„Este Praznicul Nașterii Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, care, pentru poporul român este sărbătoarea bucuriei, praznicul în care Dumnezeu și-a arătat iubirea Sa nemărginită față de om și umanitate și a trimis în lume pe Fiul Său, Domnul nostru Iisus Hristos, să Se Nască și să crească, să ne mântuiască, a spus Preasfințitul Părinte Episcop Iustin. Omenirea, deși aștepta venirea lui Hristos, a fost, oarecum cuprinsă de întunericul păcatelor. De aceea, Hristos Se naște în anonimat, deși în cetatea lui David împăratul, din a cărui seminție S-a Născut Hristos, conform profețiilor, cetatea nu L-a primit. N-a avut loc în casele mari de oaspeți și a trebuit să se refugieze Maica Domnului și protectorul ei, Bătrânul Iosif, la marginea orașului, la marginea Betleemului într-o peșteră și acolo, în mijlocul pământului, în interiorul pământului, în întuneric, asistat de animalele necuvântătoare, S-a Născut Cel ce n-are început. Cu toate că, în afară de Fecioara Maria și Bătrânul Iosif, care cunoșteau taina Întrupării și a Nașterii Fiului lui Dumnezeu de la Duhul Sfânt și din Fecioara Maria, ceilalți oameni n-au înțeles și n-au citit și n-au tâlcuit profețiile. Așa că Dumnezeu a rânduit ca cerul și pământul să se unească, adică steaua a vestit Nașterea, magii din Răsărit, înțelepții cititori în stele au luat calea Ierusalimului, calea Țării Sfinte să vadă pe Cel ce S-a Născut, pe împăratul iudeilor care S-a Născut, cum spune Irod, păstorii au fost anunțați de îngeri și au pornit să-L găsească, așa cum le-au spus îngerii. Primul colind care l-au colindat a fost cel îngeresc: „Slavă întru Cel de Sus și pe pământ pace, între oameni bună voire”. De la îngeri am învățat noi, creștinii, în general, și noi, românii, în mod special, că a fost neam de păstori, păstorii sunt oameni cu inimă curată, deoarece petrec mai mult în mijlocul naturii, de aceea, noi, românii, care am fost neam de păstori, am primit cu inimă curată și bună mesajul Nașterii lui Hristos. Evanghelia Harului și Adevărului și am așezat Nașterea, viața și activitatea Mântuitorului în colind, un colind scump și bun. Nicăieri nu se colindă ca la poporul român și colindul la poporul român este în familie, mama, tata și pruncuții, în fiecare casă, se respecte Nașterea în comunitate, la toate casele și apoi se colindă în casa lui Dumnezeu, la sfânta biserică, în ziua de Crăciun. Aceasta este atmosfera sărbătorilor sfinte de iarnă, a Crăciunului, a Tăierii împrejur, anul Nou și Bobotezei la poporul român, un popor creștin de la începutul formării sale. Evanghelia a lucrat și lucrează în chip atât de minunat, încât, iată, după două mii de ani, am rămas creștini ai bucuriei și nicăieri ca la noi nu se exprimă bucuria Nașterii Domnului prin colind cum se exprimă la coconii din Maramureș, la tinerii din Maramureș, la cei maturi. A fost o perioadă în care mii de colindători ne-au trecut pragul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” și au colindat în cadrul evenimentului „Crăciun în Maramureș”, foarte frumos, la Muzeul Satului din Baia Mare, „satul de pe deal”, grupate, sunt 40 de gospodării și biserică, gospodării țărănești, se înțelege, și au avut un parteneriat parohie-școală-autorități (Primărie, Consiliul Județean), foarte minunat organizat acest eveniment și am binecuvântat cu bucurie lucrarea aceasta frumoasă în care păstrăm cu sfințenie tradițiile noastre românești și tradițiile noastre strămoșești”.

Sfânta Liturghie Arhierească

Soborul slujitor a fost alcătuit din Arhim. Dr. Casian Filip, vicar administrativ, Arhim. Dr. Ioachim Tomoiagă, consilier eparhial social-filantropic și misionar, Protos. Serafim Bilţ, eclesiarh, Pr. Dr. Valeriu Vana, consilier eparhial pentru pelerinaje, directorul Agenţiei „Pelerinul Creştin”, Pr. Florin Hoban, directorul Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Iosif Mărturisitorul” Baia Mare, Pr. Claudiu Ciascai, duhovnicul Seminarului Teologic „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare, Pr. Florin Bălan, Pr. Ionuţ Pleş, Arhid. Teodosie Bud, consilier eparhial economic, Arhid. Vlad Verdeş, inspector eparhial pentru catehizarea tineretului, Arhid. Lucian Burnar, secretar eparhial, Arhid. Nifon Motogna, consilier eparhial pentru administrarea Catedralei Episcopale „Sfânta Treime”, Arhid. Vasile Pop, consilier eparhial pentru protocol, Arhid. Vlad Nechita, inspector eparhial pentru catehizare, Arhid. Petru Vasile Bud, referent la secretariatul eparhial, Diac. Ionuț Hotico, referent secretariatul eparhial, Diac. Alexandru Cupșinar.

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Corul „Doxologia” al Catedralei Episcopale „Sfânta Treime”, dirijat de Prof. muzicolog Paula Bondre, și de Grupul Psaltic „Theologos” al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, dirijat de Denis Damaschin Sulițanu.

Cuvântul de învățătură

„Praznicul Mașterii Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos este o mare sărbătoare de bucurie. Toată imnografia, adică toate cântările bisericii subliniază acest lucru. Și vremea postului de 40 de zile este o perioadă de mai puțină intensitate, în sensul că este dezlegare în multe sâmbete și duminici din cele șase săptămâni la pește vin și un de lemn. Să ne înțelegem: este dezlegare pentru cei ce țin toate posturile de peste an, și miercurile, și vinerile. Adică ar însemna doar călugării din mănăstiri. Și cei care mai sunt risipiți prin lume, că noi, și episcopii, ținem posturile, că la noi este înscris în fișa postului postul. Orice post. E trecut acolo să țină posturile integral, că nu poți predica despre post dacă nu l-ai ținut. Adică nu ești corect. Nu spui convingător dacă n-ai ținut postul. Deci, este un post mai îngăduitor postul Crăciunului, pentru că ne îndreptăm spre o sărbătoare a bucuriei. Însuși Irmosul de la Catavasii așa și glăsuiește: Hristos se naște, măriți-L, Hristos din ceruri, întâmpinați-L, Hristos pe pământ, înălțați-vă, Hristos Domnului tot pământul și cu bucurie veseliți-vă popoare, că s-a preaslăvit. Deci, subliniază atmosfera de bucurie. Hristos Fiului Dumnezeu S-a Întrupat de la Duhul Sfânt și din Fecioara Maria, cum mărturisim în Simbolul Credinței alcătuit de Sfinții Părinți de la Sinodul I Ecumenic de la Niceea, anul 325, acum 1700 de ani. Ați văzut anul acesta că cei doi lideri ai Bisericii de Apus și Răsărit, Patriarhul Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, și Papa Romei, Leon al VI-lea, s-au întâlnit acolo la cetatea Niceei și Dumnezeu a făcut ca lacul acela care acoperea temelia Bisericii în care s-a ținut Sinodul se scadă, a secat lacul și au ieșit la suprafață fundațiile de 1700 de ani. Miracol! Am fost și noi în luna februarie cu un grup de pelerini la Cezarea Capadociei, patria Sfântului Vasile cel Mare, inclusiv Niceea. Și în biserica ce a fost construită mai târziu am rostit Simbolul Credinței, Episcopul, preoții și credincioșii, monahii și credincioșii care au fost în pelerinaj acolo, pe același loc pe care s-a alcătuit în urmă cu 1700 de ani Simbolul Credinței. În Crez noi mărturisim că Fiul lui Dumnezeu S-a Întrupat de la Duhul Sfânt și din Fecioara Maria. Că este Dumnezeu adevărat, din Dumnezeu adevărat. Născut, iar nu făcut. Adam a fost zidit din pământ. Hristos S-a Născut din Tatăl mai înainte de toți vecii. Și, spun Sfinții Părinți, Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat, din Dumnezeu adevărat. Iar la plinirea vremii, când Dumnezeu a hotărât să-și împlinească făgăduința, a fost trimis Îngerul Gavriil, ne relatează Sfântul Evanghelist Luca, la o Fecioară ce se numea Maria, în Nazaretul Galileii, în Nordul Țării Sfinte, care a fost pregătită de Dumnezeu să rămână Sfântă și vas ales, o ființă unică și o ofrandă a întregii umanități, să aducă vestea că va naște Fiul și că nu va fi după legile firii, că va fi în chip suprafiresc, că Duhul Sfânt se va pogorî peste ea și puterea Celui Preaînalt o va umbri, de aceea și Sfântul care se va naște Fiul lui Dumnezeu se va chema. Fecioara primește această veste, care a tulburat-o, la început, iar pe când i-a explicat îngerul că nu va fi după legile Firii, pentru că ea dorea să rămână fecioară, așa cum au închinat-o părinții ei la templu și cum au promis lui Dumnezeu că va rămâne. Și atunci când a înțeles că nu va fi după legile firii, s-a supus și a zis, „iată, roaba Domnului, fie mie, după cuvântul tău”, și îngerul a plecat de la ea. Să ne amintim că a numit-o plină de har și binecuvântată între femei. Bucură-te cea plină de har, Fecioară, Domnul este cu tine. După zămislire, care a fost în chip supranatural, suprafiresc și un miracol unic, totul a decurs normal. Maica Domnului a purtat pe Hristos în sânul ei nouă luni. Când s-a împlinit vremea să nască, ne relatează Sfântul Evanghelist Luca, ce povestește cel mai minunat episodul Nașterii Domnului cum a fost. Și spune că s-a întâmplat pe timpul cezarului August, care a decis să facă în Iudeea un recensământ, să vadă câți locuitori are provincia. Era provincia romană Iudeea ocupată de romani”.

În încheiere, credincioșii din catedrală au colindat împreună cu Preasfințitul Părinte Iustin două din cele mai frumoase colinde cunoscute în zonă.