Parohia Ortodoxă Boiereni

Hramul: Adormirea Maicii Domnului
Număr de credincioși: 184
Adresa: Nr. 53, Loc. Boiereni, Cod 435601 Jud. Maramureș
Protopopiatul Lăpuș
Paroh
Pr. Ilarion Călin Herța
Data nașterii: 21.07.1986
Telefon: 0766811055

Istoricul comunității parohiale

Parohia Boiereni este parte a Protopopiatului ortodox Lăpuș.

Localitatea este atestată documentar din anul 1584 cu numele de Boierfalwa. S-a mai numit Boierffalua (1615), Boiereni (1854) și Dumbrava Nouă (după 1948). Numele satului provine de la cneazul Boier cel care l-a întemeiat. Satul se află în partea de S-E a Țării Lăpușului, vecin cu localitatea Rohia, la o depărtare de 11 km de Târgu Lăpuș, la 57 km de Baia Mare și 34 km distanță față de Dej. Din punct de vedere istoric, între anii 1590-1598 era deținător de terenuri aici Boier Iștvan și până în anul 1639 satul aparține urmașilor lui. În 1640 fiscul alipește Boiereniul la teritoriul Dejului și în 1641 Gheorghe Rakoczy eliberează această moșie de la fisc și o închiriază lui Kolojvary Ianoș. Între 1658-1749 sunt amintiți ca proprietari de pământ familiile: Rogojan, Fodor, Petruț, Tămaș, Pop, Jupan, Man, Bud, Sigheti, Bala și Kupșa. Vechimea credinței ortodoxe a locuitorilor din Boiereni este confirmată și prin prezența în hotarele satului a Mănăstirii Rohiița, distrusă de generalul Bucow între 1760-1762 și reconstruită după 1989. În 1820 proprietar al satului devine cariera de sare din Ocna Dej. În 1891 făcea parte din prefectura Dejului, plasa Lăpușul Unguresc. În 1947 intră în componența raionului Lăpuș, iar din 1968 când Târgu Lăpuș devine oraș aparține de acesta. Ca demografie în 1843 are 65 de locuitori, în 1992-572, în 2002-452 și la recensământul din 2011 avea 339 de suflete.

Istoricul bisericii parohiale

Parohia Boiereni are trei biserici dintre care două sunt monument istoric. Cea mai veche poartă hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” și se află în mijlocul satului, lângă drumul principal. A fost ridicată între anii 1735-1738 din contribuția credincioșilor, iar în definitiv terminată și sfințită în anul 1751. Are două clopote foarte vechi. În 1971 a fost reparat acoperișul și după 1996 șindrila a fost înlocuită cu tablă. Biserica este construită din bârne masive din lemn de stejar așezate pe o temelie înaltă de piatră, cu intrare laterală, după un plan tip navă, cu dimensiunile de: L=12m și l=5m. Absida altarului este poligonală decroșată. Naosul este acoperit cu o boltă semicirculară, iar pronaosul este tăvănit. Pe latura vestică este amplasat turnul-clopotniță angajat navei, a cărui șarpantă este în formă de coif, acoperită cu tablă, ca și restul învelitorii. Pictura este destul de ștearsă, dar pe iconostas și pe pereții naosului se pot vedea o colecție de icoane pictate pe lemn și sticlă de o valoare inestimabilă, foarte bogate în culoare și simbolistică. În sfântul altar se află o ladă de lemn dreptunghiulară, foarte veche, pictată în interior și exterior cu rol de proscomidiar. De asemenea un element unic și specific acestei biserici este prezența pe pereții naosului a două steaguri de culoare neagră, pe care sunt cusute bucăți de pânză și fotografii cu numele, versurile și chipurile celor morți de tineri.

Cea de a doua bisericuță este situată în partea de miazănoapte a satului, într-un vechi cimitir, pe Dealul Cârjii și are hramul „Sfântul Nicolae”. A fost sfințită în anul 1817 și dăruită apoi în anul 1882 de credincioșii ortodocși din Suciul de Jos celor din Boiereni. Un clopot datează din anul 1850. Lucrarea de strămutare a fost efectuată pe spezele lui Ionu Cătălini, fiu al satului. În anul 1920 a fost drănițită din nou, de credinciosul Ștefan Grigore, pe cheltuiala lui. Tot în acel an s-a cumpărat un clopot, turnat la Cluj de Pavel Lengyel. S-au zugrăvit pereții pronaosului între anii 1920-1921, iar în anul 1961 turnul s-a acoperit cu tablă zincată sub pastorația preotului Manu Emil. Edificiul este construit din bârne de lemn de stejar așezate pe temelie de piatră, după un plan tip navă cu dimensiunile de: L=11m și l=4,5m. Absida altarului este poligonală decroșată. Naosul este acoperit cu o boltă semicirculară, iar pronaosul este tăvănit. Pe latura vestică este amplasat turnul-clopotniță angajat navei, a cărui șarpantă este în formă de coif, acoperită cu tablă, restul învelitorii fiind din draniță. Pictura este conservată destul de bine și este concentrată pe boltă și pe iconostas. De o dimensiune considerabilă sunt scenele cu „Adam și Eva”, „Sfântul Ilie” și „Scara lui Iacov”.

A treia biserică cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” s-a zidit sub îndrumarea preotului Manu Emil între anii 1975-1980, pe locul unde a fost o biserică din piatră cu același hram, ridicată între anii 1733-1738 de preotul Vasile Man și demolată în 1975 pentru a-i face loc celei noi. Lăcașul de cult este o construcție masivă din piatră și cărămidă, după un plan tip sală cu dimensiunile de: L=23m și l=12m. Are un pridvor exterior generos sprijinit pe patru coloane. Absida altarului este poligonală nedecroșată. Naosul este acoperit cu o boltă semicirculară. Pe latura estică sunt amplasate trei turnuri principale (dintre care unul are două clopote mari din 1930) și două turnulețe secundare de mici dimensiuni, angajate navei. Pe latura vestică a învelitorii sunt cinci turnulețe mici angajate navei, amplasate lateral câte două și unul în mijloc. Toate turnurile au șarpanta în formă de bulb, acoperită cu tablă. Pictura a fost realizată de Gâțu Leca și Sorin Spiridon între anii 1977-1980. Bolta este pictată în tehnica frescă, iar pereții interiori și medalioanele de mari dimensiuni a celor exteriori sunt în mozaic.

În ziua de 16 august 1981 s-a târnosit acest sfânt lăcaș de către Î.P.S. Sa Teofil Herineanu, arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului în sobor numeros de preoți, într-o mare de credincioși.

În biserică se păstrează o serie de icoane vechi pe sticlă, două cruci descoperite în trunchiuri de copac și un important număr de cărți de cult, dintre care cele mai vechi sunt: Octoih Mic (1898), Sfânta Evanghelie (1907), Octoih Mare (1916), Minei (1927), Penticostar (1936) și Triod (1950).

Șirul preoților slujitori este următorul: pr. Vasile Man (1750), pr. Vasile Chindriș (1776), pr. Emil Man (1777-1804), pr. Basil Man (1804-1842), pr. Andrei Man (1858-1875), pr. Emil Man (1875-1902), pr. Cornel Bud (1902-1925), pr. Procopiu Cotuțiu (1925-1926), pr. Ilie Manu (1926-1942), pr. Olimpiu Făgărășean (1942-1948), preoții sfintei Mănăstiri Rohia (1948-1958), pr. Emil Manu (1958-1986), pr. Pop Vasile (1986-2014) și pr. Herța Ilarion Călin (2014-prezent).

Cimitirele

Parohia are trei cimitire: cel „Din Vale”, „Din Dâmbu Păvălenilor” și „Din Dealul Cârjii”.

Activități culturale și filantropice în trecut

Pentru locuitorii din Boiereni și nu numai, bisericuțele din sat, Mănăstirea Rohiița, dar mai ales Mănăstirea Rohia prin ierarhi și monahi au fost, sunt și vor fi repere spirituale și culturale de excepție. Biblioteca Mănăstirii Rohia este izvor de înțelepciune, știință, istorie și gândire autentic românească pentru întreaga țară, aici găsindu-se cărți, manuscrise și documente de o valoare inestimabilă.

Profilul actual al parohiei

Are un număr de 184 credincioși. Preot paroh este pr. Herța Ilarion Călin,  cântăreț Pop Ionel, paraclisier Pop Adrian Ioan și epitrop Man Zaharia. Comunitatea parohiala Boiereni are casă parohială nouă construita  între anii 2015- 2021, construinduse și  anexe gospodărești. 

Biserica a fost resfințită în anul 2017  de către Preasfințitul Iustin, oferind preotul paroh Herta Ilarion Călin rangul de Iconom,  iar noua  casă parohiala este din cărămidă, izolata cu polistiren și înfrumusețată cu tencuială decorativă. Casa parohială a sfințito Preasfințitul Timotei Sătmăreanul în 16 mai 2021, oferind preotului paroh  ordinul Preot Nicolae Gherman. În anul 2025, cu Binecuvîntarea Preasfințitului Iustin,  preotul paroh Herța Ilarion Călin a zidit un frumos lumînărar în curtea Biserici.

În biserică se desfășoară programul catehetic „Hristos împărtășit copiilor” și alte activități cu copiii, mai ales în preajma marilor sărbători. Se organizează colecte naționale și locale pentru cei nevoiași și se împart pachete cu alimente familiilor sărace din sat.

Bibliografie

  1. Arhiva Bisericii Boiereni, Istoricul Satului Boiereni.
  2. Idem, Scurt Istoric al Bisericii.
  3. Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului și Sătmarului, Situația confesională a 

         populației din Protopopiatul Ortodox Român Lăpuș, conform I.N.S.

  1. Gherman Corneliu, Materiale pentru Monografia satului Rohia Județul Someș Cetatea 

        Ciceu și Dăbâca, Manuscris, Partea I, E, Baia Mare, 1982.

  1. Hrisovul Bisericii „Adormirea Maicii Domnului”, Boiereni.
  2. Pop Vasile, pr., Memoriu Justificativ, Arhiva Bisericii Boiereni, 1996.
  3. Suciu Coriolan, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, vol. I, Ed. Academiei, 

        București, 1966.

Date de contact

Parohia Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”

Localitatea Boiereni, cod poștal 435601

Oraș Târgu Lăpuș

Județul Maramureș

Telefon: 0766.811.055