea, când în timpul unei furtuni au fost lovite de trăsnet și au ars cu tot ce s-a aflat in ele. Este posibil ca una dintre ele să fi fost o veche mănăstire, după cum reiese din harta Transilvaniei între 1400-1601, publicată de către Constantin C. Giurescu și Dinu G. Giurescu.

Parohia Ortodoxă Română Onceşti a deţinut o veche biserică de lemn pe care, în anul 1975, a donat-o muzeului etnografic din Sighetul Marmaţiei. Ridicată, probabil, pe la 1620-1621 în localitatea Criciova de pe valea Talaborului (azi Ucraina) a fost adusă în 1690 în Onceşti. Biserica păstrează uşile împărăteşti, ce datează din 1621 şi o icoană reprezentând pe Sf. Nicolaie şi Apostolul Petru din 1639.

Profilul actual al parohiei

Potrivit recensământului din anul 2021, Parohia Ortodoxă Română Onceşti are un număr de 1183 credincioşi ortodocşi (77,88% din totalul populației). 

Bibliografie

  1. BUD, Tit, Date istorice despre protopopiatele, parochiile și mânăstirirle române din Maramureș din timpurile vechi până în anul 1911, Gherla, 1911
  2. DAICOVICIU, H., BANDULA, O. și GLODARIU, I., Cercetările de la Oncești din Maramureș, în „Studii și cercetări maramureșene – Muzeul Regional Maramureș”, I, 1965
  3. FILIPAȘCU, Prof. Alexandru de Dolha și de Petrova, Doctor în Filosofie și Teologie, Istoria Maramureșului, Editura Gutinul, Baia-Mare, 1997
  4. MAN, Grigore, Biserici de lemn din Maramureș, Editura Proema, Baia-Mare, 2005
  5. MIHALYI DE APȘA, Dr. Ioan, Diplome Maramureșene din secolele XIV și XV, Ediția a IV-a, Traducere din limba latină și note de  Prof. Univ. Dr. Vasile Rus, Editura Societății Culturale Pro Maramureș Dragoș Vodă, Cluj Napoca, 2009
  6. Monumente istorice și de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, editată de Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului , Feleacului și Clujului, Cluj Napoca, 1982
  7. Oncești, Ținutul de Sub Cetate (Văncești – Waralia) – vatră străbună a nobilimii maramureșene, cetatea voievodală, ediția a II-a revăzută și adăugită, Tipografia și Editura Macstro Tip, Fersig, 2023
  8. STOICESCU, Acad. Nicolae, Repertoriul bibliografic al localităților și monumentelor medievale din Transilvania, Vol.II, Ediție îngrijită și adăugită de IPS Dr. Laurențiu Streza, Mitropolitul Ardealului și Pr. Prof. Dr. Vasile Oltean, Editura Andreiană, Sibiu, 2013
  9. SUCIU, Coriolan, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, Vol.II O-Z, Editura Academiei, Iași, 1967-1968