Istoricul comunităţii parohiale

Satul Rus, comuna Dumbrăviţa, judeţul Maramureş, este aşezat în zona de contact a Carpaţilor Orientali cu Dealurile de Vest, în cadrul ariei depresionare Baia Mare-Copalnic, depresiunea Baia Mare. Etimologia cuvântului „Rus”, de sorginte latină, care înseamnă „rural” sau „sătesc” şi care dă numele comunităţii aflate pe aceste meleaguri, nu din vremuri foarte vechi (1517), este legat, conform unei legende populare, de numele unui inginer care ar fi lucrat la topitoriile de aur din această zonă.

Istoricul bisericii parohiale

Demn de menţionat este faptul că în satul Rus a existat o biserică de lemn, în stil maramureşean, datând din secolul al XVII-lea, şi care se păstrează în integralitate şi cu funcţionalitate deplină în localitatea Inău, protopopiatul Târgu Lăpuş, comunitate către care, de altfel, a şi fost donată pe la mijlocul secolului al XIX-lea. 

Biserica de piatra, monument istoric, a fost zidită între anii 1806-1815, „edificată 1815, renovată 1906, 1937-şi-1973” din piatră, cărămidă şi lemn, după un plan tip sală, dreptunghiular, cu dimensiunile 24m x 8m. Absida altarului este semicirculară decroşată. Naosul este acoperit cu o boltă aplatizată. Pe latura vestică a edificiului este situat turnul-clopotniţă angajat cu şarpantă în formă de bulb. Pictura a fost efectuată de către pictorul bisericesc Mezei Ioszif, între anii 1850-1851 și,, actualmente se află în administrarea Bisericii Greco-Catolice .

Începând din anul 2013 s-a pus piatra de temelie pentru noua construcție a Bisericii Ortodoxe din caramida și beton armat, noua biserică cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, după un plan triconc cu dimensiunile 24m x 14m. Absida altarului va fi semicirculară decroşată. Naosul va fi acoperit cu o cupolă centrală pe tambur. Pe latura vestică a edificiului vor fi situate două turnuri-clopotniţă angajate navei ale căror şarpante vor fi în formă de calotă. 

În anul 2016 s-a sfințit demisolul la data de 10.11.2016 de către Preasfințitul Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului  și, de atunci până în momentul de față, aici se săvârșesc Sfintele Slujbe. Actualmente biserica este acoperită cu tablă de cupru, tencuită la exterior în terasit și, în momentul de față,  se lucrează la  interiorul bisericii noi. În cele două turnuri ale bisericii, în anul 2018, au fost achiziționate din Polonia trei clopote de 130 kg, 260 kg și 420 kg care cheamă credincioții la rugăciune.

În perioada 2021-2024 s-a construit Capela mortuară cu hramul „Invierea lui Lazăr” fiind sfințită pe data de 11.05.2024 de către Preasfințitul  Timotei Sătmăreanul.

La o distanţă de 250 m de biserica – momument istoric se află vechea casă parohială, construită din vaiogă în anul 1935, iar în imediata ei apropiere se află noua casă parohială construită din cărămidă, între anii 2004-2009, de către preotul paroh Tarţa Vasile Viorel.

În patrimoniul parohiei se află: un set de vase liturgice şi un potir de alamă nedatate, dar cu valoare de patrimoniu evidentă.  Cărţi vechi: Apostol, Editura Tipografia Cărţilor Bisericeşti, Bucureşti, 1940; Sfânta şi Dumnezeiasca Evanghelie, Editura Tipografia Cărţilor Bisericeşti, Bucureşti, 1941; Dumnezeeştile Liturghii ale Sfinţilor Părinţilor noştri Ioan Gură de Aur, Vasile cel Mare şi Grigorie Dialogul, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, Bucureşti, 1950; Penticostarul, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, Bucureşti, 1953; Catavasier (Octoih Mic), Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, Bucureşti, 1959.

Trebuie menţionat faptul că, în covârşitoarea lor majoritate, obiectele, icoanele şi manuscrisele din Biserica-monument istoric din Rus sunt inventariate şi figurează în lista patrimoniului Muzeului Judeţean Maramureş, motiv pentru care au fost menţionate mai sus doar cărţile de cult, obiectele şi înscrisurile aflate în inventarul Parohiei Ortodoxe Române Rus.     

Comunitatea satului Rus a fost păstorită, de-a lungul anilor, de preoţii:  Pr. Vartolomei (1785-1786); Pr. Teodor Radu (1786-1788); Pr. Atanasiu Gavriş  (1788-1793); Gheorghe Manu (1793-1795); Gavril Dunca (1795-1799); Ioan Oros (1812-1822); Gherasim Romas (1822); Ioan Fage (1822-1830); Filip Opriş (1830-1832); Andrei Costin (1832-1870); Nicolau Pop (1870-1871); Alexandru Paşca (1871-1873); Samuil Dredean (1873-1887); Vasile Dredian (1887-1889); Demetriu Cionte (1889-1920); Romul Cionte (1926-1932); Vasile Bîrsan (1932-1949); Teofan Mătăsaru (1949-1951); Gheorghe Brânzeiu (1951-1990); Vasile Zetea (1991-1996); Gavril Şomcutean (1997-2005); Vasile Viorel Tarţa (2005-prezent).

Cântăreţul care a rămas în memoria comunităţii este Mureşan Ştefan (1991-2012), iar epitropul este Kira Traian (1991-prezent). 

Activităţi culturale şi filantropice

Biblioteca parohială este situată în casa parohială şi conţine doar 200 de titluri datorită unui

incendiu care a avut loc în anul 1993. 

Activităţile pastoral-misionare, catehetice şi culturale: pelerinaje anuale pentru membrii comunităţii parohiale, cercuri catehetice pentru copii în cadrul programelor naţionale „Hristos împărtăşit copiilor” şi „Alege şcoala”, o tabără de pictură anuală, la iniţiativa preotului paroh Vasile Viorel Tarţa care poartă denumirea „Lăsaţi copiii să vină la Mine” şi care se află la a șaptesprezecea  ediţie, proiectele educaţionale: „Umblaţi în lumină” şi „Dăruind vei dobândi”.

Surse bibliografice

Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului – Situația confesională a populației din Protopopiatul Ortodox Român Baia Mare, conform Institutului Național de Statistică

Suciu, Coriolan – Dicționar istoric al localităților din Transilvania, Edit. Academiei R.S.R, București 1967-1968

Protopopiatul Baia Mare, Monografie-Album, Editura Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului, Baia Mare, 2015

www.protopopiatul-baia-mare.ro