Istoricul comunității parohiale

Teritoriul Comunei Andrid este situat în Câmpia Vestică a țării, pe subunitățile acesteia: Câmpia Careiului și a Eriului. În Câmpia Eriului, teritoriul se situează în Nord-Vestul și Vestul cursului Eriului, întocmai porțiunea care se învecinează cu Câmpia Careiului.

Din organizarea administrativă a comunei Andrid fac parte următoarele sate: Dindești și Irina, care au aceeași așezare și relief ca și comuna din care fac parte.

Localitatea Andrid este așezată în partea de apus a județului Satu Mare, la intersecția șoselei Carei-Andrid-Tășnad, și are ca vecini următoarele sate: Pișcolt, Vașad, Sălacea, județul Bihor, Pir, I.A.S. Chereușa (Kandel), Dindești și Dindeștiul Mic (Cearda).

Satul Andrid apare pentru prima dată atestat documentar în anul 1332 sub numele de „Endred Sacerdos Sydred”. Acest nume va suferi modificări în decursul timpului astfel: în 1333 apare sub numele de  „Dendrea”, în 1334  „Endrid”, în 1442  „Endred”, în 1828 și 1851 „Endred”, în 1913  „Erendred”, apoi Andrid.

Monografia  „Szatmar varmegye” la paginile 63-64 face câteva referiri la această localitate, arătând că moșia de aici era stăpânită de familia Endredy, care poseda acest loc încă din secolul al XII-lea, când numele localității apare în documente sub denumirea de  „Endred” sau  „Endrid”. În anul 1398 feudalul Zoardfi Endredi a avut un proces  „pricină de judecată” cu Bartolomeu Dendelegi, din cauză că ultimul ar fi luat ilegal din pământul acestuia.

În 30 iunie 1829, orele 9 dimineața se producea primul cutremur, care avea intensitate mare, oamenii intră în panică neobișnuiți cu fenomenele seismice, foarte, foarte rare în zonă. Alte cutremure s-au mai produs în 1830 și 1831, unele simțindu-se și la Carei. Oamenii, după primele mișcări seismice au renunțat la case și și-au construit bordeie subterane numite hulube. Și azi în Andrid există o stradă numită Hulube (azi strada poartă numele de Mihai Eminescu). În 1834, 15 octombrie orele 7/8 dimineața se produce cutremurul cu cea mai mare intensitate, simțit și la Carei, acum fiind rândul bisericilor să se dărâme. Pereții acestora care deja erau crăpați de cutremurele anterioare, cedează. Se dărâmă cele două biserici din Irina, reformată și greco-catolică, la Dindești biserica greco-catolică complet, iar cea reformată în mare parte, bisericile din Andrid și Petrești complet.

În 15 noiembrie 1839 se produce ultimul cutremur, dar de intensitate mică și nu produce mari pagube.

Unitățile economice din comuna Andrid au un pronunțat caracter agricol. Procesul de colectivizare a agriculturii a început pe teritoriul comunei noastre la puțină vreme după celebra Plenara a Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 3-5 martie 1949, a hotărât ca pe întreg teritoriul patriei noastre să se treacă la cooperativizarea agriculturii. Cooperativa Agricolă de Producție din Andrid s-a înființat în luna iulie 1950. Este printre cele mai vechi unități din județ și din țară. Între anii 1965-1969 se construiesc și unități de prestări-servicii către populație (brutării, magazine, fierărie, croitorie, etc.).

Școala din Andrid este atestată documentar în anul 1797, în urma unei circulare date (pentru întreaga Transilvanie) de către Petru Maior, reprezentant de seamă al Școlii Ardelene, pe atunci inspector școlar în Transilvania, numit de Cancela Aulică de la Viena. 

Prima școală care a funcționat în sat după spusele bătrânilor, a funcționat în două case țărănești, câte o cameră, mobilier rudimentar, metode de învățământ învechite, copiii scriau pe tăblițe de lemn cu creion de cărbune.

Școala de stat cu predare în limba maghiară avea clasele I-VII, iar cea cantorală-bisericească cu predare în limba română, clasele I-IV.

Primul învățător cunoscut la Andrid: Cucu Gheorghe, care și-a format și un cor bisericesc. Alți dascăli: Sarca Vasile, Bobu Ioan-mare patriot. Acesta din urmă a pregătit în taină pe românii din Andrid și împrejurimi pentru a primi trupele românești din 1918, când Transilvania și-a reocupat locul său istoric în trupul ciuntit al Patriei Mame.

Biserica Parohială este așezată în centrul comunității românești-ortodoxe. 

Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea harului Sfântului Duh, Treimea cea de o ființă și nedespărțită; ziditu-s-a această Sfântă Biserică cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Parohia Ortodoxă Română Andrid, județul Satu Mare, Protopopiatul Ortodox Român Carei, Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului și Sătmarului între anii 1821-1825.

Această Biserică din Andrid, cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, a fost biserică greco-catolică, a început să se zidească în anul 1821, din dărnicia ctitorului FRANCISC GEOTZ, vice comite a Județului Satu Mare, mare proprietar de pământuri în Andrid. Lucrul l-au dat credincioșii, preot era GAVRIL CRASZNAY, iar curatori: Ioan Olah, Constantin Geotz, fratele ctitorului, Ioan Pușcașiu, Teodor Moca, Ilie Pascu, Gavril Marta și Ioan Terheș.

S-a construit Biserica în anii 1822, 1823, 1824 și 1825 sub preotul VASILE GERFELY de SZEKASES, fiind curatori: Ioan Olah, Ioan Pușcașiu, Teodor Borota, Ioan Kosia și George Sorian.

S-a sfințit în 8 noiembrie 1826 prin Reverendul PETRU POP de Carei.

Pe la anul 1840 a fost un cutremur mare și turnul bisericii s-a dărâmat și s-a făcut altul de lemn. Apoi turnul din lemn a fost înlocuit ”cu un turn de piatră” între anii 1907-1908, fiind preot Grațian Matei, anteprenor George Kiss, curatori: Georgiu Doarna, Moisa Dumitru, Ioan Moisa, Traian Holhoș, Vasile Nilvan, învățător-cantor Mihai Prunar.

Tot atunci s-a făcut și iconostasul pe cheltuiala celor trei frați: Simeon, Ioan și George Nilvan.

Între anii 1903-1904 este amintit preotul Bartolomei (probabil Gheorghe).

În 1904 își începe activitatea în parohia Andrid preotul GRAȚIAN MATEI, care va sluji Biserica și credincioșii vreme de 22 de ani, până în 1926.

”Printr-o adresă a Ministerului de Interne Nr. 1422 din 6-IV-1907 se cerea trecerea la folosirea limbii române, în administrație în locul limbii maghiare”

Același preot face următoarea menționare în ziua de 21 noiembrie 1918 ”În urmarea revoluției, de aici se începe conducerea protocoalelor (registrele botezaților, cununaților și decedaților) în limba română și dezbinarea de Episcopia Ruteană de HAJDUDOROG.

Între anii 1927-1938 apare un preot (sau poate au fost doi) în acte, uneori este scris Ioan-Silviu Sălăgean, alteori Silviu Gheorghe Sălăgean.

Din 1940-1948, apare în acte amintit preotul Gheorghe Rosianu, care slujește 8 ani. Deși a stat puțin în parohie a avut o activitate rodnică. Sub conducerea preotului protopop Gheorghe Rosianu s-a zugrăvit biserica în interior cu contribuția benevolă a credincioșilor, când s-a zidit și actuala casă parohială, fiind curatori: Gavril Orțan, Ioan Buia, Gheorghe Moș, Ioan Șorian și Gavril Rendeș.

Consacrarea (sfințirea) bisericii a avut loc în zilele de 3-4 octombrie 1943, de către episcopul greco-catolic PR: IULIU HOSSU de la Cluj.

În 1948 are loc trecerea Bisericii Greco-Catolice la Biserica Ortodoxă. În această condiție preotul Gheorghe Roșianu refuză trecerea la ortodoxie, este urmărit și hăituit de securitate. La un moment dat a fugit în mare taină și nimeni nu mai știe nimic despre el și familia lui pierzându-se în abisul istoriei.

Între 1950-1952 apare amintit preotul CARPA TEODOR.

În 1950 își începe activitatea renumitul și vrednicul de pomenire, cântărețul Vasile Pușcaș. El și-a obținut diploma de cântăreț bisericesc la Seminarul Teologic Ortodox din Cluj-Napoca, fiind la vremea aceea printre puținii cântăreți autorizați de învățământul teologic ortodox fiind angajat al parohiei pe stat de plată până a ieșit la pensie.

Din 1952-1958 slujește în parohia Andrid preotul Dumitru Borca.

Din anul 1958-1966, vreme de 8 ani slujește în Parohia Andrid, vreme de 8 ani, Preotul Ștefan Torok.

În 1960 și-a început activitatea îngrijitorul bisericii-sfătul-cum îi spuneam noi, Gliga Ioan, a fost angajat pe stat de plată până a ieșit la pensie.

În anul 1964, Biserica a fost reparată în exterior și zugrăvită în interior, pe cheltuiala benevolă a credincioșilor sub păstorirea Pr. Ștefan Torok, și a fost târnosită de Episcopul Valerian Zaharia al Oradiei în ziua de 13 iunie 1965. Preotul Ștefan Torok a murit la vârsta de 57 de ani și a fost înmormântat în cimitirul ortodox român din Andrid. Din soborul preoților care l-au condus pe ultimul drum amintim: P.C. Protopop Ioan Tolescu-Carei, Chișiu Gheorghe-Dindești, Borca Vasile, Șuta Ștefan, Danciu Ioan, Audron Mircea, Chiorean Vasile, Bănut Victor.

1. Istoricul Bisericii făcut de preotul Dumitru Borca, scris în Matricula Cununaților pe anii 1940-1970 la data de 15 ianuarie 1956.
2. Precizează într-o notă preotul Grațian Matei pe prima filă a Matriculei Botezaților pe anii 1903-1916.
3. Hazasultak Anya Konyve ”Matricula Cununaților pe anul 1918”
4. Aceste date le-am cules de prin arhiva parohială și din mărturiile celor mai bătrâni pentru mărturie mai bună posterității. Andrid la 15 ianuarie 1956 semnează preot paroh Dumitru Borca. Matricula Cununaților 1940-1970.
5. MATRICOLA MORȚILOR, poziția 2, din 8 februarie 1966.

Din vara anului 1966 până în 1970 este amintit preotul AUREL DRAGOMIRESCU. Era originar din părțile Moldovei și așa cum spuneau credincioșii a venit pentru întărirea ortodoxiei în parohia noastră. În cei 4 ani de activitate a dotat strana cu cărți de cult ortodoxe.

Din 1971-1977 este amintit Preotul Șuta Ștefan care ieșit la pensie în 1977.

Succesorul său, Preotul Lucian Blaga își începe activitatea la 1 noiembrie 1977 și va păstori până la 29 mai 2018, când a ieșit la pensie.

Este cea mai lungă pastorație, de peste 4 decenii. În acest interval de timp s-au făcut mai multe lucrări administrative, adică reparații la biserică și casa parohială.

În anul 1978 s-a comandat la fosta Cooperativă Meșteșugărească ”GUTINUL” din Baia-Mare, turnarea unui clopot nou în greutate de 506 kg., fără limbă și cumpănă, în valoare de 60.341 lei.

La 2 ani de la instalarea în parohie, sâmbătă, 24 februarie 1979 am primit vizita arhierească a P.S. Episcop Dr. VASILE COMAN al Oradiei, care încurajat de un mic sobor de preoți, doar 7 la număr, a săvârșit rânduiala vecerniei și a predicat Cuvântul lui Dumnezeu îndemnând credincioșii să picteze Biserica.

Sămânța Cuvântului lui Dumnezeu a prins roadă în inimile și sufletele credincioșilor și în anul 1989 am terminat de pictat biserica în interior în tehnica ”tempera grasă”. 

Pictura a fost executată de pictorii GRIGORIE NEAGU din București și frații IOAN și MIHAI BARNA din Bacău. Lucrările de pictură au costat frumoasa sumă de 86.000 lei.

Tot atunci s-a reparat biserica în exterior, inclusiv turnul s-a acoperit cu tablă. Lucrările au costat 65.000 lei.

Lucrările de pictură și reparații exterioare au fost binecuvântate în data de duminică 25 iunie 1989, de către P.C. Pr. Augustin Lucian ca delegat al P.S. Par. Episcop Dr. Vasile Coman al Oradiei, înconjurat de un sobor de preoți și un număr mare de credincioși.

După 4 ani, duminică 20 iunie 1993 Preasfințitul Iustinian Chira al Maramureșului și Sătmarului a binecuvântat lucrările de la reparații la casa parohială, în interior și exterior. Biserica a fost pusă la punct din nou, casa parohială s-a renovat și totul s-a făcut pe cheltuiala bunilor credincioși din Parohia Andrid. La liturghia arhierească a participat un număr mare de preoți și credincioși. Preotul Blaga Lucian a fost distins și ridicat la rangul de ”iconom stavrofor” cu dreptul de a purta cruce.

Între anii 2005-2009 s-a construit în cimitirul ortodox o capelă mortuară. Construcția a costat aproximativ 194.000 lei.

Pe parcursul timpului s-au mai făcut reparații fie la biserică, uși, geamuri termopan, sau introducerea apei potabile în casa parohială și canalizarea.

În 5 septembrie 2004 P.S. Iustin Sigheteanul-Episcop-Vicar a săvârșit liturghia arhierească în parohia noastră.

Alte vizite arhierești în parohie au mai avut loc la 23 august 2006, altă vizită la data de 31 iulie 2009. Ultima vizită arhierească în parohie a avut loc la data de 9 august 2011. Toate aceste vizite sunt consemnate în Sfânta Evanghelie.

În anul 2018, după pensionarea vrednicului Preot Blaga Lucian, în parohie este instalat Preotul Marcu Sorin Iovian, venit prin concurs de la  parohia Tiream. A slujit aici doar un an de zile, după care s-a transferat în Județul Cluj, Protopopiatul Huedin, Parohia Călata (Filia Călățele). 

În anul 2019, la data de 1 Noiembrie este numit pe seama acestei parohii Preotul Malanca Vasile Mădălin.

În anul 2021, se pune piatra de temelie pentru noua Biserica, cu hramul ‚ÎNĂLȚAREA DOMNULUI”, ale cărei ziduri în anul 2025 sunt la cota plus 7,8 m (începutul boltei și cupolelor).