Istoricul Prohiei

Parohia Ortodoxă Română Târgu Lăpuș face parte integrantă din Protopopiatul ortodox Lăpuș încă de la începuturile existenței sale. Numele localității, este format prin extensiune după cel al râului care o străbate, Râul Lăpuş.

Târgu Lăpuș, a fost atestată ca entitate istorică şi geografică între cele mai vechi unităţi administrative din ţara noastră. Astfel într-un document emis la Alba Iulia în 11 martie 1291, este specificată o moşie numită Lăpuş, iar în altul emis la Timişoara la 27 iunie 1315, se face menţiune despre pământul numit Lăpuş, proprietari ai teritoriului Ţării Lăpuşului, era familia grofilor Bannfy.

Biserica actuală, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil și Sfinții Martiri Brâncoveni” datează din anul 1911. Conform informațiilor oferite de pr. protopop Petru Șuteu, în scurta sa monografie parohială alcătuită în anul 1972, ea a fost ridicată între anii 1904 și 1912 din contribuția credincioșilor, din donații și din ajutoare, ea este clădită din piatră și cărămidă în formă de cruce.

Între anii 1986 – 1988 s-au executat lucrări de restaurare la exteriorul și porticul din față (pridvorul), iar în perioada 1998 – 2003, s-au executat lucrări interioare: – extinderea balconului central și construirea balcoanelor laterale. Pictura inițială, a fost una sărăcăcioasă pictura nu are decât simplă zugrăveaă[5] de aceea conform aceleiași pisanii biserica a fost pictată de Daniela și Florin Bănică și Florin Tudorache între anii 2001 – 2003. Pictura aparține stilului neobizantin și este realizată în tehnica fresco. Tot în perioada de restaurare a bisericii s-a scimbat și cadrul iconostasului, executat din stejar, cheluielile fiind suportate de către vrednicii credincioși ai parohiei Târgu Lăpuș.

Între anii 2018 – 2021 la biserică s-au desfășurat ample lucrări de modernizare dintre care amintim: impodobirea locașului de cult cu mochetă (2015), lumânărar (2015), pavarea curții (2019), reorganizarea Sfântului Altar (2020), pictarea icoanelor ce împodobesc iconostasul (2021) înlocuirea instalației de încălzire (2022), Biserica a fost resfințită în ziua de 22 iunie 2021 de către P.S. Sa Justin Hodea Episcopul Maramureșului și Sătmarului și P.S sa Timotei Sătmăreanul arhiereu vicar.

Parohia deține în patrimoniul său casă parohială (2020) și capelă mortuară (2011).

Șirul preoților despre care avem știri este următorul: pr. protopop Ioan Muste (între 1896-1932), pr. protopop Ștefan Gheție (1932-1948), pr. protopop Petru Șuteu (1948-1976), pr. protopop Augustin Mureșan (1976 – 2004), pr. protopop Ioan Ciceu (1983-2014), pr. Nuțu Ivanciuc (2004 – 2015), pr. Andrei Baboșan (2014- prezent), pr. Gheduțiu Mihai (2015- prezent).

Parohia are în administrație un cimitir, el adăpostește cruci de piatră din secolul XIX.

În prezent Parohia ortodoxă Târgu Lăpuș I însumează un număr de 757 de familii cu un număr de 2012 credincioși. Preot paroh este pr. prof. dr. Andrei Baboșan, preot slujitor pr. Gheduțiu Mihai cântărețul bisericii este Costea Ioan, paraclisierul Șișestean Gheorghe și epitrop Buda Teodor și Vasc Gheorghe. Programul slujbelor religioase ce se desfășoară aici este zilnic. În fiecare duminică se desfășoară programul catehetic „Hristos împărtășit copiilor”. Pe lângă programele existente s-au inițiat și alte programe catehetice, sociale și social-filantropice dintre care amintim: programele Copil ca tine sunt și eu sau Ultima zi de vacanță la umbra bisericii precum și Dar din dar se face RAI.

Bibliografie
1.Arhivele Arhiepiscopiei Ortodoxe Cluj Napoca III-123-923/nr. 1096 din 25 februarie 1946.
2.Arhivele Arhiepiscopiei Ortodoxe Cluj Napoca, Monografiile localităților, 1972.
3.Birdaş Emilian, Satul şi mănăstirea Rohia din Ţara Lăpuşului Judeţul Maramureş, studiu
monografic, Ed. Diacon Coresi, Caransebeş, 1994.
4. Homorodean Mircea, Toponimia Ţării Lăpuşului. Originea toponimelor, în Anuarul
Institutului de Istorie şi Arheologie Cluj Napoca, an XXVIII, 1987-1988,
Întreprinderea poligrafică Cluj, 1988.
5.Rus Dumitru, Bott Rozica, Ţara Lăpuşului, Ed. Corvin, Deva, 2000.
6.Suciu Coriolan, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, vol. II, Ed. Academiei,
București, 1968.