• Târnosirea bisericii din Curtuiuşu Mare

Duminică, 28 mai 2023, a 7-a după Paşti, a Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, s-a aflat în mijlocul credincioşilor din Parohia Curtuiuşu Mare, Protopopiatul Chioar, unde a târnosit biserica parohială, a oficiat Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie şi a rostit cuvânt de învăţătură. „Am revenit în Parohia Curtuiuşu Mare de pe frumoasa Vale a Chioarului din Ţara nobilă a Chioarului, în care locuiesc 250 spre 300 de credincioşi. Am mai poposit aici în 2019, când şi-au construit o capelă de cimitir, pe care am sfinţit-o. În păstorirea lui, Părintele Gabriel Leş, care este aici pe al optulea an, din 2015, s-a apucat de lucrări frumoase, a spus Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin. Pe lângă capela de cimitir, a restaurat şi casa parohială şi, în ultimii ani, această biserică minunată, care va face un secol în 2028, biserică cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihai şi Gavriil. Au înnoit-o substanţial, au repictat-o, au făcut catapeteasmă nouă, au schimbat padimentul, au reorganizat Sfântul Altar, şi, iată, s-au îmbrăcat astăzi în straie de sărbătoare, pentru că este sărbătoarea bisericii lor. În colaborare cu autorităţile, cu Primăria, Consiliul Parohial şi credincioşii de aici, îs puţini la număr, cum spuneam, dar iată că la plinirea unui secol de la sfinţire, de la ctitorirea acestei biserici, nu o lasă să fie mai prejos decât celelalte case din localitate, pentru că biserica îi Casa lui Dumnezeu şi Casa Sfinţilor şi trebuie să fie cea mai îngrijită, cea mai iubită, cea mai frumoasă şi primitoare de oaspeţi, deoarece credincioşii, când vin la biserică, sunt oaspeţii lui Dumnezeu, ai Maicii Domnului şi ai Sfinţilor. I-am dat astăzi, cu ocazia sfinţirii, şi cel de-ai doilea hram, „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul”, la dorinţa credincioşilor şi a părintelui, şi dăm slavă lui Dumnezeu, rugând pe Dumnezeu să-i binecuvinteze, să-i ocrotească şi să-i răsplătească pentru această minunată lucrare de suflet, de inimă şi mărturisire de credinţă, până la urmă, pe care au aşezat-o în restaurarea şi înnobilarea bisericii lor.”

Slujba de târnosire

Cu mare bucurie a fost primit Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin în acest sat din Chioar, fiind întâmpinat cu flori, cu pâine şi sare şi cu urări de bun venit.

A urmat apoi slujba de târnosire, oficiată după toate regulile Bisericii de Răsărit, atât în exteriorul sfântului locaş de închinare, unde au fost rostite rugăciunile rânduite şi a fost miruită biserica cu Sfântul şi Marele Mir, sfinţită o icoană recent pictată în partea dinainte a bisericii, cât şi în interior, în nava bisericii, unde a fost sfinţită pictura interioară, iconostasul şi icoanele de pe el.

Sluba de târnosire, adică de sfinţire a Sfintei Mese, a Proscomidiarului şi Sfântului Altar a fost oficiată cu respectarea tuturor prevederilor canonice de târnosire: au fost aşezate în piciorul Sfintei Mese Sfinte Moaşte de Sfinţi Mucenici de la Niculiţel, Zotic, Atal, Camasie şi Filip, Documentul de Sfinţire, semnat de soborul slujitor, puse într-un tub de inox, care a fost aşezat pe un pat de nisip, pentru a nu se deteriora, apoi sigilate cu ceară. În cele patru colţuri ale Sfintei Mese au fost aşezate icoanele Sfinţilor Evanghelişti Matei, Marcu, Luca şi Ioan, executate din granit, ca să dăinuie, fără a se deteriora, sute de ani, sigilate şi ele cu ceară topită, după ce Sfânta Masă a fost spălată de mai multe ori cu apă şi aghjiasmă, stearsă. Au fost aşezate veşmintele consacrate, apoi aşezate pe Sfânta Masă oboectele liturgice: Sfântul Chivot, Sfântul Antimis, Sfânta Evanghelie, două Sfinte Cruci de binecuvântare, două candele.

Cu ocazia târnosirii, biserica a primit, alături de hramul vechi, „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” şi al doilea hram, de vară, „Sfântul Ilie Tesviteanul”.

Biserica a fost zidită în urmă cu aproape un secol (între anii 1927-1928), prin jertfa credincioşilor din această localitate. Lucrările de resfinţire au fost necesare, deoarece au fost exeutate mai multe lucrări. Începând din anul 2016, cu binecuvântarea și sub îndrumarea Preasfințitului Părinte Episcop Iustin, s-a înlocuit catapeteasma, s-a pictat întreg registrul de icoane de pe catapeteasmă, s-a refăcut instalația electrică, s-a reamenajat Sfântul Altar, Sfânta Masă şi Proscomidiarul, s-a pictat întreaga biserică, s-a parchetat biserica, iar în Sfântul Altar s-a montat gresie, s-au înlocuit candelabrele cu altele noi, s-au înlocuit geamurile vechi cu geamuri termopan în tâmplărie de PVC, s-a refăcut întreaga instalație de căldură și s-a montat o centrală termică nouă pe lemn, s-au pavat scările și unele alee cu piatră, s-a construit un lumânărar, precum şi alte lucrări. Toate acestea au fost executate sub îndrumarea și conducerea preotului paroh Gabriel Leș, sprijinit cu jertfă și dăruire de membrii Consiliului Parohial, epitrop Vasile Matei. Cheltuielile au fost suportate de dreptcredincioșii parohiei, alături de alți binefăcători.

Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie

Pe o scenă aşezată în curtea bisericii s-a oficiat Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie de un sobor din care au făcut parte: Arhim. Dr. Casian Filip, vicar administrativ, Pr. Ciprian Coza, protopopul Chioarului, Pr. Gabriel Leş, parohul credincioşilor, Pr. Ioan Bârle din Boiu Mare, Pr. Marian Panici din Valea Chioarului, Pr. Mircea Lung din Mesteacăn, Pr. Iuliu Filip din Duruşa, Pr. Andrei Cucu din Vărai, Pr. Florin Indre din Fericea, Pr. Ionuţ Lupşe din Finteuşu Mare, Pr. Ilie Ardelean, fost paroh, pensionar, Pr. Dan Gabriel din Posta, Arhid. Teodosie Bud, consilier eparhial economic, Arhid. Vlad Verdeş, inspector eparhial pentru catehizarea tineretului, Arhid. Lucian Burnar, secretar eparhial, Arhid. Dr. Nifon Motogna, administratorul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” Baia Mare, Ipod. Vasile Pop.

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul Psaltic „Theologos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, dirijat de Florian Vois, iar la priceasnă a cântat elevul Paul Coza de la Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu” o cunoscută cântare bisericească. La Sfânta Liturghie s-au rugat împreună cu credincioşii primarul Ioan Sorin Burde al comunei Valea Chioarului, care l-a întâmpinat şi pe Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin, alături de alţi oficiali locali.

Cuvântul de învăţătură

Un vast cuvânt de învăţătură a rostit Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin despre Rugăciunea Arhierească a Domnului din Joia Cinei celei de Taină, din Joia Mare, şi despre Sfinţii Părinţi de la Sinodul I Ecumenic. „Este ultima rugăciune pe care o face Mântuitorul pentru Sfinţii Săi Apostoli către Dumnezeu Tatăl înainte de înfricoşătoarea rugăciune, cea mai presus de fire, pe care o va face în Grădina Gheţimani pentru Sine, a explicat Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin. Domnul nostru Iisus Hristos S-a rugat cu multă iubire şi îngrijorare pentru Sfinţii Săi Apostoli. Mântuitorul cunoştea dinainte ce urmează să se întâmple şi le-a spus Sfinţilor Săi Mucenici şi Apostoli că Se întoarce la Dumnezeu Tatăl, de unde a venit, şi că este nevoie să Se întoarcă, deoarece dacă nu Se va duce la Dumnezeu Tatăl prin Înălţarea la cer cu trupul cel omenesc, Înviat din morţi şi îndumnezeit, Duhul Sfânt Mângâietorul nu va veni. După Înaălţarea la cer Hristos devine interior nouă şi prin lucrarea Duhului Sfânt din Sfintele Taine, simţim că este cu noi, Îl simţim lângă noi, înlăuntrul nostru când ne împărtăşim cu Trupul şi Sângele Domnului. Simţim că nu suntem singuri, dar siguranţa aceasta ne-o dă Duhul cel Sfânt, a treia persoană a Sfintei Treimi, care e Mângâietorul şi Domnul de viaţă făcătorul.”

Distincţii

Pentru buna lucrarea de chivernisire a parohiei, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin l-a hirotesit pe preotul paroh Gabriel Leş ca iconom stavrofor, cu dreptul de a purta Sfânta Cruce. Membrii Consiliului Parohial şi mai mulţi binefăcători ai bisericii au primit Diploma Anului omagial. La rândul său, părintele paroh a dăruit Preasfinţitului Părinte Episcop Iustin un tablou pictat cu mama sa după trup şi cu biserica Mănăstirii Rohiei, o bederniţă, precum şi un coş cu flori. Foto.

• Cel de-al 41-lea aşezământ monahal în Episcopia Maramureşului şi Sătmarului

Duminică, 28 mai 2023, a Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat slujba de punere a pietrei de temelie pentru un nou aşezământ monahal în Episcopia Maramureşului şi Sătmarului şi a bisericii din lemn a acestuia, Schitul cu hramurile „Buna Vestire” şi „Sfântul Ierarh Nectarie al Eghinei” din Şomcuta Mare, Protopopiatul Chioar, în anul în care oraşul împlineşte 665 de ani de la atestarea ducumentară (1358), eveniment la care au participat un mare număr de credincioşi şi toţi preoţii din Protoieria Crhioarului, în frunte cu protoiereul Ciprian Coza. Schitul care se va înălţa este aşezat într-o zonă mirifică, cu vedere spre Ţara Chioarului, într-o fostă livadă, teren donat de familia preoţilor Marius Lazăr senior, consilier eparhial onorific, vrednic de pomenire, şi junior, slujitor la Baia Mare. Semnificaţia datei de astăzi este legată şi de împlinirea a 102 ani de la trecerea în lumea veşniciei a Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Justinian al Maramureşului şi Sătmarului, „Voievodul Spiritual al Maramureşului”, care a spus, cu mare convingere, din amvonul Rohiei, că ne aşteaptă pe toţi la „Poarta Raiului”. „Este o zi istorică pentru monahismul din Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, pentru că, iată, Dumnezeu a hotărât şi a venit momentul în care reînviem o veche vatră monahală a Ortodoxiei maramureşene, a spus Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin. Se pare că mănăstirea de la Şomcuta Mare a fost ctitorie a familiei voievodale a Drăgoşeştilor, deci putem să mergem în secolul al XIV-lea, 1391, soră cu Mănăstirea Peri, soră cu Mănăstirea Bârsana. Cert este faptul că pe la 1600 şi ceva, deci în secolul al XVII-lea, această mănăstire a existat, apare într-o hartă topografică făcută pentru prima dată din ordinul împărătesei Maria Tereza, pe la 1676, prima hartă topografică, apare mănăstirea de la Şomcuta. Şi apoi avem alte dovezi în care se spune în istorie că aicea a fost găzduit, la această mănăstire, Toma Cantacuzino, care a fost văr cu Matei Cantacuzino şi cu Constantin Brâncoveanu, deci familie voievodală, familie nobiliară, şi a lăsat un disc pe care se săvârşeşte Sfânta Proscomidie. Au trecut 30 de ani de la înfiinţarea Episcopiei, n-am reuşit să reactivăm această mănăstire, a venit momentul, pentru că au venit persoanele. Dumnezeu trimite persoanele care insistă. A venit maica Paisia şi a adus lângă ea încă o soră. Maica Paisia este din Glodul Maramureşului, cu multă dorinţă ca să facă ceva pentru Maica Domnului. Suntem în faţa acestui monument şi eveniment şi zic că-i de la Dumnezeu, pentru că este într-o zi mare. În 28 mai s-a născut Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Justinian. Nu-i întâmplător. Sunt 102 ani de atunci şi este şi duminica a VII-a după Paşti a Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic, ceea ce însemnează că această mănăstire, pusă sub ocrotirea Maicii Domnului, se va numi Buna Vestire, şi va fi mănăstire de călugăriţe, va fi un stâlp al Ortodoxiei şi va fi un loc de apărare, de propovăduire şi de mărturisire a sfintei şi dreptei noastre credinţe ortodoxe strămoşeşti. Chioarul n-a avut o mănăstire. Este prima mănăstire pe Chioarul nobil, pe Cetatea Chioarului, lângă Cetatea de Piatră, şi sunt fericit să facem acest moment. Am înfiinţat multe mănăstiri. 40 de mănăstiri şi schituri. Sunt de-a dreptul fericit să punem acest început, care va veghea asupra Cetăţii Chioarului şi mai ales asupra oraşului Şomcuta Mare, de unde atât mănăstirea va binecuvânta Cetatea cu Crucea, cât şi credincioşii vor privi spre acest loc unde, momentan, facem o bisericuţă de lemn, dar vom face o mănăstire de zid, brâncovenească, cu biserică de zid, cu tot ce ţine de o mănăstire adevărată românească şi brâncovenească. Aşa să ne ajute Dumnezeu!”

Slujba de sfinţire a fost oficiată de un sobor de preoţi din care au făcut parte Arhim. Dr. Casian Filip, vicar administrativ, Arhim. Dr. Macarie Motogna, exarhul mănăstirilor şi schiturilor, Pr. Andrei Marius Pop, consilier eparhial social-filantropic şi misionar, Pr. Ciprian Coza, protopopul Chioarului, Protos. Serafim Bilţ, eclesiarhul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” Baia Mare, Pr. Mihai Feher, protopopul onorific al Oaşului, Pr. Marius Lazăr jr., moştenitor şi donator al terenului, preoţi din Maramureşul istoric, alături de preoţii Chioarului, Arhid. Teodosie Bud, consilier eparhial economic, Arhid. Dr. Nifon Motogna, administratorul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” Baia Mare, cărora li s-au adăugat Gheorghe Ioan Buda, primarul oraşului Şomcuta Mare, Doru Lazăr, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, Vasile Iuga de Sălişte, editor vestit, venit tocmai din Cluj-Napoca, fiu al Maramureşului, alţi oficiali, familia Pr. Marius Lazăr jr., alături de mai multe sute de credincioşi din Chioar, Maramureşul Voievodal, Oaş şi Lăpuş.

Egumena schitului este Monahia Paisia Semeni, care a promis Maicii Domnului că va face o mănăstire, absolventă de informatică, ajutată de Maica Nectaria.

Răspunsurile au fost date de Grupul Psaltic „Theologos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, dirijat de Florian Vois.

Momentul a fost unul înălţător, deoarece a fost sfinţit atât locul de mănăstire, scris pe o placă de granit – 28 mai 2023 – şi o Sfântă Cruce pe care scrie „Loc sfinţit pentru mănăstire” , cât a fost pusă şi piatra de temeie pentru biserica de lemn a noului locaş de închinare, cu hramurile „Buna Vestire” şi „Sfântul Ierarh Nectarie din Eghina”, scris pe o placă de granit, biserică despre care am aflat că va fi ridicată de Părintele Toader Bârsan din Bârsana, slujitor la Mănăstirea Bârsana, cu echipa sa. „Este o zi istorică, a mai spus Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin. Punem început nou unui aşezământ vechi.”

Mănăstirea este străjuită de o frumoasă livadă de nuci, peste care a răsunat, în încheiere, cunoscuta priceasnă „O, Măicuţă Sfântă”, cântată de mulţimea de credincioşi şi preoţi, de s-a putut auzi de la câţiva kilometri depărtare. Foto.

Doamne ajută înălţarea acestei mănăstiri!