Paroh
Pr. Vlad Topan
Data nașterii: 07.03.1988
Telefon: 0758171872
E-mail: Vlad.topan88@yahoo.com
Parohia Ortodoxă Prislop face parte din Protopopiatul Chioar din anul 1994, anterior aparținând Protopopiatului Lăpuș. Însă, în anul 1733 Prislopul aparținea de Arhidiaconatul Vimei, abia din 1960 intră în componența comunei Boiu Mare.
Deși satul este atestat documentar pentru prima dată în 1543 (Cronica Maramureșului) cu ocazia întocmirii Urbariului Domeniului Cetății Chioarului, suntem convinși că începuturile au fost mult mai devreme. Din spusele bătrânilor pe timpul năvălirii tătarilor (1400) s-ar fi stabilit la marginea satului în pădurea numită astăzi Tătaru, locuitorii retrăgându-se într-o peșteră din apropierea satului, iar lucrurile bisericii precum și clopotele le-ar fi ascuns în locul numit „Pustă” și „La Halașteu”.
De la începutul existenței sale, satul a fost înglobat în domeniul Cetății Chioarului (Cetatea de Piatră), zidită pe malul stâng al Lăpușului, pe hotarul de astăzi al satului Buteasa, prin secolul al XIII-lea sau începutul secolului al XIV-lea.
La 20 aprilie 1560, satul este înglobat în voievodatul condus de Marian.
În decembrie 1603, satul a fost în administrația voievodatului Ioan, care își avea și sediul în acest sat.
De la începutul secolului al XVIII-lea până în prima jumătate a secolului al XIX-lea, satul era în proprietatea familiei Teleki.
Sub aspect geografic, satul este așezat între râul Lăpuș la nord, Dealul Toporului la sud-est, situat în partea de nord a Podișului Boiu, așezat pe valea ce-i poartă numele. Unitatea de relief în care se găsește satul este cunoscută sub denumirea de Dealul Toporului. Satul este mărginit la est de Boiu Mare, la vest de satele Valea Chioarului și Mesteacăn, la sud de satul Luminișul, aparținând județului Sălaj, iar la nord de satele Hovrila, Buteasa și Aspra. Formele de relief specifice sunt dealurile (300-500m). Ca unități geografice caracteristice se pot menționa o serie de văi, precum: Valea lui Iureș, Valea Stânii, Valea Curmăturii și Valea Prislopului, iar ca dealuri, Vf. Toporului, Vf. Runcului, Vf. Nedeii, Vf. Giorgiului, Vf. Puricoiului și Vf. Măguricii.
La fel ca toate bisericile din Transilvania, Biserica din Prislop a avut și are un rol important în educarea comunității în duhul dreptății, al legalității, precum și într-un înalt duh patriotic.
Tradiția orală demonstrează că există viață religioasă chiar de la întocmirea satului. În conștiința tuturor s-a perpetuat și păstrat vie amintirea că în timpul năvălirii tătarilor (1400) locuitorii au ascuns lucrurile din biserică în locul numit Pustă, iar clopotele le-ar fi îngropat într-o fântână la locul numit La Halașteu (astăzi se fac demersuri pentru a fi cercetată zona pentru veridicitatea spuselor localnicilor). Așadar, concluzionăm că a existat o biserică de lemn și pământ specifică arhitecturii zonale.
Încă de la începutul apariției satului, toti aveau credință ortodoxă care s-a menținut până în anul 1703, când siliți, au fost nevoiți să treacă la greco-catolicism, păstrat până în 1948, când prin hotărâre guvernamentală au revenit la credința strămoșească ortodoxă.
Despre prima biserică a satului se spune că ar fi existat în locul numit Pe Dâmburi, unde astăzi se mai pot vedea încă câteva pietre fundamentale. Odată cu mutarea vetrei satului, au mutat și biserica pe locul numit la Nuțu, necunoscându-se anul mutării. Pentru ridicarea bisericii au fost folosite putine lemne din biserica veche, ridicându-i și un turn mai înalt. Datorită noilor concentrări ale locuințelor sătenilor determină ca biserica să se mute din acel loc pe actualul amplasament la 7 mai 1883. Construcție executată din lemn de stejar, cu o boltă în formă de semicilindru cu 9 ferestre, acoperiș din șindrilă, cu turn înalt, lungime de aproximativ 20m și înălțimea de 5 m. Iconostasul construit din lemn și pictat în 1885. Biserica avea două clopote mari turnate în 1851 și 1867 la Cluj Napoca. În anul 1895 din motive necunoscute biserica a ars în întregime topindu-se și clopotele.
Credincioșii satului nu puteau sta fără biserică, iar atunci, de la mic la mare au început construcția unei noi biserici pe același loc, pe o durată de 2 ani, din 1895-1897.
Actuala biserică, în formă de navă a fost construită în timpul păstoririi preotului Iuliu Lemeni și continuă pe vremea preotului Vasile Cotețiu.
Biserica are trei clopote purtând datele 1896-1926, iar cel de-al 3-lea nu este datat.
Din 2015 până în 2020, biserica a trecut printr-o serie de transformări și renovari, astfel locașul a fost pictat în tehnica tempera de către pictorul Alin Iuga. La data de 26 iulie 2020, biserica a fost târnosită de Preasfintitul Parinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu Vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului.
Ca urmare a unor lucrari generale si reorganizarea Sfantului Altar, in anul 1989 biserica cu Hramul Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril, a fost sfintita de către Preasfintitul Parinte Justinian Chira , Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Vadului Feleacului si Clujului.
Potrivit documentelor aflate în arhivele naționale din Cluj Napoca și Baia Mare, putem să stabilim următoarea cronologie a preoților din această parohie:
Pr.Timotei – 1733; Pr. Ioan Borbeli 1835-1858; Pr. Vasile Borbeli 1858-1893; Pr. Iuliu Lemeni 1893-1897; Pr. Vasile Cotețiu 1897-1903; Pr. Ioan Almaș 1903-1905; Pr. Vasile Bârle 1905-1920; Pr. Efrem Cotețiu 1920-1927; Pr. Ilie Pop 1927-1936; Pr. Ioan Filip 1937-1940; pr. Cornel Longin 1940-1963; pr. Filip Mircea și pr.Tripon Ioan 1969-1987; Pr. Grosu Augustin 1987-1990; Pr. Pop Radu 1990-2008; Pr. Timiș Găvrilă 2008-2011; Pr. Șter Ovidiu 2011-2020; Pr. Topan Vlad Ionuț – 2020-prezent.
Localitatea are trei cimitire: La Biserică, Pe Lab, Pe Vale.
În 2021, preotul împreună cu tinerii parohiei, au pus bazele unei asociații cultuale pe lângă Parohia Prislop, desfășurând diverse activități educationale, culturale, precum și filantropice.
În prezent parohia însumează 379 de credincioși care sunt păstoriți de preotul paroh Vlad Ionuț Topan, cântăreți ai bisericii sunt Urs Aurelian Raul, Bercu Adrian, Trif Ioan, Borota Aurel Dănuț, paraclisier Bercu Eugen, iar epitop Sătmărel Ioan.
Programul slujbelor este unul zilnic, în parohie desfășurându-se programul catehetic „Hristos împărtășit copiilor”, iar din 2020, tabăra de vară, implicând copiii în activități artistice precum, pictură, drumeții, jocuri interactive. De asemenea, comunitatea este receptivă la toate tipurile de acțiuni filantropice.
