Istoricul comunității parohiale

Parohia Ortodoxă Șurdești face parte din Protopopiatul Ortodox Lăpuș. Până în anul 1994 a avut filiaCetățele.

Din punct de vedere istoric localitatea este atestată documentar la anul 1411, ca aparținând Drăgoșeștilor de peste Gutâi. Atunci apare cu numele de Swrgyanfalwapossessiowolachalis, în 1828 și 1851 localitatea era numităSurgyefalu sau Surgessti, iar în 1913 este menționată sub numele de Dioshalom (satul cu nuci).

Șurdeștiul este un sat românesc așezat în partea sud-estică a Depresiunii Baia Mare, pe valea Copalnicului într-o zonă colinară, și face parte din regiunea etnografică extinsă a Chioarului. Ca și număr de locuitori la 1578 sunt consemnați 184 capi de familie, la recensământul din 1909 apar 879 suflete,iar în 2011 avea 1364 persoane. Ca și monumente ale naturii amintim Piatra Roșie, Bulbucul, Piatra Șoimului și Peștera Piticilor. Se păstrează și astăzi un vechi obicei agrar numit „Udătoriul din Șurdești”, care se ținea în trecut în ziua de sfântul Gheorghe, dar după 1895 se ține în a doua zi de Paști. În anul 2005, aici se lansează revista Cybela, „revistă de memorie culturală”. Agricultura, pomicultura, apicultura și mineritul din zonă au contribuit la dezvoltarea economică accelerată a localității.

Istoricul bisericii parohiale

În anul 1993, odată cu numirea ca paroh a preotului Cristian Ștefan, se naște ideea zidirii unei biserici noi în Șurdești. Astfel, la 5 iunie 1994, are loc punerea pietrei de temelie de către P.S. Sa Justinian Chira, episcopul Maramureșului și Sătmarului.Viitorul locaș de cult este pus atunci sub ocrotirea „Sfintei Treimi”. Construcția demarează în același an. Între anii 2004-2011 sub păstorirea și coordonarea preotului Tuns Claudiu se continuă și se desăvârșesc lucrările.

Zidurile sunt realizate din cărămidă având o învelitoare de tablă. Biserica are un plan triconc, cu dimensiunile de: L=24,925 m și l=13,75 m. Absida altarului este poligonală decroșată.

Naosul este acoperit cu o cupolă centrală pe pandantivi. Pe latura vestică a edificiului sunt situate două turnuri adosateplanului, (dintre care unul este turn-clopotniță), a căror șarpantă este în formă de coif sau piramidă.

Pictura este realizată în frescă, de o echipă de pictori condusă de Sălăgean Ștefan din Bontăieni. Iconostasul este făcut din lemn de stejar, atent sculptat, confecționat de meșterul Hantor Ioan din Grumăzești, județul Neamț.

Construcția a durat 17 ani și s-a născut din râvna, jertfelnicia și statornicia în credința ortodoxă a șurdeștenilor.

Într-o zi de luni, 13 iunie 2011, P.S. Sa Justin HodeaSigheteanul,în sobor de preoți și diaconi, târnosește noua biserică de ziua hramului „Sfânta Treime”, după cum stă scris în hrisovul bisericii.

Parohia dispune de casă parohială construită între anii 2013-2014. Începând din anul 2024, credincioșii comunității ortodoxe alături de preotul paroh Gavris Cassian au început demersurile pentru constuirea unei capele mortuare în apropierea Bisericii Ortodoxe.

De o valoare inestimabilă este biserica din lemn cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, ridicată în anul 1721, azi monument UNESCO.

Șirul preoților despre care avem știri este următorul: pr. Dimitrie Pușcașiu (între 1794-1814), pr. Vasile Șurani (1857-1888), pr. Iuliu Șurani(1888-1917), pr. Virgil Șurani(1917-1945), pr. Augustin Mihalca (1945-1968), pr. Alexandru Cîmpeanu (1968-1975), pr. Ioan Cozmuța(1975-1992),pr. Cristian Ștefan(1993-2004), pr. Claudiu Tuns (2004-2011), pr. Bogdan Cupșe (2011-2013), pr. Gavriș Cassian Ioan (2013-prezent).

Cimitirul

Biserica are un cimitir în locul numit „Vârful Cornului”, unde se pot vedea cruci de piatră din sec. XVIII.

Activități culturale și filantropice în trecut

În decembrie 1957 ia ființă în Șurdești o bibliotecă cu un număr destul de mare de volume. Între anii 1968-1975, preotul Alexandru Cîmpeanu desfășoară activități de catehizare a copiilor în școală.

Profilul actual al parohiei

În prezent,Parohia Ortodoxă Șurdești este formată din 380 de credincioși. Preot paroh este pr. Gavriș Cassian Ioan, cântărețul bisericii este Ciurcaș Alexa, paraclisier Chil Vlăduț și epitrop Mureșan Gavril. Membrii parohiei răspund întotdeauna pozitiv la toate colectele naționale și locale pentru cei nevoiași.

Bibliografie
1.Comitetul de Cultură și Educație Socialistă, Cronica Maramureșului, vol. IV, Baia
Mare, 1989.
2.Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului și Sătmarului, Situația confesională a
populației din Protopopiatul Ortodox Român Lăpuș, conform I.N.S.
3.Iuga Anamaria, Udătoriul. Vechi obicei agrar din Șurdești, Ed. Cybela, Baia Mare, 2006.
4.Man Grigore, Biserici de lemn din Maramureș, Ed. Proema, Baia Mare, 2005.
5.Meruțiu V. Radu, Regiunea Baia Mare-Baia Sprie, extrasdin Lucrările Institutului de
Geografie din Cluj, vol. VI, 1936.
6.Pena Constantin, Proiectul Bisericii Ortodoxe Șurdești, Arhiva Bisericii, nr. 17/1994.
7.Portase Alec, Șurdești. La grota lui IonuluLoghin, în rev. Calendarul Maramureșului,
serie nouă, anul II, nr. 2, decembrie 2005-martie 2006, Ed. Cybela, Baia Mare, 2006.
8.Suciu Coriolan, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, vol. II, Ed. Academiei,
București, 1968.