„Am revenit în cea de-a doua duminică a Sfântului și Marelui Post în mijlocul credincioșilor din Negrești Oaș, care este capitala țării Oașului, cu 3 parohii însumând 1.500 de credincioși. Am venit și am slujit la Catedrala Orașului, catedrală ctitorită de Părintele Proinprotopop Mihai Feher, după 1990, și, după ce a fost împodobită după toată rânduiala Bisericii Răsăritului, această minunată catedrală care este inima Țării Oașului, a fost sfințită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, la invitația Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Justinian, vrednic de pomenire, împreună cu un numeros sobor.

Comunitatea din Negrești Oaș este una plină de credință, o credință vie și puternică, își păstrează graiul, portul, tradițiile sfinte și își păstrează cu multă fidelitate sfânta și dreapta credință, care o păzesc din moși-strămoși, împreună cu toate tradițiile sfinte.

Este duminica a doua din Sfântul și Marele Post, când suntem chemați, pe deoparte, la solidaritate umană și creștină, la filantropie creștină. Cei patru bărbați care l-au adus pe slăbănog la Mântuitorul au dat dovadă de multă iubire, de multă compasiune, de milostivire, de sensibilitate sau empatie, cum se spune în termeni profani. Ei, de fapt, reprezintă comunitatea, ei ne reprezintă pe noi, pe toți, care, atunci când un frate al nostru are o problemă și este în suferință, are un necaz sau are o neputință, o boală îndelungată, pe deoparte, ne solidarizăm în rugăciune, iar pe de altă parte sprijinim pe cel bolnav să reușească să-și recâștige starea de sănătate ajutând atât cât se poate, atât cu rugăciunea, cât și cu faptele bune, adică sprijinind nevoile și parcursul însănătoșirii celui bolnav. Despre asta este pericopa evanghelică de astăzi.

Iar această duminică este numită a Sfântului Grigore Palama, care este numit „teologul luminii necreate”. El vorbește despre lumina necreată și putința de a întrezări lumina necreată prin post, prin rugăciune, prin isihie sau liniștire, prin ieșirea din lume. Am putea să spunem, în teologia Bisericii Ortodoxe, și în conformitate și în acord cu ceea ce ne-a spus Mântuitorul și ceea ce ne-a chemat să fim, lumina lumii. Zice „voi sunteți lumina lumii”. Suntem atâta lumină câtă lumină răspândim în jurul nostru. Avem atâta lumină câtă lumină dăruim. Primim atâta lumină câtă lumină răspândim. Deci, lumina este caracteristică creștinilor și Bisericii Răsăritului și totul este, de fapt, lumină în Biserica lui Hristos, pentru că Liturghia debutează cu doxologia mare, când se încheie Utrenia și se proclamă dintre Sfintele Uși „Slavă Ție Celui ce ne-ai arătat nouă lumină”. Deci, în Liturghie suntem în Împărăție, pregustăm Împărăția lui Dumnezeu, Împărăția Luminii, Împărăția Harului, Împărăția aceea veșnică pe care a venit Hristos să ne-o dăruiască.

Mulțumim Bunului Dumnezeu că am fost împreună cu Părintele Marcel, noul protopop al Oașului, noul și tânărul protopop al Oașului, care a înnoit Sfântul Altar, făcând un mobilier nou, Crucea de la Altar a înnoit-o, aducând-o la erminia a Bisericii noastre și pictând-o din nou și tot mobilierul din Altar pe care l-am și sfințit. Ne-am bucurat de mulțimea credincioșilor, de armonia care există între biserică, între cele trei comunități și autoritățile locale. Aici avem o primăriță creștină, care stă aproape de biserică. De fapt, primarii noștri, în mijlocul comunităților, sunt primari creștini. Nici n-ar putea să fie altfel, pentru că bisericile și parohiile noastre sunt purtătoare ale mesajului creștin profund. Și atunci, toți împreună slujim lui Dumnezeu și biserica noastră ortodoxă strămoșească. Slavă lui Dumnezeu pentru toate!”

Sfințire în Sfântul Altar

Înainte de începerea Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Episcop Iustin a sfințit Sfânta Cruce mare din Sfântul Altar, Proscomidiarul și mobilierul cu care a fost înzestrat Sfântul Altar, rostind rugăciunile de sfințire și stropindu-l cu aghiasmă.

Sfânta Liturghie

Soborul slujitor a fost alcătuit din Arhim. Ioachim Tomoiagă, consilier eparhial social-filantropic și misionar, Arhim. Emanuel Scarlat, starețul Mănăstirii Bixad, Pr. Marcel Malanca, protopopul Oașului și paroh, Pr. Adrian Bucșa, secretar protopopesc, Pr. Ciprian Supuran, de la Parohia Negrești Oaș III, Pr. Radu Rusu din Tur, Pr. Ioan Goje din Parohia „Sfântul Dimitrie” din Cluj, Pr. Ioan Pop, pensionar, Pr. Dorin Tămaș din Certeze, Pr. Dacian Chira de la Spitalșul din Negrești Oaș, Pr. Nicolae Robaș, de la Schitul Luna Șes, Pr. Nicolae Coroian, preot II la parohia gazdă, Arhid. Teodosie Bud, consilier eparhial economic, Arhid. Vlad Verdeş, consilier eparhial cultural, Arhid. Lucian Burnar, secretar eparhial, Arhid. Dr. Nifon Motogna, consilier eparhial pentru administrarea Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” Baia Mare, Arhid. Vasile Pop, consilier eparhial pentru protocol, Diac. Ionuț Alexandru Tocaciu, de la parohia gazdă.

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul Psaltic „Theologos” al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, dirijat de Denis Damaschin Sulițanu, manager Diac. Dănuț Silviu Pop, iar la priceasnă a cântat preoteasa Malina Coroian.

Între oficialități s-au aflat subprefectul Ioan Tibil, primarul orașului, Aurelia Fedorca, alți oficiali din Eparhie și de mai departe.

Cuvântul de învățătură

Din largul cuvânt de învățătură am reținut tâlcuirea Sfintei Evanghelii a duminicii a Vindecării Paraliticului din Capernaum, precum și pledoaria pentru pace a Preasfințitului Părinte Episcop Iustin în lumea de azi, care este tot mai tulburată de războaie:

„Este bine să reținem câteva lucruri. Câteva lucruri să reținem. Odată că Mântuitorul prețuiește credința acelor patru bărbați, a spus Preasfințitul Părinte Episcop Iustin. Cei patru bărbați au devenit solidari, au fost în primul rând umani, au sprijinit suferința unui frate de-al lor, care era chipul lui Dumnezeu. Probabil că n-avea pe nimeni, nu se spune că erau rudenii, erau cunoscuți, erau prieteni, patru bărbați. Patru bărbați cu inimă bună, curată și bună, adevărați. Bărbați adevărați. Ce mai învățăm de aici? Că noi, comunitatea și Biserica, reprezentăm pe cei patru. Cei patru bărbați ne reprezintă că noi. Sau noi suntem cei patru inși solidari cu suferința. Noi, comunitatea, asta învățăm în Biserică, să facem fapte bune, să fim solidari cu suferința, să avem grijă de acei bărbați, nu numai de ai noștri, ci și de străini. Învățăm din ce în ce mai mult și mai bine, și mai consistent. Comuniștii, în timpul comunismului, am fost separați unii de alții și n-aveam voie, că ne suspectam. Ne suspectam unii pe alții, nici nu știai cine îți vine în casă, cine-i turnătorul, cine te trădează, ce vede, ce spune, cum amplifică, cum exagerează lucrurile. Dar am încheiat cu comunismul. Acum suntem creștini, liberi. Și nu trebuie să ne împărțim pe cete și pe opțiuni de ideologie. Și noi creștinii trebuie să fim împreună. Indiferent care ce credem, sau în ce direcție mergem, cu dreapta sau cu stânga, dacă vorbiți de politică, nu asta, sau cu ideologiile moderne. Nu. Noi împreună în biserică suntem una. Trecem peste ideologii. Trecem peste lucrurile care ne despart. Și suntem una. Și învățăm de la Hristos, Care S-a aplecat, Samarineanul Milostiv s-a aplecat și l-a ridicat dintre tâlhari pe cel bolnav. Învățăm de la Hristos că etnia, credința și limba și neamul nu anulează suferința. Suferința e universală. Suferința este universală. Și oriunde ar fi, vedeți câtă suferință provoacă mai marii lumii astăzi? Fac războaie. Noi ne tot rugăm. Fac, pregătesc și pornesc războaie. Și fac războaie. Și mor oamenii și nu-i interesează. Pentru că au mintea întunecată și dorință de stăpânire. Dorință de a răpi bunurile. Dorință de a răpi libertatea și demnitatea popoarelor. Asta fac cei ce pornesc războaie. Cei ce răpesc teritorii. Cei ce distrug orânduiri. Lasă neamurile să-și urmeze cursul în istorie și să-și hotărască destinul. Nu intervenim în istoria și în viața lor. A, da, au fost și situații în istorie în care era lumea în pericol. Nazismul a fost un pericol pentru întreaga lume. Și atunci s-au aliat națiunile care doreau să salveze umanitatea de nazism. Că ucideau oameni. Pentru diferența de rasă, de religie. Apoi a venit comunismul. Nazismul a ucis vreo douăzeci de milioane. Comunismul a ucis peste o sută de milioane. Ateul a respins credința în Hristos, biserica. Da, s-au mobilizat națiunile ca să înlăture comunismul. Este altceva. Dar când un popor se ridică asupra altui popor care nu i-a făcut nimic și care-și urmează cursul în istorie, asta este o mare fărădelege. Un mare abuz. Și nu va rămânea nerăsplătit, pentru că de aceea va fi judecata finală, la sfârșitul lumii, ca să fie judecat și în ceea ce pe care nu-i poate judeca nimeni în timpul vieții. Că-s mari. Nu există tribunale să-i judece. După nazism a fost Nurembergul. Dar credeți că toți au ajuns la Nuremberg să fie trași la răspundere pentru crimele pe care le-au săvârșit? Nu. Comuniștii. Am vorbit o vreme și nu mai vorbim de comunism. Sunt 200.000 de morminte fără cruci în tipul comunismului la români. 200.000 de morminte fără cruci. Și familii întregi. 500.000 au suferit, familii și persoane care au fost aruncați în temnițele comuniste. Deci, acestea sunt abuzuri și nedreptăți și crime împotriva umanității. Dar altfel, pornești război fără motiv. Pornești război să răpești teritorii. Acestea nu sunt de la Dumnezeu. Și noi creștinii ne rugăm pentru pacea lumii totdeauna. Și lucrăm pacea. Și dorim pacea. Pentru că pacea a adus-o Hristos”.

Distincții

După otpust, Preasfințitul Părinte Episcop Iustin a acordat Diploma Anului omagial pentru Prof. Rodica Bud, directoarea Liceului Tehnologic I.C. Andron; Lavinia Pop, inspector de siguranță școlară a Inspectoratului de Poliție Satu Mare; Angelica Vida, care are 33 de ani de voluntariat la Crucea Roșie, din care 15 ani în taberele cu tineretul.

Din partea comunității credincioșilor și a preoților slujitori, Întâistătătorul Eparhiei a primit o icoană cu Sfânta Anastasia, mama Sfântului Andrei Șaguna, pictată de Gabriel Solomon și dăruită de Gheorghe Moiș, consilier județean, iar din partea primarului Aurelia Fedorca, daruri simbolice despre Țara Oașului.

Pr. Marcel Malanca, protopopul Oașului și paroh:

„A rânduit Bunul Dumnezeu și mulțumim Tatălui Ceresc pentru bucuria pe care ne-a împărtășit-o Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, Părintele nostru Duhovnicesc, în această perioadă a postului, fiind ca un trimis al lui Dumnezeu pentru întâlnirea duhovnicească, pentru a împărtăși bucuriile sufletești, pentru a mijloci înaintea tronului lui Dumnezeu rugăciunea împreună cu fiecare credincios și cu întreaga obște a Țării Oașului în Catedrala Duminica tuturor Sfinților din parohia noastră. Am trăit cu mare bucurie această întâlnire duhovnicească și, evident, în semn de apreciere, de recunoștință, pentru că este ziua de 8 Martie, de altfel luna martie este Luna Femeii, și anul în care ne aflăm a fost declarat de Sfântul Sinod Anul comemorativ al Sfintelor Femei din calendar, astfel că am oferit Preasfințitului Părinte Iustin o frumoasă icoană a Sfintei Anastasia Şaguna, mama Sfântului Mitropolit Andrei Şaguna, pentru că știm cât de mult a însemnat în viața Preasfințitului Părintei Iustin mama, rolul pe care l-a avut mama Preasfințitului în formarea lui duhovnicească, așa cum și Sfântul Mitropolit Andrei Şaguna făcea referire cu foarte multă dragoste la propria lui mamă, care, iată, Sfântul Sinod a canonizat-o și a rânduit-o în rândul Sfinților”.