Istoricul comunităţii parohiale

Parohia Ortodoxă Română, având hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Bârsana face parte din Protopopiatul Ortodox Roman Sighet. Localitatea este așezată pe valea răului Iza, între Srămtura și Nănești, la 20 km de municipiul Sighetu Marmației.

Atestată documentar prima dată la anul 1326, a fost proprietatea cneazului Stan Bârsan și a fiilor săi Radu, Vancu și Nicole, de la care se trage probabil toponimul Bărsana.

În partea de sus a localității a existat o mănăstire veche , înainte de 1330, fostă reședință a Episcopiei Ortodoxe de Maramureș, unde a rezidat Episcopul Gavriil de Bârsana 1739.

Istoricul bisericii parohiale

Parohia Ortodoxă Română Bârsana are două biserici, una de zid din piatră şi una de lemn, monument UNESCO. 

1. Biserica de lemn monument UNESCO cu hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, a fost construită în anul 1711 iar în anul 1717 în timpul invaziei tătarilor a fost devastată. În 1720 a fost mutată pe locul mănăstirii Bârsana, de astăzi,  în locaţia actuală. În 1791 este desființată iar o parte din ahivă a fost dusă la Mănăstirea Neamț. În 1806 a fost din nou mutată în mijlocul satului pentru a nu  fi profanată devenind o perioadă biserică parohială. Biserica are un altar poligonal decroşat, naos acoperit cu boltă semicirculară, pronaos tăvănit şi pridvor supraetajat. Acoperişul are dublă poală. În partea vestică a edificiului este situat turnul-clopotniţă cu foişor extins, este structurat de bază în cinci trepte, angajat navei, a cărui şarpantă este în formă de coif. O dată cu strămutarea, biserica a fost repictată în anul 1806, autorii fiind doi zugravi maramureşeni, fapt ce reiese dintr-o inscripţie păstrată parţial pe peretele sudic : „În anu D(o)mnului 1806 am zugrăvit… această biserică Eu Hodor Toader zugrav din Vişeu de Mijloc si eu Plohod Ion din Dragomireşti”.

Biserica a fost inclusă pe lista de patrimoniu cultural mondial UNESCO din județul Maramureș în Decembrie 1999.

2. Actuala Biserică parohială cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”  este o construcție de piatră, în formă de navă, având dimensiunile de 32 m lungime, 14 m lațime și 36 m înălțime. Absida altarului este poligonală decroșată, în interior și exterior, acoperită cu semicalotă. Absida altarului este prevazută cu deschideri în arc frânt, pe fiecare dintre cele 5 laturi. Naosul este acoperit cu o boltă semicirculară. Zidurile bisericii sunt consolidate prin contraforți. 

Biserica a fost construită între anii 1874-1881, din piatră de deal și acoperită cu draniță de către comunitatea locală condusă de Pr. Protopop Mihail Cheochenejdi (Kokenycsdy). 

• Între anii 1893- 1911 s-a executat și pictat iconostasul (pe piele de bou) de către pictorul Ian Schmidt la Budapesta; 
• În anul 1912 s-a sfințit iconostasul de către Pr. Protopop Andrei Covaci parohul Bărsanei.
• În anul 1926 s-a schimbat învelitoarea din draniță cu învelitoare din tablă zincată în timpul Preotului Mihai Hotea.
• În anul 1967 s-a înlocuit învelitoarea veche cu una nouă, tot din tablă zincată. 
• Între anii 1971-1973 biserica a fost pictată, în tehnica frescă, de către pictorul Andrei Răileanu, care a pictat și bisericile din Rozavlea, Strâmtură și Botiza, lucrările fiind coordonate de Preotul paroh Grigore Dăncuș.
• În anul 1974 biserica a fost finisată în exterior cu terasit. În anul 1975 biserica a fost Sfințită de catre Arhiepiscopul TEOFIL Herineanu.
• În anul 1989 s-a executat balconul destinat corului, din lemn de stejar sculptat coordonat de Preotul paroh Urda Gheorghe. Între anii 2012-2014 s-au făcut lucrări ample pentru îndepărtarea igrasiei din pereți, lucrări perimetrale exterioare pentru drenarea apelor pluviale și freatice, s-a renunțat la lambriurile din biserică. Au urmat lucrările de pictură a brâului și a balconului. Tot în aceeași perioadă s-a ridicat altarul de vară. 

Deoarece șarpanta bisericii a ajuns într-o stare de degradare avansată, fiind afectată de infiltrațiile de apă pluvială, în anul 2020 comunitatea parohială păstorită de câtre Preotul Oprișan Marcel a luat hotărârea schimbării acoperișului, având în vedere și o reconsiderare volumetrică a șarpantei pentru a face o legătură vizual-arhitecturală cu arhitectura Bisericilor Ștefaniene sau a Bisericilor de lemn, din Maramuresul Voievodal. S-a considerat oportună folosirea tablei de cupru din considerente de durabilitate și estetice. Proiectul arhitectural și structural a fost realizat de câtre domnul Arhitect Dorel Cordoș și domnul Inginer Prof. Gelu Zaharia.

Lucrările de consolidare au fost începute în toamna anului 2021, mai întai turnul Bisericii și schimbarea coifului. Pe coif a fost montată o cruce înaltă de 7 m, Sfințită pe data de 12 aprilie 2022 de către Preasfințitul Părinte Episcop IUSTIN al Maramureșului și Sătmarului. Comsolidarea turnului din structură de beton armat a dus la redimensionarea înăltimii de la 36 m la 57 m. Pe turnul Bisericii sunt cei patru Evangheliști, pictură executată în tehnica mozaic de către Pictorul Daniel Codrescu și Iulia Cordoș.

În anul 2023 au continuat lucrările de consolidare a navei Bisericii, cu o centură pe zidul Bisericii cu structură de beton și tiranți iar pe exterior console de stejar cu o șarpantă nouă, acoperită cu tablă de cupru. La sfărșitul anului  2023 a fost tencuit și renovat exteriorul Bisericii. Aproape toate lucrările de consolidare și renovare au fost realizate de meșteri din localitate.

Şirul preoţilor cunoscuţi care au slujit în Bârsana este : Alexiu Ofrim (1623), Grigore Hodor (1746), George Ştefanca (1756), Ladislau Ofrim (1751), Grigorie Petrişor (1751), Ionaş Balţian-Bârsan (1778), Nechita Bârsan (1760-1776), Dumitru (1786), Ulici Dumitru (1787), Cozma Petrovay (1818-1838), George Pop (1838-1856), Demetriu Bud (1856-1866), Michail Kokenycsdy (1866-1887), Iuliu (1887-1889), Ioan Doboşi, Andreiu Covacs (1889-1918), Mihai Hotea (1919-1954), Iosif Ţint (1954), Dăncuş Grigore (1955-1980), Urda Gheorghe (1981- 2018) Oprișan Marcel ( 2018- prezent). 

Dintre epitropii şi cântăreţii bisericeşti amintim: Bologa Vasile (tată de consul, epitrop între anii 1930-1940) ;  Bârsan Pătru a lui Grigore, a participat la Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, acest epitrop a corespondat între anii 1906-1912 cu stareţul mănăstirii Vatopedu din Muntele Athos ; Ioan Covaci, avocat de seamă, deţinut politic şi coleg cu Petru Groza ; Ofrim Toader, epitrop ; Nicolae Fabian, învăţător confesional (fiica lui a fost prima femeie decorată de Academia Franceză) ; Ilie Cleja, învăţător, văr cu George Coşbuc. 

Cimitirele

Parohia Ortodoxă Română Bârsana deţine patru cimitire în suprafaţă totală de 3900 mp. 

Activităţi culturale şi filantropice în trecut

În Bârsana a existat şcoală confesională de la începutul secolului al XVIII-lea până în 1948. Între anii 1940-1960 a funcţionat primul cor din Bârsana înfiinţat de învăţătorul Vasile Ardelean remarcat de Francisc Rubic. Din anul 2018 a fost înființat un cor de copii de către Preotul Oprișan Macel care s-a remarcat prin colinde tradiționale din Maramureș la nivel național.

Profilul actual al parohiei

Parohia Ortodoxă Bârsana are potrivit recensământului din 2011 un număr de 2672 credincioşi.