Istoricul bisericii parohiale

Biserica parohială, monument istoric de categoria B, a fost zidită din piatră şi cărămidă între anii 1905-1911, pe locul unei vechi biserici care a fost ridicată între anii 1771-1782, loc marcat în cimitirul actual al bisericii prin înălţarea unei troiţe. În urma unui incendiu la o clădire reprezentativă a Primăriei, în anul 1905, la insistenţele protopopului Alexandru Breban, conducerea oraşului a aprobat ca materialele salvate din incendiu (piatră şi cărămidă) să fie folosite la zidirea unui nou locaş de cult al românilor. Proiectul noii biserici prevedea două turnuri asimetrice. Turnul din stânga, cel mai mare, datorită materialelor insuficient de trainice, s-a prăbuşit fiind foarte aproape de cota finală, ceea ce a dus la rezidirea lui din cărămidă nouă, cu preţul renunţării la cel de-al doilea turn. Biserica, a cărei arhitectură este inspirată din stilul roman combinat cu unele elemente gotice şi baroce, este construită după un plan tip sală cu dimensiunile 47m x 22m. Absida altarului este poligonală, decroşată. Naosul este acoperit cu o șarpantă în două ape, confecționat din scânduri casetate. Pe latura de vest a edificiului, în partea stângă a ușii principale, este adosat turnul-clopotniţă. Ridicat pe patru niveluri, acesta se încheie cu o șarpantă în formă piramidală.

Pictura bisericii a fost executată parţial de către pictorul bisericesc Gheorghe Busuioc (între anii 1969-1973), restul fiind continuată de către pictorii bisericeşti Barna Ioan şi Barna Mihai, între anii 2001-2004.

Ansamblul arhitectural al bisericii mai cuprinde: o casă parohială construită din cărămidă şi piatră în anul 1850, care a servit iniţial drept prima şcoală confesională a românilor din Baia Mare (aceasta adăposteşte un birou parohial, o sală de şedinţă şi repetiţii pentru corul bisericii); o capelă mortuară construită între anii 1934-1936 de către familia Rakoczy, în scopul înmormântării membrilor familie lor, la subsolul acesteia, urmând ca această capelă să fie folosită de toţi membrii comunităţii băimărene, lucru care se întâmplă şi în zilele noastre. La o distanţă de 100 m de biserică se află încă două case, proprietatea Parohiei, construite din cărămidă, între anii 1935-1936.

În patrimoniul parohiei se află: iconostasul bisericii, executat din lemn de tei, între anii 1925-1928, de către maestrul Keresztesi Karol din Tăşnad. Se ştie că cinci icoane din iconostats: cele împărăteşti şi Cina cea de Taină, centrală, sunt pictate de pictorul Traian Bilţiu Dăncuş, iar pentru celelalte icoane nu se cunoaşte autorul. 

Comunitatea parohială a fost păstorită, cu vrednicie, de-a lungul anilor de către preoţii: Pr. Grigore Maghiar (1778-1786), Pr. Grigore Covaciu (1786-1787), Pr. Simion Suciu (1787-1793), Moise Dragoş (1794-1817), Pr. Alexandru Terebeşoi (1818- 1837), Pr. Andrei Teofil Fage (1837-1839), Pr. Ianoş Fage (1839-1855), Pr. Gherasim Mihalca (1855-1857), Pr. Teodor Sabău (1857-1873), Pr. Ştefan Pop (1873-1874), Pr. Ştefan Bilţiu (1874-1901), Pr. Andrei Pop (1901-1904), Pr. Alexandru Breban – ctitorul bisericii (1902-1927), Pr. Mihail Rednic (1905-1906), Pr. Artur Anderco (1906-1914), Pr. Nicolae Câmpian (1914-1919), Pr. Georgiu Tohătan (1919-1920), Pr. Sigismund Lenghel (1920-1939), Pr. Vasile Sabo (1936-1939), Pr. Patriciu Trufaşiu (1929-1954), Pr. Gheorghe Marian (1939-1948), Pr. Alexandru Benea (1954-1970), Pr. Gheorghe Lupşe (1965-1966), Pr. Aurel Gliga (1955-1960), Pr. Aurel Gliga (1973-1977), Pr. Dr. Carol Pop (1960-1977), Pr. Romul Pop (1970-1978), Pr. Liviu Ştefan (1977-1985), Pr. Ioan Ştiru (1978-1988), Pr. Viorel Tira (1978-1996), Pr. Andrei Costinaş (1986-2015), Pr. Vasile Dodea (1989-1990), Pr. Adrian Terec (1995-prezent), Pr. Nicolae Varga (1996-2017), Pr. Marius Sabou (2015-prezent) și Pr. Tirean Daniel (2017-prezent).

În memoria comunităţii au rămas consacrate numele cântăreţilor: Cosma Ioan Șofron, Pr. Ioan Casian Gavriș, Radu Anton. Dintre epitropi s-au remarcat: Vâcle Ioan, Babici Irimie, Grobei Andrei, Oniga Viorel, Aim Simion, Drăguş Gheorghe, Grigoraş Ioan, Grobei Virgil, Constantin Bâznă, şi Todoran Ioan.

Cimitirele

Sunt în număr de două și poartă denumirea de “Cimitirul Catedralei”  şi “La Nuci”. Cel dintâi se află în curtea bisericii parohiale, iar cel de-al doilea la o distanţă de 800 de metri faţă de aceasta.

Activităţi culturale şi filantropice

Corul bisericii activează din anul 1930, printre dirijori remarcându-se: Ioan Mureşan, Vasile Fusar, Iustin Podăreanu, Mircea Herbil, Grumaz Minodora și Gabriela Cânța, în prezent. Biblioteca parohială este situată în clădirea bisericii şi conţine peste 2500 de titluri.

Activităţile pastoral-misionare şi filantropice prezente cuprind: cercuri catehetice şi artistice în cadrul programelor „Hristos împărtăşit copiilor” şi „Alege şcoala” sau în paralel cu acestea, unele, cu caracter special, organizate la iniţiativa preotului paroh, pelerinaje ocazionale cu membrii corului şi cu credincioşii, la mănăstirile din ţară, excursii în ţară şi străinătate.   

În cadrul activităţilor filantropice se distinge acţiunea de ajutorare a mănăstirilor româneşti de la Muntele Athos, prin organizarea de colecte în acest sens, activităţi filantropice pentru familiile şi persoanele nevoiaşe din parohie şi nu numai, colecte pentru şcoli teologice, mănăstiri şi parohii cu o situaţie delicată din punct de vedere financiar.  

Surse bibliografice

1. 1.Bandula, Octavian – Pagini din istoria Maramureșului, Baia Mare 1967
2. 2.Monografia Municipiului Baia Mare, vol I, Baia Mare, 1972
3. 3.Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului – Situația confesională a populației din Protopopiatul Ortodox Român Baia Mare, conform Institutului Național de Statistică
4. 4.Suciu, Coriolan – Dicționar istoric al localităților din Transilvania, Edit. Academiei R.S.R, București 1967-1968
5. 5.Protopopiatul Baia Mare, Monografie-Album, Editura Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului, Baia Mare, 2015
6. 6.www.protopopiatul-baia-mare.ro

Istoricul bisericii parohiale

Aflată în imediata apropiere a Gării CFR din Baia Mare, în cartierul Traian, biserica parohială cu hramul ”Soborul Sfinţilor 12 Apostoli” a fost zidită din cărămidă şi beton armat, între anii 1991-1997, după un plan triconc, cu dimensiunile 31m x 19m. Absida altarului este semicirculară decroşată. Naosul este acoperit cu o cupolă pe pandativi. Pe latura vestică a edificiului sunt situate două turnuri-clopotniţă angajate navei cu şarpantă în formă de calotă. Lucrările de pictură în tehnică frescă au fost efectuate de către pictorul bisericesc Ilie Căpuşe, din Curtea de Argeş, între anii 1997-2000.

Construcţia bisericii a fost prevăzută, dintru început,  cu un demisol care, între anii 1992-2000, a servit drept spaţiu liturgic de fiecare zi, funcţionalitate care continuă şi în prezent.  

Din 2021 până în prezent construcția bisericii este în atenția noastră pentru diferite lucrări de întreținere, reparații și înzestrare.    

Comunitatea parohială a fost păstorită de către vrednicul de pomenire – întemeietor al parohiei și al bisericii – părintele Bălan Gheorghe, între anii 1990 – 2023 †.

Preoți și diaconi în slujba parohiei noastre: pr. Bălan Milan (1993 preot slujitor, 2019 – paroh până în prezent),  pr.  Pop Andrei (din anul 2022 – preot slujitor),  Pr. Dr. Dani Dorinel (2001- 2022  –  preot pensionar în prezent) și  diaconul Herţeg Ionel (2013- până în prezent).

În rândul comunităţii parohiale amintim vrednicia epitropului (prim-curator) Deac Gheorghe (1991- până prezent) şi, a cântărețului Pop Ioan (1991- 2022 †  – trecut în veșnicie).   

Corul bisericii activează din anul 1993, la iniţiativa pr. paroh Bălan Gheorghe, şi a fost 

condus de Bălan Milan (1993-1994),  prof. Grad Ioan (1994- 2015 †) și de către dirijorul Indre Eugen  (din 2015 – până în prezent).    

Cântăreți la strană: Pop Ioan  1991-2022 † ,  Herțeg Ionel 2008 – 2022,   Hudiță Dorin  2022 – până în prezent.

Biblioteca parohială se află în incinta bisericii şi are un număr de peste 500 de titluri.

Activităţi culturale şi filantropice

Cercuri catehetice cu copiii în cadrul programelor naţionale „Hristos Împărtăşit copiilor” şi „Alege şcoala”, programe filantropice organizate în preajma marilor sărbători, vizite pastorale la domiciliul celor aflaţi în suferinţă, foaie parohială sporadică, pelerinaje anuale pentru membrii comunităţii la mănăstirile din ţară, dar şi în străinătate. Activităţi catehetice organizate la vecerniile duminicale pentru toate categoriile de vârstă. 

În parohie se desfășoară sistematic activități pastoral-misionare pentru copii și tineri, acțiuni filantropice pentru persoane vârstnice și pentru cei aflați în dificultate socială,  pelerinaje anuale pentru membrii comunităţii parohiale, asistenţă duhovnicească şi caritabilă pentru toți creștinii din parohie ori de câte ori este nevoie.

Surse bibliografice

Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului – Situația confesională a populației din Protopopiatul Ortodox Român Baia Mare, conform Institutului Național de Statistică

Protopopiatul Baia Mare, Monografie-Album, Editura Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului, Baia Mare, 2015

www.protopopiatul-baia-mare.ro

Istoricul bisericii parohiale

O adevărată bijuterie arhitecturală, în str. Crişan, nr. 1, lângă “Turnul Ştefan”, îşi înalţă maiestuoasă turlele spre înaltul cerului, Biserica “Sf. Ierarh Nicolae”, situată în centrul vechi al Municipiului Baia Mare. Românii ortodocşi au existat în Baia Mare şi sub stăpânirea veche, înainte de 1918, mai ales în rândul muncitorilor care s-au strecurat ani de-a rândul în căutarea unei existenţe aici în zonă. Preotul Alexiu Latiş a avut inspiraţia de a-i cuprinde pe aceşti muncitori într-un grup cu intelectualii ortodocşi mai puţin numeroşi şi aşa a înjghebat, în 1922, prima parohie ortodoxă română din Baia Mare.

Prin vrednicia slujitorilor şi a credincioşilor, în urma multor insistenţe către organele locale, parohia nou înființată a primit în str. Crişan nr. 1, sala de sport a vechiului Gimnaziu Maghiar (Șc. “Petre Dulfu”) – sală aflată la acea dată în posesia liceului “Gheorghe Șincai”, care a fost amenajată ca lăcaş de cult ortodox, ridicându-i-se un turn şi făcându-se reparaţiile necesare. Clădirea de atunci a fost amenajată şi donată de către Consiliulul Oraşului Baia Mare în favoarea Bisericii Ortodoxe, prin Decizia nr. 6366 din 8/21 septembrie 1922. Situat în Centrul Vechi al oraşului, imobilul donat Bisericii Ortodoxe a necesitat de-a lungul anilor numeroase reparaţii, realizate de bunii credincioşi ortodocși din ,,Cetatea de Piatră”. 

Primele lucrări, despre care avem informaţii scrise, datează din timpul Protopopului consilier Latiş Alexiu – paroh, încununate cu târnosirea bisericii în 8 septembrie 1929 de către Prea Sfinţitul Episcop Nicolae Ivan al Clujului. Iată ce consemnează un ,,ACT COMEMORATIV”, semnat de Episcopul Nicolae Ivan şi Paroh Protopop Alexiu Latiş: ,,Ziditu-sa această sfântă biserică, în anul Domnului una mie nouă sute douăzeci şi şase, în vremea domniei Primului Rege al tuturor Românilor Ferdinand I şi s-a sfinţit în anul Domnului una mie nouă sute două zeci şi nouă, la praznicul Naşterii Născătoarei de Dumnezeu, în al treilea an al domniei M.S. Regelelui Mihaiu I. şi al unsprezecelea de la întregirea neamului, Inalţi Regenţi fiind A.S.R. Principele Nicolae, I.P.S.S. Miron, primul Patriarh al României şi Dl. Gh. Buzdugan, prin P.S.S. Nicolae Ivan, episcop al Vadului Feleacului şi Clujului, fiind protopop al tractului Baia Mare şi preot al locului încă de la înfiinţarea parohiei, în anul una mie nouă sute două zeci şi doi, Alexiu Latiş. Ca prinos de recunoştinţă adus Prea Puternicului Dumnezeu pentru sprijinul acordat Neamului Românesc întru reinstalarea Stăpânirei Sale în aceste părţi; ca un semn de afirmare şi prosperitate a vechei credinţe strămoşeşti ortodoxă pe aceste meleaguri cu mila lui Dumnezeu, cu concursul Înaltului Guvern a D-nei şi D-lui Teofil G.Dragoş fost prefect al judeţului, al Consiliului parohial al cărui Preşedite a fost în tot timpul zidirii Dl. Ing. Alexandru Iancu, cu sprijinul enoriaşilor şi locuitorilor din Baia Mare .”

Un eveniment de mare importanţă este faptul că în Biserica veche s-a ţinut prima şedinţă a tuturor preoţilor români din Nordul Maramureşului, după reîntregirea Bisericii Ortodoxe Române din 1948. Şedinţa a fost prezidată de I.P.S. Sebastian Rusan, însoţit de către P.C. protopop Pr. Dr. Carol Pop. Trecerea anilor peste vechiul lăcaş de cult a impus efectuarea unor reparaţii. Acestea s-au făcut în anii 1949-1950, 1971-1972. Începând cu anul 1976, procesele verbale din arhiva parohială vorbesc despre deteriorarea gravă a pereţilor bisericii în exterior şi interior şi despre necesitatea de a face reparaţii capitale sau despre reconstruirea acesteia. Astfel, în timpul preotului paroh Bălan Gheorghe (1 iulie 1974 – 1991) şi a protoiereului Mociran Gavril (1 ianuarie 1970 – † 6 iulie 1995), s-a reuşit ca în data de 16 martie 1980, în Biserica Parohială Ortodoxă Baia Mare II, care azi poartă numele “Sfântul Nicolae”, să se întrunească adunarea parohială şi să aprobe, conform Procesului verbal nr. 12/1980, “efectuarea lucrărilor de reparaţie capitală în valoare de 60.000 lei”, pentru care adunarea parohială şi consiliul parohial îşi dau acordul.

În data de 6 decembrie 1981, de ,,Sfântul Ierarh Nicolae“, se intră în biserica nou construită – configurația actuală a bisericii, Sfânta Liturghie fiind oficiată de un sobor de preoţi, în frunte cu delegatul Sf. Arhiepiscopii – Pr. Vicar Ioan Baciu. La 1 martie 1983, conform proceselor verbale din Arhiva Parohiei, se înaintează Cancelariei Patriarhale o adresă prin care se cere întocmirea devizului pentru lucrările de pictură, în suprafaţă de 988 m². La 20 august 1985, are loc recepţia lucrărilor de pictură ce s-au executat între anii 1983-1985 de către pictorul Botezatu Petru din Bucureşti, prin contractul încheiat în data de 20 octombrie 1983. Sfinţirea Bisericii “Sf. Nicolae” a avut loc în data de 10 nov. 1985 de către Î.P.S. Teofil Herineanul – Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Preasfinţia Sa Justinian Chira Maramureşanul, în frunte cu un de mare sobor preoţesc, din care a făcut parte și Preasfinţitul Părinte Iustin – Episcopul Maramureșului și Sătmarului, pe atunci ieromonah al mănăstirii “Sf. Ana” – Rohia. 

Între anii 2006-2009, în timpul păstoririi Pr. Pop Ioan (1993-2018) – consilier eparhial, se restaurează integral pictura bisericii de vrednicul de pomenire pictor Mihai Pascariu, ucenic al pictorului Botezatu Petru, se execută lucrări de restaurare intergrală a exteriorului bisericii, se realizează încălzirea centrală modernă, precum și lucrări de tinichigerie şi vopsitorie, care vor îmbrăca în haină nouă întreaga biserică. Resfinţirea bisericii, în urma lucrărilor efectuate, a fost făcută de Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Justinian Chira al Maramureşului şi Sătmarului la data de 6 decembrie 2009, înconjurat de un mare sobor de preoţi şi diaconi.

Între anii 2015-2016 se înlocuiesc geamurile vechi cu tâmplărie de termopan, iar apoi sunt împodobite cu vitralii care îi reprezintă pe Sfinţii Români. În anul 2017 se reface Sfânta Masă, fiind zidită din nou din cărămidă, apoi este aşezată deasupra o placă de marmură, conform noilor norme bisericeşti, fapt pentru care, în data de 6 decembrie 2017, în ziua de prăznuire a Sfântului Ierarh Nicolae, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului a oficiat slujba de târnosire, oferind Bisericii, cu această ocazie, cel de-al doilea Hram “Duminica Sfinţilor Români”, a doua Duminică după Rusalii.

În cei peste 100 de ani de slujire şi liturghisire la Parohia “Sfântul Nicolae” din Baia Mare, până în prezent s-au perindat un număr de 20 de preoţi şi diaconi menţionaţi oficial în documentele scrise:

• Prot. Consilier Latiş Alexiu (1922-1940)
• Pr. Bânda Dumitru (1940-1946)
• Pr. Prot. Bărbos Ştefan (1946-1947)
• Pr. Şovrea Ioan ( 1944-1948)
• Pr. Popa Ilie (1948-1951)
• Pr. Huzău Vasile (1950-1970), trecut în veşnicie în 1995
• Pr. Prot. Mociran Gavril (1 ian. 1970-1995), trecut în veşnicie în 6 iul. 1995
• Pr. Cons. Bălan Gheorghe (1 iul. 1974-1991), când se transferă şi înfiinţează Parohia „Soborul Sfintilor 12 Apostoli” în zona gării, unde construieşte un nou lăcaş de cult
• Pr. Trif Vasile (1986-1990), înfiinţează Parohia „Sf. Treime” unde se transferă
• Pr. Gavra Viorel (1991-1993), se transferă şi construieşte Biserica „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril”
• Pr. Cons. Pop Ioan (1993-2018, paroh din 1995), funcţionând ca secretar şi consilier eparhial până la pensionare
• Pr. Bulz Gavril (1994-2002), transferat la Parohia C-tin şi Elena nou înfiinţată în Baia Mare
• Diacon Trif Vasile (2002-2006), apoi a plecat prin transfer în Canada
• Pr. Trif Vasile (2002-2017), revenit prin transfer de la Sf. Treime
• Diacon onorific Nuszer Alexandru (2002-2005), apoi a fost hirotonit preot pe seama Parohiei Culciu Mare, Prot. Satu Mare
• Diacon onorific Conea Florin (2014-prezent)
• Pr. Morar Gabriel-Preot misionar (2009-prezent) cu slujire la biserica “Sf. Nicoale”
• Pr. Mihai Tira (2006 – în prezent)
• Pr. Covaciu Petrică (2017 – prezent)
• Pr. Paroh Coroian Fabian (2018-prezent), Protopop al Protopopiatului Baia Mare.

Din 1 noiembrie 2018 până în prezent, Parohia “Sfântul Nicolae” din Baia Mare, cu un numar de 5.969 de credincioși, este administrată de Pr. Fabian Coroian – Protopop al Protopopiatului Baia Mare. În timpul păstoririi sale, într-un timp relativ scurt, biserica parohială este împodobită şi restaurată cu lucrări de reparaţii şi renovare exterioară integrală, iar în interiorul bisericii se reamenajează soleea, se plachează pardoseala cu granit şi se instalează un sistem modern de încălzire prin pardoseală. 

Cimitirul parohial

De asemenea, începând cu anul 2019, se inventariază locurile de veci din cimitir şi se restructurează sistemul de funcţionare a cimitirului parohial, în condiţii moderne şi actuale, pentru o bună funcţionare administrativă. Cimitirul parohial, cu denumirea ”Horia I” se află la o distanță de 500 m față de biserica și datează din secolul al XIX-lea. 

Activităţi culturale şi filantropice

 Corul bisericii a luat ființă la inițiativa preotului Gavril Mociran, în anul 1970 și printr-o creștinească solidaritate venită din partea Bisericii “Adormirea Maicii Domnului” (Catedrala Veche), prin experiența pusă la dispoziție de către dirijorul Mureșan Vasile pentru a înființa un cor bisericesc pentru această comunitate. Acesta a fost urmat de dirijorii Nicolae Vasile (1971), Lazăr Bogar (1971-1989), Eugen Indre (1989), Cornel Gherasim (1990), iar între anii 1990 – 2017, profesorul Vaida Simion este cel care a excelat în conducerea și însoțirea muzical-expresivă a demersului liturgic al acestei parohii. De-a lungul anilor corul bisericii a avut o bogată activitate atât în spațiul liturgic cât și în cel laic prin participarea la concursuri și concerte organizate în țară și străinătate. Se disting participările la concerte omagiale pentru Poetul Mihai Eminescu și pentru marele violonist și compozitor Ciprian Porumbescu, colaborarea muzical-artistică cu Centrul Cultural Român din Gyula-Ungaria, pe lângă multitudinea de concerte de colinde, cântece pascale, dar și patriotice în care a fost implicat anual acest cor. 

Ca un organism care a închegat și reprezentat comunitatea dreptmăritoare românească din Centrul Vechi al Municipiului Baia Mare, Biserica “Sfântul Nicolae” a consacrat istoriei ortodoxiei băimărene numele cântăreţilor: Bogar Lazăr (1960-1980), Matioc Vasile (1960-1990), Ciolte Zamfir (1960-2001), Moldovan Petru (1975-2020), dar și ale epitropilor: Cînța Nicolae (1970-1980), Lupșe Traian (1980-1995), Fărcaș Andrei (1995-2010) și Marian Gheorghe (2010-2024)  

În plan cultural și pastoral-misionar, încă din anul 2009 Parohia “Sfântul Nicolae” din Baia Mare a încheiat parteneriate educaţionale cu şcolile şi liceele din perimetrul parohiei, coordonate de către părintele Mihai Tira și concretizate în întâlniri periodice cu copiii şi tinerii din şcoli, care au participat şi au obţinut rezultate deosebite la concursurile locale şi naţionale iniţiate de Episcopie sau Patriarhie. De asemena, în cadrul Proiectului Catehetic Naţional “Hristos împărtăşit copiilor”, din 2009 până în prezent, s-au desfăşurat periodic cu copiii şi tinerii diverse activităţi cultural-artistice şi educativ-creative, cateheze, concerte de colinde, scenete religioase, pelerinaje, excursii, tabere de vară, etc. În 6 decembrie 2022, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la înființarea parohiei, se publică volumul omagial “Biserica “Sf. Nicolae” la Centenar.”

În cadrul activităţilor filantropice se disting acţiuni de ajutorare a copiilor de la Centrul pentru persoanele cu dizabilități și a copiilor dintr-o Casă de tip familial aflate relativ aproape de biserică, ceea ce oferă posibilitatea slujitorilor și membrilor comunității parohiale să se implice periodic. Totodată sunt identificate, monitorizate și sprijinite periodic familiile și persoanele din parohie cu o stare socială precară.   

Aflată în imediata apropiere a clădirii în care își desfășoară activitatea Catedra de Teologie Ortodoxă, a Facultății de Litere, din cadrul Universității de Nord din Baia Mare, Biserica “Sfântul Nicolae” se dovedește a fi spațiul eclesial cel mai potrivit pentru programul liturgic și duhovnicesc al studenților teologi băimăreni. Simbol și chivot al credinței ortodoxe strămoșești, Biserica “Sfântul Nicolae” din Baia Mare se împodobește și înnoiește mereu prin prezența credincioșilor care îi trec pragul zi de zi, pentru a-și găsi mângâiere sufletească și întărire în credință.

Surse bibliografice

1. 1.“Renaşterea”, Organul oficial al Episcopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului şi Clujului, Cluj, nr. 35/29 august 1926
2. 2.Registrul de procese verbale pe anii 1970-1986, în manuscris, aflate în Arhiva Parohiei “Sf. Nicolae”- Baia Mare
3. 3.Lotica Vaida/Simion Vaida, Corul Bisericii “Sf. Nicolae” Baia Mare la 35 de ani, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 2005
4. 4.Protopopiatul Baia Mare, Monografie-Album, Editura Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului, Baia Mare, 2015
5. 5.www.protopopiatul-baia-mare.ro

Istoricul bisericii parohiale

Biserica parohială, situată în centrul oraşului, în cartierul Decebal, a fost zidită la iniţiativa şi sub coordonarea preotului paroh Dodea Vasile, din cărămidă şi beton armat, între anii 1990-2011. Este construită după un plan triconc cu absidele laterale rectangulare, având dimensiunile de 50 m x 35 m. Absida altarului este poligonală decroşată iar naosul este acoperit cu o cupolă pe pandativi. Pe latura vestică a edificiului sunt situate două turnuri adosate, cu şarpantă în formă de semicalotă, acoperite cu tablă de inox. 

Ceea ce se distinge în arhitectura bisericii este faptul că pe fațadele exterioare laterale, pe toată lungimea edificiului, sunt dispuse două terase alcătuite din șiruri de arcade. Turla principală este flancată în colțuri de patru turnulețe, egale ca dimensiuni, cu şarpantă în formă de semicalotă. Lucrările de pictură în stil neo-bizantin, în tehnică fresco, au fost efectuate de către pictorul bisericesc Mircea Constantinescu, între anii 2005-2010. 

Ansamblul arhitectural al bisericii s-a completat cu un turn-clopotniţă cu lumânărar cu dimensiuni mai mult decât generoase (11 m x 9 m), construit din cărămidă şi beton armat, după aceleaşi coordonate arhitecturale cu cele ale bisericii. Noua construcţie a fost iniţiată şi coordonată începând cu anul 2014 de către pr. dr. Augustin Vasile, parohul bisericii Nasterea Domnului începând cu 01.05.2014.  Ăn anii urmatori a fost dotata biserica cu un sistem de sonorizare ultramodern, au fost reparate și automatizate clopotele bisericii și a fost înzestrat Sf. Altar cu acoperămite noi și veșminte preoțesti noi. În anul 2017 s-a schimbat sistemul de încălzire cu turbosuflante cu    încălzire centrală și au fost schimbate geamurile din fier cu geamuri termopan.  În anul 2018 s-a schimbat mobilierul la sala de consiliu, la sala de ședintă, la camera cu anafora și la Sf Moaște. Între 2020-2023 au fost executate vitralii în gemurile Sf. Altar și a fost refăcut o parte din mobilier. 

În curtea exterioară a bisericii a fost amplasată o Toiță maramureseană, din lemn de stejar, la împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire, o Troiță din granit, amplasată la intrarea dinspre parcarea Kaufland, și o altă Troiță din granit, amplasată în fața Spitalului Județean.

În cursul anului 2024, în biserică au avut loc mari lucrări de investiții respectiv: desfacerea pardoselii vechi de scândură.  de pe o suprafață de 750 mp;  introducerea încălzirii în pardoseală pe această suprafață precum și lucrări pregatitoare pentru placarea cu granit;  a fost placată, apoi, toată suprafața cu granit multicolor, urmând să se continue lucrările prin refacerea Sf. Altar și al mobilierului. 

Din terenul proprietate al parohiei „Nasterea Domnului”  s-a cedat prin superficie Episcopiei Ortodoxe a Maramureșului și Sătmarului o suprafață necesară construirii Gradiniței confesionale “Maica Domnului Împărăteasa Îngerilor” .

Comunitatea parohială, una relativ nouă, a fost păstorită de preoţii: Dodea Vasile (1990-2014) care a slujit alături de Maghear Isaia (1990-2000) şi Petrescu Liviu (2000-2008), pr. dr. Augustin Vasile (2014-prezent) care slujeşte împreună cu pr. Donca Sorin Constantin (2000-prezent) şi pr. Thira Florin Nicolae (2010-prezent).

Deși relativ nouă, Parohia Nașterea Domnului a avut în sânul ei oameni care s-au remarcat prin dăruirea și slujirea Bisericii lui Hristos în calitate de cântăreți bisericești: Nistor Ioan (1990-2011) și Babici Ionuț (2011-2019)   Petrovan Casian (2019-prezent) sau în calitate de epitropi: Frumos Gheorghe (1990-2002), Dragomir Vasile (2002-2014) și Sigheti Gheorghe (2014-prezent) Prof. Dr Mircea Farcas (2022-prezent). 

În biserica parohială este adăpostită o raclă cu părticele din moaștele Sfântului Mare Mucenic Pantelimon, aduse în anul 2010 de la Sfântul Munte Athos de către monahul Varsanufie Gogea, superiorul Schitului Sfântul Dimitrie-Lacul. De asemenea, în biserică mai există părticele din moaștele Sfântului Ierarh Dimitrianos, Sfânta Mare Muceniță Paraschevi și a Sfântului Mare Mucenic Trifon, aduse de același monah pe data 8/21 Iulie 2003 . 

Corul bisericii activează din anul 1990,  este condus de profesoara Ion Gabriela, de la înfiinţare şi până în present, cu unele întreruperi, timp în care activitatea corului a fost coordonată de domnişoara Druţă Georgiana. Biblioteca parohială este situată în clădirea bisericii într-un spaţiu special amenajat, deasupra diaconiconului, şi cuprinde peste 300 de titluri.

Activităţi culturale şi filantropice

Au fost organizate cercuri catehetice cu copiii în cadrul programelor naţionale „Hristos Împărtăşit copiilor” şi „Alege şcoala”.  Periodic au fost organizate pelerinaje la mănăstirile din Nordul Moldovei şi din Transilvania sau Maramureș. S-au organizat colecte în bani pentru cazurile sociale din parohie. 

În vara anilor 2017  și 2018,  prin grija Pr. Paroh Vasile Augustin și cu sprijinul Consiliului Județean Maramureș, s-au oganizat tabere de vară cu durata de o săptămână cu copii din parohie. Taberele s-a numit „Icoana din sufletul copilului” ediția I și a II-a. La buna desfășurare a  acestora și-au adus contribuția Consiliul Parohial, Comitetul de Femei, condus cu responsabilitate de D-na prof. Ana Sfara, și cadre didactice voluntare de la școlile din parohie și nu numai. Datorită pandemiei nu am mai reluat tabara, dar  în anii următori am făcut activități cu copiii din parohie, într-o sâmbătă pe lună, în care am avut cercuri de pictură, de teatru religios, de muzică corală infiintând un cor de copii condus de d-na prof. Bob Mihaela. 

Sub coordonarea preotului dr. Augustin Vasile membrii comunităţii parohiale s-au implicat în organizarea Reuniunii Naţionale a Tinerilor Ortodocşi, prin cazarea unui număr de 150 de tineri participanţi la Reuniune.

Toate unităţile şcolare din cuprinsul parohiei (Şcoala nr. 11, „Nicolae Iorga”, Şcoala Nr. 17, „A.I. Cuza”, Şcoala nr.18 şi Grădiniţa Nr. 33) au fost cuprinse într-un proiect de parteneriat concretizat în cercuri catehetice periodice conduse de preotul paroh dr. Augustin Vasile, secondat de ceilalţi doi preoţi slujitori.

Anual, la iniţiativa preotului paroh dr. Augustin Vasile şi sub auspiciile hramului bisericii se desfăşoară de-a lungul postului închinat Naşterii Domnului concerte de colinde în care sunt angrenaţi elevii şcolilor, copiii şi tinerii parohiei sub titlul „Sara de Crăciun”. De fiecare dată proiectul este încununat de un concert al corului parohiei, urmat de tradiţionalul colind la ierarhul  Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului,  P.S. Justin .

În fiecare an, în duminica dinaintea  Praznicului Naşterii Domnului, se organizează hramul bisericii cu participarea P.S Episcop Iustin al Maramureșului și Sătmarului.

Acţiunile filantropice prezente cuprind asistenţa duhovnicească şi caritabilă la familiile şi persoanele nevoiaşe din parohie, concretizată în sprijin material-financiar, dar şi în produse alimentare.  Se organizează, cu sprijinul credincioților, al  Consiliului Parohial și al Comitetului de Femei, colecte în alimente neperisabile din care se fac pachete consistente pentru 100 de familii nevoiașe din parohie. Pachetele sunt distribuite acasa prin voluntarii parohiei. 

Situată la confluența a trei cartiere mari din Baia Mare și amplasată în fața Spitalului Județean și a Palatului de Justiție, Biserica „Nașterea Domnului” din Baia Mare se bucură de un real interes din partea credincioților care participă la Sfintele Slujbe într-un număr mare, în fiecare duminică și sărbătoare. 

Surse bibliografice

Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului – Situația confesională a populației din Protopopiatul Ortodox Român Baia Mare, conform Institutului Național de Statistică

Protopopiatul Baia Mare, Monografie-Album, Editura Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului, Baia Mare, 2015

www.protopopiatul-baia-mare.ro

Istoricul bisericii parohiale

Biserica parohială a fost zidită din cărămidă între anii 1938-1940, cu contribuţia majoră a Trustului Minier „Valea Roşie”, denumire care s-a consacrat pentru întreg cartierul. Directorul de atunci al Trustului, Gheorghe Suciu, având în vedere faptul că acest cartier era locuit în covârşitoarea majoritate de mineri, a susținut demersul de construire a acestui sfânt locaș. Biserica este construită după un plan tip sală cu dimensiunile 27m x 13 m. Absida altarului este poligonală decroşată. Naosul este acoperit cu o boltă tăvănită, poligonală. Pe latura vestică a edificiului este situat turnul-clopotniţă sub formă pătrată, adosat navei, fără şarpantă.  Deşi funcţionalitatea liturgică deplină este menţionată începând cu anul 1940, târnosirea Sfântului Locaş a fost săvârşită în anul 1953, de episcopul ortodox Valerian Zaharia al Oradiei. Pictura a fost realizată de către pictorul Alexandru Ziffer, în timpul păstoriri preotului Gheorghe Lupşa (1950-1984), şi refăcută de către pictorul bisericesc Teodor Cupşa între anii 1991-1994.

Ansamblul arhitectural al bisericii mai cuprinde o casă P+1 construită din cărămidă între anii 2002-2003 şi adăposteşte un birou parohial şi o sală de şedinţă şi repetiţii pentru corul bisericii; un pangar construit tot din cărămidă în aceeaşi perioadă.

La o distanţă de 800 m de biserică de află casa parohială, construită din cărămidă, în anul 1950, ce se află în litigiu și-n proces cu Biserica Greco-Catolică.

În patrimoniul parohiei se află două icoane împărăteşti, din vechiul iconostas care, datorită deteriorării sale în timp, a fost înlocuit în anul 1992 cu noul iconostas, icoane pe pânză, pictate în ulei, de către pictorul Alexandru Ziffer, în anul 1962. Manuscrise vechi: Matricula Morţilor Baia Mare III (1932-1933); Matricula Morţilor (1934-1950); Matricula Morţilor Valea Roşie Baia Mare IV (1951-1989); Matricula Botezaţilor Baia Mare III (1932-1933); Registru matricular pentru botezaţi anul: 1934-1945; Parohia Baia Mare IV Valea Roşie Matricola Botezaţilor anii: 1965-1969; Matricula Cununaţilor (1934-1963); Parohia Baia Mare IV Valea Roşie Matricola Cununaţilor (1964-1983); Parohia Ortodoxă Română Baia Mare IV Registru exibitor 1960-70-74-80-86-87-88.

Comunitatea parohială a fost păstorită de-a lungul anilor de către preoţii: Pr. dr. Vasile Ţiplea (1940-1945); Pr. Ştefan Ilieş (1945-1950); Pr. Gheorghe Lupşa (1950-1984); Pr. Ioan Ştiru (1970-1978); Pr. Ioan Filip (1978-2005); Pr. Marius-Vasile Lazăr (1984-2006); Pr. dr. Cristian Ştefan (2005-2020), alături de preoţii Fabian Coroian (2006-2019) şi Marius-Alexandru Lazăr (1996-prezent). Astăzi preot paroh este părintele conferențiar univ. dr. Adrian-Gheorghe Paul, cadru didactic universitar la Departamentul de Teologie Ortodoxă „Justinian Arhiepiscopul” din cadrul Centrului Universitar Nord, Baia Mare (din anul 2020 până în prezent).

În memoria comunităţii au rămas consacrate numele cântăreţilor bisericești: Breban Gheorghe, primul cântăreţ al bisericii, Breban Grigore şi Iluţ Grigore, alături de teologii Mădălin Bontoş, Ciprian Gligan (astăzi hirotonisiți preoți la parohii), dar și tânărul teolog Gherghel Ștefan și Alexandru Crișan. Dintre epitropi s-au remarcat: Domniţa Ştefan, Bogdan Vasile şi Filip Vasile, actualul epitrop.

Activităţi culturale şi filantropice

Începând cu anul 2014 funcţionează pe lângă parohie Asociaţia pentru cultură şi educaţie „Sfântul Constantin Brâncoveanu”. Corul bisericii activează din anul 1972, la iniţiativa pr. Ştiru Ioan, primul dirijor fiind prof. Gheorghe Crişan, urmat de d-na Rodica Bănescu Fage. În anul 2022 au fost sărbătoriți la împlinirea a 50 de ani de activitate neîntreruptă, când li s-au oferit „Diplomă de excelență” din partea Episcopiei Ortodoxe a Maramureșului și Sătmarului. Biblioteca parohială este situată în biroul parohial şi conţine peste 2000 de titluri, ce așteaptă toate să fie inventariate.

Activităţile pastoral-misionare şi filantropice prezente cuprind: cercuri catehetice şi artistice în cadrul programului „Alege şcoala”, cât şi la iniţiativa preoților slujitori. La iniţiativa preotului paroh Cristian Ştefan, pe data de 28 octombrie 2014 a fost organizat împreună cu Asociaţia pentru cultură şi educaţie „Sfântul Constantin Brâncoveanu” simpozionul intitulat „Stilul brâncovenesc-stilul renaşterii româneşti” având ca parteneri Consiliul Judeţean Maramureş şi Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, Baia Mare – Tabăra 13-20 iulie 2015.

În cadrul activităţilor filantropice se distinge acţiunea de ajutorare a opt elevi cu performanţe deosebite la învăţătură de la două licee de prestigiu din Baia Mare, acţiune care se materializează prin asigurarea unei mese calde zilnice pentru fiecare elev. În cuprinsul parohiei funcționează un liceu și o școală generală, cu care se regăsesc strânse legături și proiecte comune educaționale și religioase, unde profesorii de Religie împreună cu preoții au activități curiculare deosebite, de la întâlniri cu tinerii în vacanțele de vară până la spovedaniile de peste an în cele două mari posturi de peste an (în preajma Crăciunului și a Sfintei Învieri-Sfintele Paști).

În ultimii cinci ani sub coordonarea noului preot paroh, biserica a intrat într-un proces amplu de înnoire și înfrumusețare, atât interioară cu accentul pus pe pictura integrală a bisericii în stilul neobizantin, în tempera, definitivată în anul 2024, și a celei exterioare cu pavarea curții, schimbarea drenajului și a scurgerilor tubulare din curtea exterioară, înnoirea lumânărarului, etc. Se va recurge în viitorul apropiat la executarea lucrării de izolare exterioară a pereților bisericii, schimbarea culorii exterioare și a decorării întregii biserici. În interior deja s-au realizat schimbarea și înnoirea Sfintei Mese din Sfântul Altar, procurarea de scaune și mobilier nou bisericesc, împodobirea cu veșminte preoțești, câteva rânduri de covoare noi, prapori și acoperăminte bisericești, precum și vase liturgice noi folositoare săvârșirii actelor de cult. Se așteaptă cât mai curând resfințirea noii biserici parohiale, care încet-încet capătă un alt contur și devine practic o nouă biserică sau nou locaș de cult în perimetrul Centrului Vechi al orașului Baia Mare. 

Surse bibliografice

Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului – Situația confesională a populației din Protopopiatul Ortodox Român Baia Mare, conform Institutului Național de Statistică

Scurt istoric al bisericii – arhivă parohială, manuscris

Protopopiatul Baia Mare, Monografie-Album, Editura Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului, Baia Mare, 2015

www.protopopiatul-baia-mare.ro

https://maramures.transilvanialocalitati.ro/2021/02/08/baia-mare-biserica-sf-apostoli-petru-si-pavel/

Istoricul bisericii parohiale

În anul 1991, Municipiul Baia Mare s-a reorganizat din punct de vedere administrativ-bisericesc, luând astfel ființă Parohia Ortodoxă Română „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, situată în noul cartier băimărean Vasile Alecsandri, pe strada Pășunii.

În anii 1992-1993 s-au întocmit proiectele de construcție a sfintei biserici și s-au obținut aprobările necesare.

Piatra de temelie pentru construcția bisericii a fost pusă de către Preasfințitul Părinte Justinian, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, în data de 3 mai 1992, iar lucrarea de construire a bisericii i-a fost încredințată preotului paroh Viorel Gavra. 

Lucrările de construcție au început în luna august 1993, iar în data de 5 decembrie a aceluiași an, Preasfinția Sa Justinian a sfințit demisolul Sfintei Biserici, unde s-au oficiat Sfintele Slujbe până în anul 2000. Între anii 1994-2000, s-a terminat fundația, s-au clădit pereții, s-au turnat bolțile și cupola, acoperișul, s-a introdus curentul electric, s-au realizat tencuieli interioare și exterioare, lucrări executate în regie proprie.

Biserica a primit haină nouă în interior prin pictura executată, în tehnica frescă, de către pictorul Mircea Constantinescu și echipa sa, între anii 2001-2003. Împodobirea interiorului bisericii a continuat cu montarea unui frumos iconostas din stejar sculptat, icoanele pictate de pictorul Ioan Barna, străni din stejar pe lângă pereți, patru candelabre din bronz, confecționate în Salonic (Grecia), toate acestea completând și îmbogățind interiorul Sfântului Lăcaș.

Lucrările de construcție și împodobire a bisericii au fost finalizate în anul 2004, iar slujba de sfințire a bisericii a fost oficiată de către cei doi ierarhi ai noștri – Preasfinția Sa Justinian, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, și de Preasfinția Sa Iustin Sigheteanul, Arhiereu Vicar – în data de 23 mai 2004.

Pe lângă ctitorul bisericii „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, părintele Viorel Gavra, de la așezarea pietrei de temelie, la biserică au mai slujit părintele Gavril Gavriș, între anii 2000-2004, și părintele Adrian Gavra, din anul 2000 până în prezent. 

În data de 3 decembrie 2017, Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, a hirotonit și instalat pe seama Parohiei „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” pe părintele Andrei Emil Pop, iar din anul 2018, odată cu pensionarea părintelui Viorel Gavra, părintele Andrei Emil Pop – inspector eparhial în cadrul Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, a preluat oficiul de paroh al parohiei, fiind secundat de părintele Adrian Gavra.

Încă de la înființarea parohiei, prin purtarea de grijă a preotului ctitor Viorel Gavra și a domnului Ioan Nemeș, cântărețul sfântului lăcaș, se înființează corul bisericii, care activează până în prezent, fără întrerupere. Din anul 2018, corul bisericii este condus de domnul Ionuț Babici-Buda, absolvent de Teologie.

Membrii Consiliului Parohial, împreună cu preoții slujitori au format o familie unită, existând o foarte bună colaborare între preoți și consilierii parohiali, care au muncit cu folos pentru construcția, împodobirea, înfrumusețarea și întreținerea bisericii. În prezent, din Consiliul Parohial fac parte membrii care au fost încă de la punerea pietrei de temelie a bisericii, dar și tineri, îmbinând experiența vechimii cu elanul tineresc. Amintim prim-epitropii bisericii: Nechita Ioan 1993-2014, Sigheti Gheorghe și Blaj Gelu 2014-2022, Blaj Gelu și Birsoan Marian 2022-prezent.

La solicitarea preotului paroh și a membrilor Consiliului Parohial, Preasfințitul Părinte Iustin a îmbisericit la parohie doi diaconi: pe arhidiaconul Vasile-Ioan Nuszer, din anul 2020, și pe diaconul Silviu-Roland Băeș, din anul 2023, care ajută preoții slujitori la Sfintele Slujbe, dar în mod special la activitățile educaționale, sociale și filantropice ale parohiei.

Biserica se află situată la intersecția străzilor Vasile Alecsandri, Pășunii și Mărășești, având o suprafață de aproximativ 400 mp utili, dispusă pe două niveluri, cu demisol, unde se organizează activități educaționale cu copiii și tinerii bisericii, precum și activități filantropice, și biserica propriu-zisă, având o curte frumos amenajată, pe o suprafață de 24 de ari – un frumos părculeț, cu arbori și arbuști ornamentali și bănci confortabile de odihnă.

Activităţi culturale şi filantropice

Din anul 2018, cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Episcop Iustin funcționează, pe lângă parohie, Asociația educațional-filantropică „Rafail”, prin care, la biserică, se desfășoară activități educațional-culturale cu tinerii și copii parohiei, în programe bine stabilite, pe tot parcursul unui an. De asemenea, preoții slujitori împreună cu membrii voluntari ai asociației se ocupă de vizitarea persoanelor bolnave sau singure din parohie, ajutând prin daruri materiale și alimentare persoanele sau familiile aflate în dificultate. 

Surse bibliografice:

Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului – Situația confesională a populației din Protopopiatul Ortodox Român Baia Mare, conform Institutului Național de Statistică

www.protopopiatul-baia-mare.ro

Istoricul bisericii parohiale

Înființată în anul 2000 ca parohie, comunitatea dreptmăritoare din cartierul băimărean Bogdan Vodă, are ca referință a „nașterii” ei propriu-zise anul 2001. Astfel, în mijlocul cartierului, ca liant duhovnicesc și liturgic al câtorva centre de educație și sănătate, respectiv două școli generale, două grădinițe și câteva cabinete medicale s-a ivit o biserică provizorie, construită din lemn, în mijlocul cartierului Bogdan Vodă – concept adus pentru prima dată în spațiul băimărean de preoții Codrea Gheorghe și Codrea Florin. Se deschidea, astfel, calea unei dezvoltări complexe a acestei noi comunități. Biserica a fost ridicată în anul 2001 respectând rigorile și funcționalitatea necesare unui demers liturgic parohial. Construcția, chiar dacă era ridicată cu regim provizoriu, avea un plan tip sală cu dimensiunile 18 m x 6 m. Absida altarului era semicirculară decroșată. Naosul era acoperit cu o boltă semicirculară. În partea de vest a edificiului a fost amplasat un turn angajat navei cu șarpantă în formă piramidală acoperită cu tablă. Pictura cuprindea câteva scene executate de către pictorul Arunel Pop, pe pânză, și aplicate pe pereții bisericii. Ansamblul arhitectural al bisericii cuprindea și o clopotniță construită tot din lemn pe o structură metalică și care adăpostea cele două clopote ale bisericii donate de o familie dreptmăritoare din cartier. Acest ansamblu arhitectural a deschis calea spre ridicarea unei biserici de zid, dar doar în urma constituirii unei comunități vii care să însuflețească și să intre în același ritm de slujire jertfelnică și cadență duhovnicească și liturgică cu cei doi preoți care au primit misiunea acestei nobile slujiri, preotul Codrea Gheorghe și preotul dr. Codrea Florin. În același an, 2001 au fost demarate lucrările de construcție a actualei biserici de zid, ceea ce a făcut ca în anul 2003, o dată cu târnosirea noii biserici demisol cu funcționalitate liturgică deplină, biserica și clopotnița de lemn să se regăsească, cu aceleași coordonate liturgice, în Municipiul Sibiu în cartierul „Vasile Aron”, la o nou înființată comunitate dreptmăritoare sub păstorirea preotului paroh dr. Petian Mihai. Biserica demisol, cu dimensiuni considerabile (28 m x 20 m ) deservește comunitatea în modul cel mai autentic și canonic creștin. Este pictată în tehnică frescă de către pictorul Ardelean Claudiu între anii 2002-2003, iar iconostasul, din cărămidă aparentă, a fost executat de meșterul băimărean Sălăjan Antoniu, în anul 2003. 

Construcția noii biserici din cărămidă şi beton armat a demarat în anul 2001 sub coordonarea și atenta supraveghere a preotului paroh Codrea Gheorghe (2000-2019) și a preotului dr. Codrea Florin (2019-prezent).

Biserica este construită după un plan trilobat, cu absidele laterale circulare, având dimensiunile 35 m x 20 m. Absida altarului este semicirculară decroşată. Naosul este acoperit cu o cupolă așezată pe pandativi. Pe latura principală a edificiului se ridică turnul central, angajat navei, flancat de alte două turnuri laterale mai mici. Întregul ansamblu se încheie cu şarpante în formă de semicalotă, acoperite cu tablă de cupru. Arhitectura bisericii se remarcă prin turnul central, cu o înălțime considerabilă de 37,5 m, care domină întreaga construcție. Lucrările de pictură în stil neo-bizantin au demarat în anul 2013 și sunt conduse către pictorul bisericesc Paul Bătăiosu. Ansamblul arhitectural al bisericii mai cuprinde și o aripă nou construită care constituie începutul unui Complex Social multifuncțional, dar și un lumânărar cu dimensiuni generoase, construit din cărămidă, după aceleaşi linii arhitecturale cu cele ale bisericii. Noua construcţie a Complexului Social „Martyria” a fost iniţiată şi coordonată începând cu anul 2013 de către pr. dr. Codrea Florin şi va cuprinde, în cei peste 1.000 de metri pătrați utili, o sală de mese pentru 100 de persoane, bibliotecă, arhivă, cabinete medicale, camere pentru cazare, dar şi spaţii pentru Asociaţia Filantropică Cultural Creștină „Martyria” a cărei existenţă se împletește, încă din anul 2006 cu destinul Parohiei Buna Vestire.  

Comunitatea parohială este păstorită, încă de la înființarea ei, de preotul Codrea Gheorghe, paroh între anii 2000-2019 și preotul dr. Codrea Florin, preot slujitor și cooordonator al lucrărilor de construcție a bisericii și de formare a noii comunități liturgice băimărene, alături de pr. Codrea Gheorghe, între anii 2000 și 2019, iar din anul 2019, ca preot paroh și coordonator al lucrărilor de construcție a bisericii, pregătită spre a fi târnosită în primăvara anului 2025. Din anul 2019 s-a alăturat pentru slujire pr. Iosip Călin, și, din anul 2021, diaconul Lihet Daniel, construcția și activitățile liturgice, pastorale și cultural filantropice fiind coordonate pe mai departe de pr. dr. Codrea Florin.    

Dreptmăritorii creștini ai cartierului băimărean Bogdan Vodă s-au distins prin mărturisirea asumată a credinței creștine, prin dragostea jertfelnică față de Biserica lui Hristos, dar și prin implicarea devotată în lucrările liturgice, social-filantropice, administrative și de  zidire a bisericii. Astfel, pentru slujirea și devotamentul de care au dat dovadă, încă de la începuturi, trebuie menționați cântărețul bisericesc Hoban Vasile (2001-2021), Timiș Răzvan Ioan (2021-prezent) și epitropii Sălăjan Ioan (2001-2006), Iluț Gheorghe (2006-2010) și Covaci Gheorghe (2006-prezent), paraclisierul Podină Nicolae (2001-2023).

Activităţi culturale şi filantropice

Începând cu anul 2006 a luat ființă „Asociația Filantropică Cultural Creștină Martyria” al cărei președinte fondator este Pr. Dr. Codrea Florin. Activitatea culturală, catehetică și filantropică a fost coordonată de către Pr. Dr. Codrea Florin prin împletirea acțiunilor dintre Asociația „Martyria ” și Parohia „Buna Vestire”, cuprinde peste 100 de proiecte și programe implementate de la înființarea Parohiei și a Asociație „Martyria” dintre care se disting: întâniri săptămânale cu tinerii parohiei pentru abordarea unor teme de interes general prin discuții libere în cadrul proiectului cultural cu titlul „Călăuză spre veșnicie”, proiecte de editare sau achiziționare și distribuire gratuită de cărți și broșuri religios culturale (acatiste, Sfânta Liturghie, cărți). În calitate de redactor-șef fondator Pr. Dr. Codrea Florin a înființat și conduce Revista cultural-creștină „Buna Vestire” în colegiul de redacție fiind reuniți un număr de 10 tineri din parohie care în mod neîntrerupt editează, bianual, această revistă. Săptămânal au avut loc cercuri catehetice pentru copiii din parohie inițiate și conduse de Pr. Dr. Codrea Florin sub titlul „Liturghia îngerilor” sau „Suflet de copil”, dar și cercurile catehetice din cadrul programelor naționale „Hristos împărtășit copiilor” și „Alege școala”, program în cadrul căruia eleva Hotico Ioana a ajuns în etapa națională. Între anii 2008-2010 Pr. Dr. Codrea Florin a implementat proiectele: „Sfânta Scriptură pentru fiecare” program care a constat în achiziționarea, prin implicarea și susținerea unui bun creștin, a unui număr de 1.000 de Biblii care au fost distribuite gratuit credincioșilor băimăreni, proiectul „Din poarta sufletului spre poarta cerului” care cuprindea susținerea Asociației „Martyria” în achiziționarea a peste 1.000 de Psaltiri și a peste 1.000 de Cărți de Rugăciuni care s-au distribuit gratuit credincioșilor. „Din suflet, la nevoie, împreună” este programul care a presupus achiziționarea de materiale de construcție, dar și alimente și haine care au fost trimise unei familii a cărei casă și existență au fost grav afectate în urma unor inundații în comuna Petrova, județul Maramureș, dar și suținerea financiară pentru refacerea integrală a unui acoperiș pentru o familie săracă din Baia Mare. Anual au fost organizate pelerinaje la mănăstirile din țară în cadrul proiectelor „Mai aproape de cer” sau „Cerurile Oltului” și excursii pentru copiii din parohie a căror situație familială sau financiară erau deficitare în cadrul proiectului „Stropi de copilărie la Rohiița și Dealu Mare” sau „Să cunoaștem Maramureșul”, program ce a cuprins vizitarea Memorialului Durerii de la Sighetu Marmației, a Cimitirului Vesel de la Săpânța și a Mănăstirii Bârsana. „Hristos a înviat, bucuria mea” este programul anual implementat în perioada prepascală, care cuprinde ajutorul concret prin alimente și cele necesare pentru peste 30 de familii nevoiașe din parohie, dar și susținerea financiară pentru pregătirea în vederea a trei intervenții chirurgicale pentru persoane din cadrul parohiei. La sfârșitul fiecărui an școlar pentru copiii participanți la cercurile catehetice, pr. dr. Codrea Florin a organizat o tabără de vară de trei zile la Izvoarele Izei, Maramureș, pentru 50 de copii. Încă din anul 2001 anual sunt inițiate și susținute Parteneriate cu școlile și grădinițele din parohie. Este o tradiție a parohiei ca anual să fie organizate de către pr. dr. Codrea Florin spectacole religios-artistice susținute de copiii parohiei de sărbătoarea Sfântului Nicolae, în urma cărora peste 400 de copii sunt răsplătiți cu daruri consistente, special pregătite de Asociația „Martyria” și Parohia „Buna Vestire”.

Corul bisericii care poartă numele „Buna Vestire” a fost înființat în anul 2002 la iniţiativa preoților Codrea Gheorghe și a pr. dr. Codrea Florin, sub conducerea profesorului Podăreanu Iustin (2002-2010), care s-a remarcat în acest distins demers de însoțire liturgică alături de dirijorii Bob Zăiceanu Mihaela (2010-2011), Călin Gabriel (2011-2012), Sabo Florin (2012-2019) și Timiș Răzvan Ioan (2019-prezent). Anual, corul susține concerte de colinde și de cântece pascale, participă la concerte organizate în localitate și în afara ei. Biblioteca parohială este situată în biroul parohial din cadrul bisericii demisol şi cuprinde peste 800 de titluri.

La inițiativa și sub coordonarea pr. dr. Codrea Florin au loc săptămânal cercuri catehetice cu copiii din parohie în cadrul proiectului „Un ceas cu Dumnezeu … pâinea de fiecare zi”, la care participă 64 de copii. Se organizează în cadrul aceluiași proiect întâlniri cu artiști fotografi, artiști plastici și iconari pentru a facilita copiilor accesul la artă, în locul și cu oamenii cu care ea se naște. Se organizează pelerinaje la mănăstireile din județ sau din județele limitrofe, excursii pentru copiii parohiei la herghelii, dar și în cadre naturale pitorești din zonă pentru a cultiva relația cu natura și frumusețile ei. „Din suflet, la nevoie, împreună” este proiectul susținut periodic pentru identificarea și sprijinirea tuturor celor aflați în nevoi atât din parohie cât și din orice altă parte. Revista „Buna Vestire” apare bianual, sub coordonarea pr. dr. Codrea Florin, cu o tematică extrem de bogată și folositoare atât din punct de vedere religios cât și cultural, prin dezvoltarea de rubrici pe măsura nevoilor cititorilor.

Se află în implementare proiectul de parteneriat cu Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Baia Mare, care poartă titlul „Pași spre lumina sacră a satului maramureșan”, care cuprinde vizita copiilor participanți la muzeu și întâlniri cu muzeografi și iconari. La inițiativa pr. dr. Codrea Florin are loc un cerc de iconari organizat în biserica demisol și la care participă peste 40 de copii. Se organizează, ca o tradiție, concertul de colind și teatru religios, dar și poezie la sărbătoarea Sfântului Nicolae cu participarea a peste 400 de copii care primesc daruri consistente. „Mai aproape de cer” este programul care cuprinde organizarea de pelerinaje la mănăstirile din țară, atât pentru membrii corului cât și pentru credincioși. „Lăsați copiii să vină la Mine” este proiectul în cadrul căruia în Postul Mare și în Postul Crăciunului peste 800 de elevi de la școlile și grădinițele din parohie primesc Sfintele Taine ale Spovedaniei și Împărtășaniei.

Sunt organizate prin implicarea profesorilor din parohie meditații la materii la care unii elevi din parohie întâmpină greutăți, dar și cercuri de frivolite pentru fetițele și doamnele din parohie. Sunt organizate anual întâlniri ale Comitetului de femei și ale Consiliului Parohial în care se analizează și se propun proiecte necesare profilului comunității parohiale.

Surse bibliografice

Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului – Situația confesională a populației din Protopopiatul Ortodox Român Baia Mare, conform Institutului Național de Statistică

Protopopiatul Baia Mare, Monografie-Album, Editura Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului, Baia Mare, 2015

www.protopopiatul-baia-mare.ro

Istoricul bisericii parohiale

Biserica parohială cu hramul „Sfântul Prooroc Ilie”, deși relativ nouă, a avut un destin aparte. După doi ani de la demararea lucrărilor din anul 1990, pentru o perioadă de alți doi ani construcția și proiectul, în general, au fost abandonate. Pr. dr. Borca Vasile a fost cel care i-a determinat pe membrii comunității să redeschidă și să susțină funcționalitatea și dimensiunea duhovnicească și liturgică a acelui spațiu obținut în acest scop. S-au făcut demersurile administrative înspre regândirea și împlinirea proiectului, acela de a fi spațiul eclesial al unei comunități dreptmăritoare dintr-un vechi cartier al Municipiului Baia Mare. Astfel, din anul 1996 comunitatea parohială „Sfântul Ilie” a renăscut prin implicarea și slujirea devotată a preotului Borca Vasile, având ca obiectiv finalizarea construcției sfântului locaș. Până în anul 1998 când  s-a turnat placa peste subsolul bisericii, slujirea liturgică a acestei comunități s-a desfășurat într-un spațiu improvizat de pe șantierul noii bisericii, ca o expresie vie a mărturisirii credinței și a slujirii lui Dumnezeu cu jertfelnicie și dragoste, indiferent de încercările prin care o comunitate creștină trebuie să treacă pentru a-și contura și defini existența.

Biserica este construită din cărămidă şi beton armat, începând cu anul 1990, după un plan trilobat cu dimensiunile 19 m x 18 m. Absida altarului este semicirculară nedecroşată. Naosul este acoperit cu o cupolă pe pandativi. Pe latura vestică a edificiului sunt situate două turnuri clopotniţă angajate navei ale căror şarpante sunt în formă de calotă. Lucrările de pictură au început în anul 2012 și s-au derulat sub coordonarea pictorului Pop Tătăran Arunel până la finalizare, în anul 2016. Biserica este încojurată de jur împrejur de o terasă generoasă cu o lățime de până la 4 m, neacoperită, ceea ce îi conferă construcției o notă aparte din punct de vedere arhitectural, dar și liturgic.

Biserica a fost târnosită în Duminica a VI-a după Pogorârea Sfântului Duh, 31 iulie 2016, de către Preasfintițul Episcop Iustin înconjurat de un sobor de 35 de preoți și diaconi. 

Începând cu anul 1998 odată cu terminarea construcției subsolului și apoi odată cu tărnosirea bisericii în anul 2016, întreg edificiul are o funcţionalitate liturgică permanentă pentru toți dreptcredincioșii care îl cercetează.

Comunitatea parohială a fost păstorită, de la înfiinţare, de preoţii: Pr. Şanta Gheorghe (1990-1991); Pr. Dr. Dani Dorinel (1991-1992); Pr. Dr. Borca Vasile (1996-2018); Pr. Dr. Covalcic Marius Mihai (2018 – prezent) care a slujit  alături Pr. Fodoruţ Vasile (1997-2002) şi Pr. Dr. Stan Teofil (2002-prezent).

Epitropi care s-a remarcat în cadrul comunităţii parohiale au fost: Pășcuț Andrei (1990 – 1994); Denciuț Chirilă (1996 – 1998); Borbileanu Vasile (1998 – 2001); Iluț Vasile (2001 – 2006);  Andrecuţ Ioan (2006 – 2020); și Mihiș Liviu (2020 – prezent).

Corul bisericii activează din anul 2000 şi a fost condus în decursul timpului de; prof. Paul Adrian, prof. Șomcutean Crina, prof. Ion Gabriela, stud, Ciascai Claudiu, stud. Vraja Ioan, stud. Krauciuc Ioan, stud. Latiș Valeriu, pr. prof. Stan Teofil și prof. Gligan Raluca. 

La demisolul bisericii se află biroul parohial care adăposteşte biblioteca cu peste 1.000 de titluri.

Activităţi culturale şi filantropice

Activităţile pastoral-misionare şi filantropice prezente cuprind: asistenţă duhovnicească şi caritabilă la familiile şi persoanele nevoiaşe din parohie. Pelerinaje cu membrii corului şi enoriaşi la mănăstirile din Nordul Moldovei, Transilvania, Dobrogea, Oltenia, mănăstiri din cuprinsul Episcopie Maramureşului: Rohia, Bârsana, Bixad, Săpânţa Peri, Portăriţa. 

Activităţile catehetice cuprind organizarea de grupuri de copii din cadrul parohiei în programele naţionale „Hristos împărtăşit copiilor” şi „Alege şcoala”.

Pe lângă parohie activează începând din anul 2010 „Asociaţia de sprijin comunitar Sfântul Ilie Tesviteanul” a cărei activitate se împletește cu destinul liturgic și duhovnicesc al parohiei.

Surse bibliografice:

Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului – Situația confesională a populației din Protopopiatul Ortodox Român Baia Mare, conform Institutului Național de Statistică

Protopopiatul Baia Mare, Monografie-Album, Editura Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului, Baia Mare, 2015

www.protopopiatul-baia-mare.ro

Istoricul bisericii parohiale

Biserica parohială, situată în centrul oraşului, în cartierul Traian, a fost zidită din cărămidă între anii 2004-2012, după un plan trilobat cu absidele laterale pentagonale având dimensiunile 30m x 19m. Absida altarului este poligonală decroşată. Naosul este acoperit cu o cupolă pe tambur. Pe latura vestică a edificiului sunt situate două turnuri adosate cu şarpantă în formă piramidală. Lucrările de pictură în stil neo-bizantin, efectuate de către pictorul bisericesc Emanuel Bumbu, au fost demarate în anul 2012.  Proiectul  bisericii a fost realizat de către familia de arhitecți Oxana, Gheorghe și Nicoleta (Crăciun) Florescu, într-un stil arhitectural specific bisericilor ortodoxe, de inspirație moldovenească. De altfel, pe toată durata construcției, dânșii au supravegheat și coordonat bunul mers al lucrărilor.

Vineri, 30 noiembrie 2018, de sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei cel întâi chemat, încreştinătorul României, Preasfinţitul Părinte IUSTIN, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, împreună cu Preasfinţitul Părinte TIMOTEI Sătmăreanul, Arhiereu-Vicar, au oficiat slujba de târnosire a bisericii cu hramul „Sfântul Apostol Andrei” şi au oficiat Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie Arhierească.​Târnosirea bisericii cu hramul „Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat, încreştinătorul României”, fiind considerat cel important moment duhovnicesc din Baia Mare şi chiar din Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, în Anul Omagial al unirii de credinţă şi de neam şi în Anul Comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918 declarat în Patriarhia Română la iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi cu aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Ansamblul arhitectural al bisericii mai cuprinde un spațiu administrativ – Lumânărar construit în anul 2022. La îndemnul și cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte IUSTIN al Maramureșului și Sătmarului, ansmblul va fi completat cu un centru social-misionar, centru care va fi edificat sub directa îndrumare a doamnei architect Florescu Nicoleta. 

Comunitatea parohială a fost păstorită, cu multă jertfelnicie, smerenie și implicare de către preotul Buda Indrei, de la înfiinţarea parohiei până în 2023, care a slujit alături de Pr. Jicărean Virgil (2002-2019), Consilier Eparhial. Începând cu iarna anului 2020 se alătură la slujire părintele Botiș Vasile, care din anul 2024 primește ascultare de preot paroh. În sobor, de-a lungul anilor, au slujit și părinții pensionari Bușecan Ioan, Maghiar Isaia și Stanciu Gheorghe.

Epitropii parohiei de la înființarea acestei  până în prezent: Deac Florin, Ilieș Gheorghe (+), Roatiș Viorel și Cuțan Ionel.

Cântăreţii parohiei, de la înființare până în prezent, sunt: Gheorghe Gaie, Pr. Claudiu Pop, Pr. Claudiu Ciascai, Pr. Adrian Mihali, Pr. Ionuț Todorca, Florin Ardelean, Pr. Paul Podină, Pr. Răzvan Romocea, Pr. Ionuț Sadoveanu, Arhid. Vlad Nechita, Andrei Robaș, Mihai Drădean și Florin Zvenka.

Biserica parohială adăposteşte o raclă cu sfinte moaşte, aparţinând Sfântului Apostol Andrei.

Activităţi culturale şi filantropice

Corul bisericii, cor mixt pe patru voci, format dintr-un număr de 35 de membri, activează din anul 2002, la iniţiativa pr. paroh Buda Indrei, şi este condus de către prof. Adrian Iercoşan, corul participând la diferite slujbe religioase, evenimente și concerte printre care  concerte de colinde la diferite biserici și participare la „Ziua Corală Mondială” . 

Cercuri catehetice cu copiii în cadrul programelor naţionale „Hristos Împărtăşit copiilor”, „Alege şcoala”, „ Îmbracă un copil de Sfintele Sărbători ale Nașterii Domnului”, „Ghiozdanul Micului Creștin” și „Masă caldă de Sfintele Sărbători Pascale”, Tabăra de Vară „ Fiii Maicii Domnului”, desfășurată în Perioada Postului Adormirii Maicii Domnului, devenind o tradiție, reușind să dăruiască bucurii copilașilor și tinerilor din Parohie.

Activităţile pastoral-misionare şi filantropice prezente cuprind: asistenţă duhovnicească şi caritabilă la familiile şi persoanele nevoiaşe din parohie.

Surse bibliografice

Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului – Situația confesională a populației din Protopopiatul Ortodox Român Baia Mare, conform Institutului Național de Statistică

Protopopiatul Baia Mare, Monografie-Album, Editura Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului, Baia Mare, 2015

www.protopopiatul-baia-mare.ro

Istoricul bisericii parohiale

Biserica este construită din lemn, în stil maramureşean, între anii 1993-2004, după un plan sală cu dimensiunile 20 m x 8 m. Absida altarului este poligonală decroşată. Naosul este acoperit cu o boltă semicirculară. Pe latura vestică a edificiului este situat turnul-clopotniţă, angajat navei, a cărui şarpantă este în formă piramidală. Biserica este acoperită cu draniţă (şindrilă). Pictura în ulei a fost realizată, între anii 2001-2004, de către pictorul Arunel Tătăran Pop, iar în perioada 2023-2024 a fost restaurată pictura, schimbându-se foița de aur de către același pictor. De asemenea în anul 2021, icoanele de pe iconostas au fost repictate de catre pictorul Sfara Claudiu.

În anul 2023 a fost schimbată tâmplăria, respectiv ușa principală, cele două uși laterale și recondiționarea lambriurilor. De asemenea în anul 2024 a fost construit un gard de stejar sculptat, iar poarta maramureșeană a  fost înnoită. Ansamblul arhitectural al bisericii mai cuprinde un Centru social multifuncţional „Sfantul Iosif Marturisitorul” construit din lemn, în stil maramureşean, între anii 2006-2009 şi inaugurat de Prea Fericitul Părinte Patriarh Daniel, pe data de 12 Decembrie 2009; un altar de vară, construit din lemn în perioada 2002-2003; lumânărar, construit din piatră între anii 2003-2004 și un pangar construit din lemn, între anii 2003-2004.

Comunitatea parohială a fost păstorită de la înfiinţare, din anul 2001, de către preotul paroh Fodoruţ Vasile, alături de Pr. Man Ghiţă-preot slujitor.

Epitropii parohiei aleși de comunitate au fost : (2001-2002)- Petcu Stefan, (2002-2016)- Bota Craciun, (2016-2023)- Tineghe Vasile iar din anul 2023- prezent Marincas Vasile.                                                                                                                                                                                                                                                    

Activităţile de asistenţă socială

În anul 2002 s-a infiintat „Asociatia Sfântul Ierarh Iosif Marturisitorul” având în prezent doua servicii licențiate, serviciu adăpost de noapte și cantinș socială. Obiectivele sunt în acordarea de suport material beneficiarilor de servicii sociale, ajutoare şi donaţii pentru cazuri medicale urgente, persoane aflate în dificultate care au beneficiat de adăpost de noapte, donaţii de pachete alimentare în cadrul acţiunii „Un Paşte Fericit pentru fiecare”, dar şi cu prilejul altor sărbători de peste an, în parteneriat cu S.C. Gimplast S.R.L. şi cu S.C. Bizo Trade S.R.L. Din anul 2014 Asociaţia Filantropică „Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul” oferă o masă caldă la 120 de persoane, duminical, în cadrul proiectului „Masa celor nevoiaşi”. Sub auspiciile motto-ului: „O mână întinsă din suflet, o şansă pentru fiecare”. În perioada 2014-2017 Asociaţia Filantropică „Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul”, în parteneriat cu SC. 3 ART SRL a implementat proiectul „Filantropia”, şi-a asumat ca obiective pe termen mediu şi lung furnizarea serviciilor de informare, consiliere şi orientare privind cariera a 320 de persoane din regiunea de N-V a României, cu accent pe şomerii de lungă durată, dar şi dezvoltarea abilităţilor practice a 75 de persoane prin implementarea a trei ateliere profesionale START. 

 În calitate de solicitant, Asociației Filantropice „Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul” i s-au aprobat și finanțat de la bugetul local o serie de proiecte sociale, între anii 2010-2013, intitulate sugestiv: „Centrul de consiliere și sprijin pentru părinți și copii – 2010”, „Tinerii pictori – 2010”, „Pregătit să fiu părinte? – 2011 și 2012”și „Gazeta de religie și spiritualitate ortodoxă – 2013”.

Tot în calitate de solicitant, Asociația Filantropică a accesat pe proiecte fonduri de la bugetul de stat, prin intermediul Consiliului Județean, dar și a unor instituții centrale, între anii 2010-2014: Expoziția de pictură pentru copii „Prietenii curcubeului – 2010”, Tabăra de pictură „Frumusețile Maramureșului – 2011”, Tabăra de pictură „Ochi de copil – 2012”, „Gazeta de religie și spiritualitate ortodoxă – 2013”, „Rezistența anticomunistă. Istorie, valori și modele – 2013;, „Extindere, modernizare și dotare Centrul Social Multifuncțional Sfântul Iosif Mărturisitorul – 2013-2014”, Expoziția de pictură „Pintea Haiducul – 2014”, precum și retipărirea cărții „Sfântului Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureș – 2014”.

  Ca partener, împreună cu Primaria Baia Mare, începând cu anul 2014 a implementat,  pe fonduri europene, proiectul „Asistență educațională și educație remedială cu programe „Școala după școală” pentru prevenirea și corectarea abandonului școlar la elevi și diversificarea serviciilor pentru părinți/tutori în zone foste industrializate și în mediul rural”. În calitate de colaborator, aceeași Asociație este în curs de implementare a proiectului finanțat din fonduri comunitare și intitulat „Structură de economie socială – Brutăria Pâinea Vieții”, începând tot din anul 2014. 

Începand cu anul 2017 Asociația „Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul” a implementat, în calitate de solicitant sau partener, urmatoarele proiecte cu finanțare europeană:

STANDARDE PENTRU BAIA MARE – INCLUZIUNE ŞI INTEGRARE FĂRĂ DISCRIMINARE: proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020. Cod proiect 101688. Solicitant: Primăria Municipiului Baia Mare; parteneri: Asociatia Filantropică Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul, Şcoala Gimnazială Nicolae Bălcescu, Penitenciarul Baia Mare. Perioada de implementare a proiectului: 28.08.2017-27.08.2020.  (informaţii suplimentare: www.iosifmarturisitorul.ro).

CHIOAR – UNITATE ÎN DIVERSITATE – proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020. Cod proiect 114852,  având ca şi scop îmbunătăţirea calităţii vieţii a locuitorilor din comunităţile marginalizate din Comuna Remetea Chioarului. Solicitant: Primăria Comunei Remetea Chioarului; parteneri: S.C. 3 Art. SRL, Asociatia Filantropică Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul, Şcoala Gimnazială Remetea Chioarului. (informaţii suplimentare: www.iosifmarturisitorul.ro).

CENTRUL SOCIAL MULTIFUNCŢIONAL „Sfântul Arhidiacon Ştefan” Săliştea de Sus – proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020 axa prioritară 8,  având ca şi scop îmbunătăţirea accesului la serviciile sociale, culturale şi de recreere precum şi trecerea de la serviciile instituţionale la serviciile prestate de colectivităţile locale  a persoanelor vârstnice din Săliştea de Sus. Solicitant: Primăria Oraşului  Săliştea de Sus; partener: Asociaţia Filantropică Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul.

„Servicii sociale de înalta calitate pentru persoanele vârstnice din Orasul Saliștea de Sus”– proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020. Cod proiect 127546, având ca și scop îmbunătățirea accesului la serviciile sociale, culturale și de recreere precum și trecerea de la serviciile instituționale la serviciile prestate de colectivitățile locale ale persoanelor vârstnice din Săliștea de Sus. Solicitant: Primăria Orașului Săliștea de Sus; partener: Asociația Filantropica Sfântul Ierarh Iosif Marturisitorul.

„T.I.M.E NV – Tineri Integrați prin Măsuri Europene în reg NV” – proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020. Cod proiect:136130 „Prima camera” – Instrumente inovative pentru integrarea socio-profesionala a tinerilor care părăsesc sistemul de protecție specială – Regiuni mai puțin dezvoltate. Solicitant: Asociația Filantropica Sfântul Ierarh Iosif Marturisitorul, partener: Centrul de Inovare și Dezvoltare Durabilș Nord Vest și Aociația Getica;

 “T.I.M.E CENTRU-Tineri Integrati prin Masuri Europene în reg CENTRU” – proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020. Cod proiect: 135850 „Prima cameră” – Instrumente inovative pentru integrarea socioprofesionala a tinerilor care părăsesc sistemul de protecție speciala – Regiuni mai puțin dezvoltate. Solicitant: Asociația Filantropică Sfântul Ierarh Iosif Marturisitorul, partener: Centrul de Inovare și Dezvoltare Durabila Nord Vest și Aociația Getica;

“Biserica alaturi de comunitațile marginalizate din teritoriul GAL Mara-Gutâi”– proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020. Cod proiect 127617, având ca și scop îmbunatațirea accesului la servicii sociale, de educație extracuriculară, culturale, consiliative și psiho-suportive, a familiilor și copiilor pentru combaterea marginalizarii și excluziunii sociale. Solicitant – lider de parteneriat: Parohia Ortodoxă Română Desești, Partener 1- Episcopia Ortodoxă Româna a Maramureșului și Sătmarului, Partener 2 – Asociația Filantropica Sfântul Ierarh Iosif Marturisitorul, Partener 3- Asociația Vis Juventum.

„INNOCENT NORD-VEST” – proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020. Cod proiect: 141999 având ca și scop facilitarea tranziției de la educație la piața forțelor de munca, creșterea numărului absolvenților de învățământ terțiar universitar și non universitar care își găsesc un loc de muncă pentru un grup țintă format din 341 de studenți din învățământul terțiar universitar și non universitar din Regiunile Nord-Vest si Centru, prin furnizarea, pe o perioada de 24 de luni, a măsurilor integrate adecvate nevoilor specifice: campanii de informare și selectare, program de formare antreprenorială, efectuarea stagiilor de practică, dezvoltarea unui număr de 16 afaceri, crearea a minim 65 de locuri de muncă, consiliere/ mentorat antreprenorial, crearea unor mecanisme inovatoare de susținere și promovare a întreprinderilor înființate. Solicitant: Asociația Filantropica Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul, partener: Asociația Getica;

Activităţile culturale

au reprezentat o altă coordonată pastoral-misionară de căpătâi a parohiei. În parteneriat cu UAC – Dumbrăviţa, s-a concretizat proiectul „Icoane din suflet de copil”, un cerc de pictură cu temă religioasă, meditaţii gratuite de limba şi literatura română şi matematică cu profesori voluntari pentru elevi cu o situaţie financiară precară, din ciclul gimnazial. Parohia a dezvoltat permanent Parteneriatul educaţional „Şcoala şi Biserica” cu unităţile de învăţământ aferente, concretizându-se activităţi specifice în preajma Crăciunului. Parohia editează „Gazeta de religie şi spiritualitate Ortodoxă”, cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Maramureş şi al Consiliului Local Baia Mare. S-au desfăşurat şi alte proiecte culturale: „Rezistenţa anticomunistă. Istorie, valori şi modele”, „O şansă pentru fiecare”. Între anii 2006-2014, în parteneriat cu Grădinițele „Otilia Cazimir”, nr. 9, nr. 20, nr. 28, nr. 29, nr. 30, nr. 33,  respectiv cu Școlile Generale „Alexandru Ioan Cuza”, „Nichita Stănescu”, „George Coșbuc”, „Alexandru Ivasiuc”, „Nicolae Iorga”, cu Liceele „Mihai Eminescu”, „Vasile Lucaciu”, „Sanitar”, „Seminarul Teologic Ortodox Sfântul Iosif Mărturisitorul”, „Emil Racoviță”, cu Colegiul Tehnic „Carmen Sylva”, cu Grupul Scolar Tehnic, toate din Baia Mare, dar și cu Școala cu clasele I-VIII Coltău, parohia a desfășurat, în calitate de partener, mai multe proiecte de parteneriat educațional ale căror beneficiari direcți au fost copiii de toate vârstele, iar beneficiari indirecți societatea și comunitatea în ansamblul ei. 

Tot din anul 2017, Asociația Filantropica Sfântul Ierarh Iosif Marturisitorul a derulat urmatoarele proiecte în parteneriat cu școli și gradinițe din comunitate, precum și activități cu copiii din Parohie, astfel : 

ANUL 2017

2017-2018, Gradinișa cu program prelungit nr.9 Baia Mare, Scoala gimnaziala “Vasile Alecsandri”, Asociatia profesionala  neguvernamentală ASSOC, AFSIIM

Acord de parteneriat educational  în cadrul proiectului local “Dăruiești, Primești!”

 2017-2018, Proiect de parteneriat educațional “Aproape deTine”, Scoala gimnaziala “George Coșbuc”

 2017, Atelier de vara “Șotron” 2017,Gradinița cu program prelungit nr. 28

2017, Proiect de Parteneriat Caritabil “Copil ca mine ești și tu”, Școala gimnazială “Nicolae Iorga”,

editia  IV

2017, Proiect de voluntariat “Dar din sufet de copil”, Școala gimnazială” Băița de sub codru”

2017, Proiect de Parteneriat Caritabil “Copil ca mine ești și tu”,Scoala gimnazială “Nicolae Iorga”, ediția a V-a

ANUL 2018

2018, Proiect educativ,  Domeniul social de voluntariat artistic “Bucuria de a trai”, Școala Gimnazială Satulung.

2018, Episcopia Ortodoxă a Maramureșului si Sătmarului, Sectorul Educațional “Uniți în Gândire, Fapte și Iubire”

2018,  Proiect de parteneriat educațional caritabil, “Haina dată lui Hristos”, Școala Gimnazială A. I. Cuza

ANUL 2019

2019, Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului, Sectorul Educațional “Hristos, Sufletul Satului Meu”

2019-Tabara de vara – “Pelerinaj la Vetre de Spiritualitate”- Mănăstirea Budești – copiii din Parohia Ortodoxă Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul 

ANUL  2021

2021, Proiect de parteneriat caritabil, “Copil ca mine ești și tu!”, Scoala gimnaziala “Nicolae Iorga”

2021, Acord de parteneriat “Dăruind vei dobandi”, ediția 2-a

Clubul sportiv “Fan Sport”, în parteneriat cu Ansambulul Folcloric National Transilvania, Școala gimnazială “Dimitrie Cantemir

2021, Proiect de Parteneriat Caritabil “Copil ca mine ești și tu”, Școala gimnazial “Nicolae Iorga”

2021, Proiect educative “Bucuria de dărui”, editia a VIII-a, Școala Gimnazială Satulung

ANUL 2022

 2022, Proiect educativ “Bucuria de a dărui”, Școala Gimnazială Satulung, ediția a VIII-a

 2022, Proiect de parteneriat educațional “Micii Creștini”, Grădinița cu program prelungit nr. 9

2022, Parteneriat educațional Școala-Biserica, “Lăsați Copiii să Vină la Mine”, Școala Gimnazială “Dimitrie Cantemir”

2022, Proiect de Parteneriat “Împreună pentru o lume mai  bună”, Gradinița cu program prelungit “Micul Prinț”

2022, Proiect de parteneriat educational caritabil “Dar din dar se face rai”, Scoala Gimnazială A. I. Cuza

2022, Proiect educațional “Aproape de tine”, Școala Gimnazială  “George Coșbuc”

2022, Tabăra de vară 2018- Tabăra de varî pentru copiii din Parohia Ortodoxă Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul – Mănăstirea Budești 

ANUL 2023

2023, Excursie-Pelerinaj pentru copiii Prohiei Ortodoxe Sfântul Ierarh Iosif Marturisitorul la Stațiunea de ski Cavinc/Mănăstirea Nașterea Maicii Domnului – Chiuzbaia

2023, Concursul Național Catehetic, editia a XV-a, “Tinerii și vârstnicii să laude numele Domnului”, Titlul proiectului: ”Slujirea, aproprierea între oameni”

2023, Excursie-pelerinaj pentru copiii Parohiei Ortodoxe Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul-comuna Certeze, activitatea “Satele Unite ale Maramureăului si Sătmarului”

2023, Proiect educațional de parteneriat, Biserică-Școala-Familie, “Lasați Copiii să Vină la Mine”, Școala Gimnazială “Dimitrie Cantemir”

2023, Proiect educațional de parteneriat, Biserică-Școală-Familie, “Lasați Copiii să Vină la Mine”

2023, Școala de vara, Școala Gimnaziala “Dimitrie Cantemir”

2023, Proiect educațional:”A doua sansă”, Școala Gimnaziala “Dimitrie Cantemir”

2023, Proiect de parteneriat educațional “Lăsați Copiii să Vină la Mine”, Gradinița cu program prelungit nr. 8

2023, Proiect de parteneriat educational caritabil “Dăruind vei dobandi”, Școala Gimnazială A. I. Cuza

2023, Proiect de partneriat educațional “Un strop de credință”, Gradinița cu program prelungit nr. 9

2023, Proiect Educational în Parteneriat: Sufletele creștine alături de cei defavorizați”, Școala Gimnazială ”Nicoale Iorga”

2023, Proiect educațional “Aproape de tine”, Școala Gimnazială  “George Cosbuc”

2023, Proiect de parteneriat “Din suflet de copil”, Gradinița cu program prelungit nr. 28

2023, Proiect de parteneriat educațional caritabil “Copil ca mine ești și tu!”, Școala Gimnazială “Nicolae  Iorga”

2023, Proiect educațional “În prag de sărbători”, Școala Gimnazială  “George Cosbuc”

2023,  Întalnirea Tinerilor Ortodocși din Mitropolia Clujului, Maramuresului și Sălajului, localitatea Cluj-Napoca

2023, Acord de parteneriat “Bucuria de a dărui”, Școala Gimnazială Satulung

2023, Tabăra de vara “Lectura – periplu cultural si spiritual”, Scoala Gimnaziala “Octavian Goga”

2023, Proiect catehetic: ”Hristos, Domnul care trimite vindecarea prin Cuvânt”

2023, Concursul  National Catehetic, editia  a XV-a, “Anul omagial al pastorației persoanelor vârstnice” și “Anul comemorativ al imnografilor și cântăreților bisericești (psalți)

2023, Pelerinaj la Mănăstirile Șatra și Chiuzbaia, cu copiii din Parohia Ortodoxă Sfântul Ierarh Iosif Marturisitorul, cu tema “Surse de spiritualitate și liniște”

2023, Tabăra de vară pentru copiii din Parohia Ortodoxă Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul, sat Preluca Noua și Ocna Sugatag

ANUL 2024

2024, Pelerinaj cu copiii din Parohia Ortodoxa Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul: ”Pelerinaj cu vlăstarele curăției neamului”

2024, Pelerinaj organizat cu un grup de copii de la Casa de tip familial din Baia Mare cu titlul “Pelerinajul bucuriei la Mănăstirea Bârsana”

2024, Tabăra de vara – “ABC-ul Bucuriei”- copiii din Parohia Ortodoxă Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul

2024, Întâlnirea Tinerilor Ortodocși din Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului, localitatea Bistrița Năsăud

2024, Concursul  Național  Catehetic “Hristos-Cuvântul  care vindecă”, ediția a XVI-a

Biblioteca parohială este situată în Centrul social-multifuncţional „Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul” şi conţine peste 1500 de titluri. 

Activităţile pastoral-misionare şi filantropice prezente cuprind: pelerinaje, asistenţă duhovnicească şi caritabilă în cadrul Centrului social-multifuncţional „Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul”, cercuri catehetice şi artistice, atât în cadrul programelor naţionale „Hristos împărtăşit copiilor” şi „Alege şcoala”, cât şi la iniţiativa preotului paroh. Cercul de pictură se desfășoară săptămânal, având ca tematică atât icoana religioasă, cât și tabloul religios și pictura ca artă. În parteneriat cu Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, se desfășoară, din 2011 și până în present, Cercul de religie „Micul Apostol”. Din 2013 și până în prezent, se desfășoară proiectul educațional „Școala și Biserica”, în parteneriat cu Școlile gimnaziale „George Coșbuc” și „Nicolae Iorga”, respectiv cu Liceul Teoretic „Emil Racoviță”. În 2012-2014, s-au implementat alte două proiecte educaționale: „Micul creștin în școală, biserică și societate” și „Copil ca mine ești și tu!”, ambele în parteneriat cu Școala gimnazială „Nicolae Iorga”. Cu Școala gimnazială „George Coșbuc”, s-a concretizat proiectul educațional „Lăsați copiii să vină la Mine”, începând cu anul 2014 și până în prezent.

Pe lângă parohie, funcționează Librăria „Casa Cărții”, care prin comercializarea de produse bisericești, dar și de cărți, susține, din veniturile realizate, proiectele social-filantropice și educațional-culturale ale Asociației Filantropia. Prin capacitarea mai multor agenți comerciali, dispuși la susținerea acestor demersuri nobile, precum și prin implicarea tuturor factorilor umani apropiați lăcașului de cult închinat sfântului ocrotitor al Maramureșului, comunitatea dreptmăritoare de aici își onorează într-un mod mai mult decât lăudabil numele de urmași ai lui Hristos, pe calea mântuirii. 

Surse bibliografice

Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului – Situația confesională a populației din Protopopiatul Ortodox Român Baia Mare, conform Institutului Național de Statistică

Protopopiatul Baia Mare, Monografie-Album, Editura Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului, Baia Mare, 2015

www.protopopiatul-baia-mare.ro

Istoricul bisericii parohiale

Istoria parohiei băimărene „Înălțarea Domnului” coincide cu istoria bisericii parohiale, ea luând ființă prin grija bunilor credincioși din cartierul „Săsar” după Revoluția Română din 1989, mai precis în anul 1991. La început, locația săvârșirii serviciilor religioase a fost provizorie, în diverse săli de clasă din diverse unități școlare, iar apoi slujindu-se într-o baracă metalică așezată pe un teren lângă strada Victor Babeș, proprietate a dreptcredinciosului Tivadar Vasile.

Preoții care au slujit în această perioadă de provizorat au fost: pr. Gheorghe Șanta, pr. Dani Dorinel, pr. Alexandru Avram și pr. Ioan Filip. Prin strădania acestuia din urmă, s-au obținut toate actele necesare pentru amplasarea bisericii din locația definitivă: strada Victor Babeș, numărul 15A.

La data de 2 martie 1997, „într-o zi cu soare luminos de primăvară”, după cum citim în Sfânta Evanghelie a parohiei din acea vreme, Preasfințitul Părinte Episcop Iustin, pe atunci Arhiereu Vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, a pus piatra de temelie a acestei biserici, din încredințarea vrednicului de pomenire, Arhiepiscopul Justinian Chira. După această dată, au început lucrările de construcție, amenajându-se la subsol un altar de rugăciune, unde s-au oficiat toate serviciile divine până în anul 2023, când construcția bisericii se va fi terminat. Au fost arondate acestei parohii nou înființate un număr de 4.578 de suflete, între străzile Dimitrie Cantemir și Narciselor, fiind înscrisă în statul de funcții și personal al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, ca parohie de sine stătătoare. După preoții amintiți mai sus, aici au mai slujit pr. Sorin Tomoioagă (11 martie 2000 – 1 iulie 2009), pr. Alexandru Butean (paroh între 16 aprilie 2001 – 1 martie 2020), pr. Marius Nechita (preot II între 1 iunie 2009 și 1 martie 2020, respectiv paroh începând cu 1 martie 2020 – prezent) și pr. Claudiu Pop (preot II, începând cu 1 decembrie 2022 – prezent).

Construcția edificiului este din cărămidă, după un plan trilobat cu absidele laterale pentagonale, având dimensiunile 44mx24m. Absida altarului este semicirculară decroşată. Naosul este acoperit cu o cupolă pe pandantivi. Pe latura vestică a edificiului sunt amplasate două turnuri clopotniţă adosate ale căror şarpante sunt în formă de calotă. Fiind prevăzută cu demisol, biserica are o funcţionalitate liturgică permanentă pentru comunitatea dreptmăritoare a acestui cartier băimărean.

Biserica este împodobită cu o pictură integrală în tehnica frescă pe o suprafață de 3.000 m2, realizată de către pictorul bisericesc Stoica Emil. De asemenea, biserica este înzestrată cu toate odoarele necesare.

În Duminica a XX-a după Rusalii, la data de 8 octombrie din anul mântuirii 2023, s-a săvârșit slujba de târnosire a bisericii de către Preasfinția Sa Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, în prezența unui număr impresionant de credincioși din Baia Mare și nu numai. În anul 2023, parohia „Înălțarea Domnului” avea un număr de 3.100 credincioși.

Activităţi culturale şi filantropice

Corul bisericii activează din anul 2000, având în prezent un număr de 30 de membri, sub bagheta dirijorală a domnului prof. Simion Vaida. Cântăreţii bisericeşti care s-au evidenţiat prin slujirea bisericii sunt: diaconul Sergiu Butean (2008-prezent) și teologul Alexandru Iustinian Szilagyi (2022-prezent). La demisolul bisericii se află biroul parohial care adăposteşte biblioteca cu peste 750 titluri.

Activităţile pastoral-misionare şi filantropice prezente cuprind: asistenţă duhovnicească şi caritabilă la 46 de familii şi persoane nevoiaşe din parohie și nu numai, susținute prin Asociația filantropică „Înălțarea Domnului”. Între activităţile pastoral-misionare se disting cercurile catehetice pentru copii în cadrul programului eparhial „Fiii Maicii Domnului”, precum și în „Atelierele de creație”, destinate tinerilor parohiei. Între activitățile cultural-misionare, amintim cele două concerte susținute în 2023 și 2024 de Corala bărbătească „Armonia” a Arhiepiscopiei Tomisului și Dobrogei.

Surse bibliografice

Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului – Situația confesională a populației din Protopopiatul Ortodox Român Baia Mare, conform Institutului Național de Statistică

Protopopiatul Baia Mare, Monografie-Album, Editura Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului, Baia Mare, 2015

www.protopopiatul-baia-mare.ro

Istoricul bisericii parohiale

Parohia Ortodoxă Română ”Sfântul Vasile cel Mare” Baia Mare s-a înființat în urma hotărârii Consiliului Eparhial al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, la data de 03.03.2000, în funcția de preot paroh fiind numit Pr. Mircea Vasile Dărăban, venit de la parohia Nistru.

Parohia este situată în partea de  Sud-Vest a Municipiului Baia Mare, în zona de intrare dinspre Cluj-Napoca.

Prima Sfântă Liturghie s-a oficiat la data de 23.04.2000, de sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim și a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe.

Locul de construcție al Bisericii a fost sfințit de către vrednicul de pomenire Justinian Arhiepiscopul, părintele nostru, la data de 19.11.2000.

În perioada de început, Sfintele Slujbe s-au oficiat într-o capelă de lemn, construită în apropierea viitorului locaș de cult.

Lucrările de construcție ale Bisericii au demarat la data de 15.05.2003, după un proiect realizat de firma de arhitectură Architel Baia Mare, iar în data de 18.12.2005 s-a sfințit ”Paraclisul de la primul nivel”, de către Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului. 

Biserica ”Sfântul Vasile cel Mare” este zidită din cărămidă între anii 2003-2010, după un plan trilobat cu absidele laterale rectangulare cu dimensiunile 21m x 14m. Absida altarului este semicirculară decroşată. Naosul este acoperit cu o cupolă centrală pe pandantivi. Pe latura nord-vestică a edificiului  sunt situate două turnuri-clopotniţă angajate navei ale căror şarpante sunt în formă de calotă. 

În anul 2012, au fost montate și sfințite cele două clopote executate în atelierele Blotor din Satulung.

Până în anul 2015, Biserica este zidită, acoperită, finisată exterior și împodobită cu frumoase picturi în mozaic, executate de către pictorul Pompei Ungureanu din Cluj-Napoca.

Între anii 2015-2022, s-au efectuat lucrările de pictură în tehnica frescă, în stil neo-bizantin de către echipa de pictori bisericești condusă de dl. Emil Stoica din Târgoviște.

În anul 2022, a fost sculptată și montată Catapeteasma, executată în atelierele S.C. Mobicom – Sânmărghita Dej, director dl. Nicolae Câmpean.

În anul 2023, Catapeteasma a fost împodobită cu icoane executate de către aceiași pictori.

În anul 2024, s-a introdus căldura și apa în sfântul locaș, s-a executat pardoseala și s-a montat o parte din mobilier, fiind executat de aceeași firmă. De asemenea, au fost instalat policandrul și alte corpuri de iluminat.

La data de 6 octombrie 2024, lucrările au fost binecuvântate de către Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Mramureșului și Sătmarului, în cadrul Slujbei de Târnosire și a Sfintei Liturghii Arhierești, cu participarea unui măreț sobor de preoți și diaconi și a unei mari mulțimi de credincioși. Cu această ocazie, Biserica a primit și al doilea hram: ”Sfinții Martiri Brâncoveni”.

Activităţi culturale şi filantropice

Corul bisericii activează din anul 2001, la iniţiativa pr. Paroh Mircea Vasile Dărăban, condus în prezent de către d-na preoteasă Ileana Dărăban şi d-na Viorica Pop. Biblioteca parohială este situată în demisolul bisericii şi conţine peste 1000 de titluri. 

Activităţile pastoral-misionare şi filantropice prezente cuprind: pelerinaje periodice  pentru membrii comunităţii parohiale, asistenţă duhovnicească şi caritabilă la familiile nevoiaşe ale parohiei, cercuri catehetice pentru copii în cadrul programelor naţionale „Hristos împărtăşit copiilor” şi „Alege şcoala”, cât şi la iniţiativa preotului paroh, cercuri artistice periodice pentru tinerii parohiei, parteneriat de colaborare cu Grădiniţa cu program prelungit nr. 8 din Baia Mare.

Surse bibliografice

Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului – Situația confesională a populației din Protopopiatul Ortodox Român Baia Mare, conform Institutului Național de Statistică București 1967-1968

Protopopiatul Baia Mare, Monografie-Album, Editura Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului, Baia Mare, 2015

www.protopopiatul-baia-mare.ro

Istoricul bisericii parohiale

Situată în cartierul Vasile Alecsandri din Baia Mare, cea de-a doua biserică parohială a cartierului se află în construcţie, din cărămidă, începând cu anul 2009, după un plan triconc cu dimensiunile de 27m x 15m și 30m înălțime. Absida altarului este semicirculară decroşată. Naosul este acoperit cu o cupolă pe pandativi. Pe latura vestică a edificiului sunt situate două turnuri clopotniţă angajate ale căror şarpante sunt în formă de calotă. Lucrările interioare și exterioare se află în desfășurare, cu partea de tencuieli și finisaje.

În curtea bisericii parohiale se află o biserică provizorie construită din lemn în anul 2004 care deserveşte nevoile liturgice ale comunităţii până la finalizarea bisericii de zid.

Comunitatea parohială este păstorită, de la înfiinţare, de preotul  Pr. Gavriş Gavril (2004-prezent).

Încă de la înfiinţarea parohiei s-a remarcat prin implicare şi dăruire consiliul parohial, în frunte cu epitropul Vasile Horotan.

Activităţi culturale şi filantropice

Biblioteca parohială se află în biserica de lemn şi numără aproximativ 350 de titluri. 

Activităţile pastoral-misionare şi filantropice prezente cuprind: asistenţă duhovnicească şi caritabilă la familiile şi persoanele nevoiaşe din parohie, cercuri catehetice pentru copiii din parohie în cadrul programelor naţionale „Hristos împărtăşit copiilor” şi „Alege şcoala”, cât si printr-o strânsă colaborare cu unitățile de învățământ din cuprinsul parohiei, precum Școala Gimnaziala “Vasile Alecsandri” și Grădinița “Otilia Cazimir”.

Surse bibliografice

Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului – Situația confesională a populației din Protopopiatul Ortodox Român Baia Mare, conform Institutului Național de Statistică

Protopopiatul Baia Mare, Monografie-Album, Editura Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului, Baia Mare, 2015

www.protopopiatul-baia-mare.ro

https://www.facebook.com/parohiabaiamare

Istoricul comunității parohiale

Cartierul Valea Borcutului din Municipiul Baia Mare se întinde pe o suprafață de aproximativ 10 km pătrați, fiind format în urma stabilirii familiilor de mineri în această zonă deoarece aici se afla o mină de aur. Numele cartierului provine de la un izvor de apă carbogazoasă (borcut) care se află, aproximativ, în centrul cartierului. Încă din anul 1907, Alexiu Pocol, proprietarul minei a dat curs solicitării comunității de a avea un locaș de închinare și astfel a fost ridicată o capelă care, în timpul perioadei comuniste, a fost transformată în biserică parohială pentru cele peste 1.000 de familii aflate în acest cartier.

Istoricul bisericii parohiale

Biserica parohială se află în construcție la faza de finisaje exterioare, interiorul fiind finalizat. Este construită din cărămidă și beton armat, construcția demarând în anul 1999, după un plan trilobat cu dimensiunile 35 m x 19 m. Absida altarului este poligonală decroșată. Naosul este acoperit cu o turlă pe pandativi. Pe latura vestică a edificiului sunt situate două turnuri clopotniță angajate navei ale căror șarpante sunt în formă de coif. Biserica este prevăzută cu demisol ceea ce i-a conferit o funcționalitate liturgică permanentă de-a lungul timpului. Comunitatea parohială a fost deservită liturgic până în anul 2001 de biserica veche din cartierul Valea Borcutului, demersurile pentru o nouă biserică fiind începute ca o consecință a dezvoltării demografice a zonei, în anul 1999, la inițiativa preotului paroh Onea Augustin. Din punct de vedere administrativ, Parohia Sf. Mucenic Dimitrie ia ființă în anul 2002 în urma unei solicitări depuse la Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului și Sătmarului de către preotul paroh Adrian Roșca, cu numărul 4/22.03.2002, prin care se cerea separarea parohiei Adormirea Maicii Domnului de zona în care era biserica în construcție. Solicitarea a fost soluționată după cum urmează, Parohia Adormirea Maicii Domnului după delimitare va rămâne cu biserica și își va construi casă parohială, iar parohia nou înființată, Sfântul Mc. Dimitrie, va rămâne cu casa parohială și cu biserica în construcție.

În proprietatea parohiei se află casa parohială situată la o distanță de 1,5 km de biserică. Este construită din cărămidă între anii 1986-1996, perioadă în care exista doar biserica veche a cartierului, păstorită de către preoții Borca Vasile și Onea Augustin, precum și două capele mortuare construite în cele două cimitire ale parohiei.

Comunitatea parohială a fost păstorită, de la înființare, de preotul Pr. Onea Augustin (2001- 2019) iar din 3.03.2019 este păstorită de către preotul paroh Jicărean Virgil până în prezent.

Epitropii care s-au remarcat în cadrul comunității parohiale sunt: Av. Felezeu Ovidiu Mircea (1998-2002), Călăuz  Augustin (2002-2005), Mătieş Ioan (2005-2006), Muthi Nicolae (2006-2010), Fage Vasile (2014-2022), Pop Petre (2022-prezent). Cântăreții parohiei au fost Nicolae Toth (2002-2019), Marchiș-Matean Victor (2019-2022), Mesaroș Beniamin(2022-prezent)

Cimitirele

Sunt în număr de două. Cimitirul „De Sub Dura” care se află la o distanță de aproximativ 2 km faţă de biserică înspre localitatea Tăuţii Megherăuşi datează din anul 1970. În acest cimitir s-a construit, la iniţiativa preotului paroh Onea Augustin, o capelă mortuară din cărămidă, a cărei construcţie s-a derulat între anii 2010-2012, având dimensiunile de 10m x 7m. „Cimitirul de la Podgorii”, aflat la o distanță de 700 m de biserică înspre centrul Municipiului Baia Mare, care datează din anul 1960. Și în acest cimitir se află în construcție, la inițiativa preotului paroh Onea Augustin, o capelă mortuară cu dimensiunile 10m x 7m, a cărei construcție a fost demarată în anul 2012. Între anii 2022-2024 capela a fost finalizată cu lucrări de tencuieli interioare, finisaje, tavane, acoperiș de tablă, pardoseli și pictură interioară.

Activităţi culturale şi filantropice

Corul bisericii activează din anul 2007, a fost condus de d-na prof. Onea Raluca Florica, iar în prezent este condus de către D-nul Marchiș-Matean Victor. Biroul parohial şi biblioteca se află în casa parohială, biblioteca cuprinzând peste 500 de titluri.

Activitățile pastoral-misionare şi filantropice prezente cuprind: acțiuni caritabile şi asistență duhovnicească pentru persoanele nevoiașe din parohie; pelerinaje cu membrii corului şi grupuri de enoriași la Mănăstirea Nicula, județul Cluj și la alte mănăstiri din cuprinsul Episcopiei.

Activitățile catehetice: organizarea de grupuri de copii din parohie în cadrul proiectelor religioase şi cultural – artistice iniţiate de preotul paroh în perioada sărbătorilor de iarnă şi a sărbătorii închinate Adormirii Maicii Domnului; implicarea tinerilor şi familiilor din parohie în proiectul Reuniunii Tinerilor Ortodocși, participarea la taberele de vară și acțiunile pentru tineret desfășurate în cadrul protopopiatului Baia Mare.

Surse bibliografice

1. 1.Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului – Situația confesională a populației din Protopopiatul Ortodox Român Baia Mare, conform Institutului Național de Statistică
2. 2.Protopopiatul Baia Mare, Monografie-Album, Editura Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului, Baia Mare, 2015
3. 3.www.protopopiatul-baia-mare.ro

Istoricul bisericii parohiale

Amplasată în extremitatea sudică a oraşului Baia Mare, la ieşirea către Țara Lăpuşului, în cartierul Vasile Alecsandri, biserica parohială se află în curs de construcţie, lucrările demarând în anul 2014. În data de 18.04.2010 este sfințit locul și pusă piatra de temelie de  catre PS  Iustin Episcopul Maramureșului și Sătmarului, înconjurat de un frumos sobor de preoți și diaconi, precum și mulți credincioși din zonă, prezenți la această solemnă ceremonie.

În toamna aceluiași an, încep lucrările de construire a unei biserici provizorii de lemn, biserică terminată și sfințită de către PS Iustin, în data de 22 mai 2011.

În vara anului 2011 se demarează lucrările la proiectul bisericii ce urmează a fi construită, deasemenea se obține PUZ-ul zonal, prin HCL nr. 361/2011, se obțin aprobările necesare și autorizația de construire. Dupa finalizarea și aprobarea de catre PS Iustin a proiectului, în august 2014, încep lucrările la noua biserică. În anul 2022 este turnată cupola bisericii, iar în anul 2023 începe zidirea turlei bisericii. În anul 2024 este finalizată turla bisericii și așezată Sfânta Cruce, la înălțimea de 54 de m, începându-se lucrările la acoperișul bisericii.  În apropierea șantierului este ridicată din lemn o biserică provizorie, construită în anul 2010, care deserveşte nevoile liturgice ale comunităţii până la finalizarea lucrărilor de construcţie ale bisericii de zid.

Comunitatea parohială este păstorită de către preotul Mociran Daniel, de la înfiinţarea parohiei până în prezent.

Activităţi culturale şi filantropice

Activităţile pastoral-misionare şi filantropice prezente cuprind: cercuri catehetice pentru copii în cadrul programelor naţionale „Hristos împărtăşit copiilor” şi „Alege şcoala”, cât şi la iniţiativa preotului paroh, cercuri artistice periodice şi activităţi caritative pentru familiile şi persoanele nevoiaşe din parohie, parteneriat cu angajare filantropică pentru persoanele nevoiaşe cu Grădiniţa Europeană cu program prelungit „Otilia Cazimir” şi cu Şcoala cu clasele I-VIII „Simion Bărnuţiu” din Baia Mare.

Surse bibliografice

Protopopiatul Baia Mare, Monografie-Album, Editura Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului, Baia Mare, 2015

www.protopopiatul-baia-mare.ro

      Dumnezeu l-a facut pe om dihotonic, adică trup și suflet. Așa după cum omul are nevoie de hrană pentru trup, tot așa are nevoie și de hrană pentru suflet. Sufletul trebuie hrănit cu rugăciune și cu Sfintele Taine ale bisericii, iar biserica răspunde la nevoile sufletești ale credinciosului.

      Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului răspunde la toate nevoile sufletești ale credincioșilor. Întrucât în zona Combinatului, cum este numit acel cartier al orașului Baia Mare, era nevoie de un Locaș de Cult, cu data de 1 decembrie 2017 a luat ființă Parohia „Sfantul Mina” unde am fost numit preot paroh, subsemnatul, Băban Ioan Claudiu. La aceasta Parohie s-au arondat un număr de 1500 credincioși ortodocși care locuiesc pe străzile Horea, Electrolizei și Luminișului.

      Deoarece am trecut prin perioada de pandemie având multe piedici, abia în data de 27.07.2023 s-a pus piatra de temelie de către Preasfințitul Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului. În data de 31.10.2024 s-a depus cererea pentru eliberarea autorizației de construcție, după ce, în prealabil, am obținut toate avizele care s-au cerut în Certificatul de Urbanism. Pot să spun că, la momentul de față, 7.11.2024, am intrat în linie dreaptă pentru demararea lucrărilor de construcție la biserică.

      În parohia noastră nu sunt credincioși cu potențial financiar mare, dar sunt foarte receptivi și se implică la toate activitățile caritabile pe care le organizăm. Sunt oameni modești, dar cu suflet mare, adică știu să se plece și să ajute pe tot omul necăjit. În Postul Învierii Domnului și în Postul Nașterii Domnului strângem ajutoare pentru batrânii, copiii si tinerii cu diferite boli  locomotorii și psihice.

      Avem două acțiuni pornite în urma cu trei ani și care încă mai dăinuie: în zona Piața Mare, la o plăcintărie, se dau 5-6 plăcinte, gratis, pe zi, care sunt plătite de Parohia „Sfântul Mina”, iar la un magazin din parohia noastră sunt plătite tot de Parohia „Sfântul Mina”, zilnic, cinci pâini care se dau celor nevoiași.

      Credincioșii Parohiei „Sfântul Mina” încearcă să împlinească îndemnul Mântuitorului că trebuie sa fim smeriți, iubitori și milostivi cu toți semenii noștri.

Surse bibliografice

1. www.protopopiatul-baia-mare.ro

Istoricul comunităţii parohiale

În decursul istoriei medievale, cartierul Ferneziu a fost o localitate de sine stătătoare în raport cu Baia Mare, având totuşi multe puncte în comun. Cartierul Ferneziu aparţine unităţii de relief Depresiunea Baia Mare, fiind pe cursul mijlociu şi inferior al râului Firiza. Numele iniţial al localităţii a fost Ferneziu sau Firiza de Jos. Prima atestare documentară a cartierului Ferneziu este din 1142, când regele Ungariei Geza al II-lea a adus saşi pe aceste meleaguri. Etimologic, substantivul propriu Ferneziu provine de la cuvintele germane „Fern-See”, care înseamnă „Tău/Lac-Îndepărtare”. Numele localităţii va cunoaşte de-a lungul veacurilor următoare evoluţie: 1142 – Fern-See / Fernezely, 1329 – Also Fernezely (Firiza de Jos), 1332 şi 1338 – Also Fernezely, 1492 – Alsó – Fernezely, 1566 – Also Fernezely.  În prezent, cartierul Ferneziu este cartierul periferic situat la extremitatea nord-estică a Băii Mari și se învecineză la nord cu localitatea Firiza, la est cu localitatea Chiuzbaia, la sud-est cu localitatea Tăuţii de Sus, la sud cu Municipiul Baia Mare şi la vest cu dealurile Ferneziului. Cea mai veche topitorie de metale neferoase, pe locul actualei şcoli „M. Sadoveanu”, mocăniţa, care aducea lemne din Firiza, de-a lungul râului Firiza, între Biserică şi mina de metale neferoase Herja, Uzina de prelucrare a metalelor neferoase. 

Istoricul bisericii parohiale „Naşterea Maicii Domnului”

Biserica parohială a fost zidită în 1828 de către un număr de 75 de familii, în timpul păstoririi preotului Dragoş Moise, după un plan tip sală, cu absidele laterale poligonale, cu dimensiunile de 31 m x 16 m. Clădirea bisericii a fost mărită între anii 1958-1960, construindu-se “biserica bărbaţilor” în formă de cruce, cu dimensiunile 14 m x 7 m; sfântul altar s-a reconstruit în timpul păstoririi preotului Ioan Mădăras. Absida altarului este semicirculară, nedecroşată. Naosul este acoperit cu o boltă semicirculară. Pe latura vestică a edificiului este situat situat un turn-clopotniţă, adosat navei, a cărui şarpantă este în formă de bulb. Pictura a fost realizată între anii 1972 de către pictorul bisericesc Profeta Eugen din Bucureşti. În urma profanării sfântului locaş, prin provocarea premeditată a unui incendiu în 2003, a fost necesară refacerea spaţiului sacru interior, inclusiv a picturii care a fost refăcută de către pictorii bisericesti Ardelean Claudiu şi Dico Aurel din Sibiu.

Începand cu anul 2021, cu binecuvântarea P.S. Justin Episcopul Maramureşului şi Satmarului , s-au demarat ample lucrări de renovare a bisericii, respectiv: reorganizarea Sfântului Altar,  apoi s-a introdus încălzirea prin pardoseala, s-a recondiţionat pictura, s-a înlocuit învelitoarea bisericii modificând şarpanta la turn în formă de coif acoperit cu tablă, s-au înlocuit cele cinci cruci de pe biserica, s-a pavat curtea bisericii cu piatra, s-a construit un lumânărar nou, etc.

În imediata apropiere a bisericii, la doar 20 de m distanţă se află casa parohială care a fost construită din piatră şi cărămidă în anul 1828-1830, în timpul păstoririi preotului Dragoş Moise (1828-1842). În această clădire a funcţionat o şcoală confesională, care în timpul regimului comunist a fost desființată. 

În patrimoniul bisericii se află următoarele cărţi vechi de valoare: Apostol, Blaj 1767, Penticostar, Blaj 1768, Triod, Blaj 1771, Straşnic, Blaj 1773, Evanghelie, Blaj 1776, Cazanie, Rîmnic 1781, Antologhion, Blaj 1781, Catavasier, Blaj 1793, Teologie dogmatică-morală, Blaj 1802, Molitfelnic,  Blaj 1815, Psaltire, Sibiu 1857. 

Comunitatea parohială a fost păstorită de-a lungul anilor de către preoţii: Pr. Dragoş Moise (1828-1842), Pr. Pop Dumitru (1842-1851), Pr. Vasiliu Serbak (1851-1860), Pr. Vasile Cerneştean (1860-1866), Pr. Ştefan Bilţ (1866-1867), Pr. Vasile Cozmuţa (1868-1899), Pr. Augustin Dărăbant (1899-1900), Pr. Pop Vasile (1900-1908), Pr. Tit Bud (1908–1933), Pr. Sălăjan Ioan (1933 -1938), Pr. Cîmpian Ioan (1938-1952), Pr. Mădăras Ioan (1952-1978), Pr. Breaz George (1978-1998), Pr. Podină Teodor (1998-2020) , Pr. Breaz George Sebastian (1998-prezent) care slujeşte alături de Pr. Andreica Ioan Octavian (2020-prezent).

Pentru slujirea Bisericii lui Hristos au rămas în memoria comunității parohiale cântăreții Mureșan Gheorghe (1960-1968), Cârmaciu Alexandru (1968-1977), Mesaroș Octavian (1977-1994), Filip Georgel (1994-prezent) și epitropii Mesaroși Toni (1960-1986), Mesaroș Dumitru (1986-2007), Sabou Ionel (2008-2018), Sas Grigore (2014-prezent) şi Ardelean Anton (2018-prezent).

Istoricul bisericii: „Sfânta Ana”

În anul 2004, preotul paroh Podină Teodor demarează, în centrul cartierului Ferneziu, în dreptul Lacului Bodi, lucrările de construire a unei noi biserici de zid cu hramul „Sfânta Ana”. Biserica este construită din cărămidă şi beton armat după un plan trilobat cu absidele laterale poligonale având dimensiunile 25 m x 14 m. Absida altarului este poligonală decroşată. Naosul este acoperit cu o cupolă central pe tambur. Pe latura vestică a edificiului sunt situate două turnuri-clopotniţă adosate navei ale căror şarpante sunt în formă de coif acoperite cu tablă. În anul 2020, pe data de 06 septembrie, biserica „Sfânta Ana” a fost sfinţită de către P.S Justin, Episcopul Maramureşului şi Satmarului.

Cimitirele

Sunt în număr de cinci: cel de pe strada Primăverii, care datează din secolul al XVII-lea, și se află la 500 m de biserică înspre Lacul Bodi, „Cimitirul de la Biserică”, de pe strada Barajului se află în jurul bisericii, și datează din anul 1828. În anii 2012-2014 s-a construit, la iniţiativa şi sub coordonarea preotului paroh Podină Teodor, o capelă mortuară din cărămidă şi beton armat prevăzută cu demisol care are o capacitate de peste 100 de locuri şi care foloseşte drept trapeză la evenimentele prin care trec membrii comunităţii.„Cimitirul de pe Lunci”, de secol XIX, aflat la 2 km de biserică spre Lacul Firiza şi „Cimitirul din sat”, lângă stânca Limpedea, arie protejată, situat la o distanţă de 1 km de biserică datând din secolul al XIX-lea, sunt cimitirele pe care le mai deține parohia.

Activităţi culturale şi filantropice

Biblioteca cu un fond de peste 1.500 de titluri şi biroul parohial sunt situate în casa parohială.

Activităţile pastoral-misionare şi filantropice prezente cuprind: pelerinaje, asistenţă duhovnicească şi caritabilă către persoanele aflate în dificultate, cercuri catehetice şi artistice, atât în cadrul programelor naţionale „Hristos împărtăşit copiilor” şi „Alege şcoala”, cât şi la iniţiativa preotului paroh Podină Teodor şi a preotului Breaz George Sebastian.

„Ajută-l pe orfan” este un program inițiat și desfășurat de preoții bisericii care, împreună cu ASCOR Baia Mare, au sprijinit patru fetiţe părăsite de mamă și aflate doar în grija tatălui. Astfel au fost demarate lucrări de renovare şi finisaje pentru casa aflată într-o stare avansată de degradare. 

Anual este organizat, de Praznicul Nașterii Domnului, un cencert de colinde şi teatru religios, în cadrul căruia se pune în scenă piesa „Viflaimul” și în urma cărora de fiecare dată participanții sunt răsplătiți cu cadouri. Astfel de acțiuni specifice sărbătorilor de iarnă au loc și în preajma sărbătorii închinate Sfântului Ierarh Nicolae.

În cadrul activităților filantropice trebuie menționat faptul că la inițiativa și sub coordonarea preoților parohiei, după o atentă și susținută monitorizare se fac periodic colecte de bani, care se concretizează ulterior în pachete ce conțin haine şi alimente pentru copiii şi familiile nevoiaşe, destul de numeroase, ale acestui cartier băimărean.

Surse bibliografice

Petre, Coteţ, Depresiunea Baia Mare (Observaţii geomorfologice), în rev. “Probleme de geografie”, 1958

Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului – Situația confesională a populației din Protopopiatul Ortodox Român Baia Mare, conform Institutului Național de Statistică

Mihăilescu, Vintilă – Regiunea depresionară Baia Mare – Copalnic, 1931

Protopopiatul Baia Mare, Monografie-Album, Editura Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului, Baia Mare, 2015

www.protopopiatul-baia-mare.ro 

Istoricul comunităţii parohiale

Localitatea Firiza, situată la poalele muntelui Igniş (1.307 m), la o altitudine de 432 m, este în prezent, cartier al Municipiului Baia Mare, fiind aşezată pe cursul râului Firiza, la o distanţă de 15 km faţă de acesta. Cea dintâi atestare documentară a localităţii se regăseşte în anul 1650, deşi conform datelor provenite din tradiţia orală, dar şi din obiceiurile şi datinile consacrate în această zonă, ea este mult mai veche. Denumirea localităţii provine de la cuvântul „Firiz” (= ferăstrău, unealtă prevăzută cu o lamă dinţată şi care, folosită manual, servea la tăiatul lemnelor) – parcă într-un firesc demers al îndeletnicirilor pe care le-au avut localnicii încă din vremuri străvechi, prin modul îmbietor şi extrem de ofertant pe care mirajul zonei l-a pus în valoare pentru cele câteva zeci de familii care s-au aşezat aici şi au întemeiat comunitatea din Firiza, care în zilele noastre a ajuns la 1.340 de locuitori.  

Aşezarea comunităţii din Firiza are un aspect de amfiteatru cu o largă deschidere spre Est, iar dinspre Nord se ridică muntele Igniş, cu spinări rotunjite, acoperit cu platouri bogate în păduri şi care îndeplineşte şi un veritabil rol de paravan, împiedicând intemperiile cu capriciile lor să se abată asupra comunităţii care a însufleţit parcă aceste pitoreşti meleaguri. Cu toate acestea, iernile, a căror temperatură medie anuală nu depăşeşte  – 8 grade Celsius, sunt resimţite în această zonă cu tot farmecul, dar şi cu asprimea şi durata lor, specifică zonelor înalte. 

Istoricul bisericii parohiale

După toate informațiile provenite din tradiția comunităţii, atestate de existența unei uși diaconești, expusă în muzeul parohiei, datând din anul 1700, în Firiza a existat o biserică de lemn care și-a avut vatra pe locul în care se află actuala curte parohială. După ce din anul 1790 a fost folosită de comunitatea parohială din localitatea Bontăieni, biserica veche de lemn se află actualmente în partea de sus a localităţii Şurdeşti, fiind declarată monument istoric. 

Actuala biserica a Parohiei Firiza a fost construită, după cum reiese dintr-un registru matricol, în anul 1794 de către 70 de familii, după un plan tip sală cu dimensiunile 28 m x 10 m. Naosul este acoperit cu trei unități de bolți boeme. Pe latura vestică a edificiului este situat un turn-clopotniţă angajat navei. Datorită deteriorării avansate, în anul 2003 au fost demarate ample lucrări de restaurare şi renovare, la iniţiativa şi sub directa coordonare a preotului paroh Marincaş Gheorghe Aurel. Astfel cafasul bisericii a fost aşezat pe şase stâlpi din beton, accesul la el făcându-se din tinda bisericii. Pictura a fost executată, în tehnică frescă, de către pictorul bisericesc Cioran Marius, în anul 2003. Ceea ce se distinge în exerciţiul liturgic al comunităţii din Firiza este oglindit şi în utilizarea spaţiului sfântului locaş. Astfel este consacrat în comunitate faptul că spaţiul din prima parte a naosului este ocupat de bărbaţii comunităţii şi poartă numele de „biserica bărbaţilor”, în timp ce partea dinspre ieşirea din naos este numit „biserica femeilor”, spaţii consacrate sub această denumire şi utilitate, din vremuri imemoriale şi până azi.

Ridicat în anul 2001 prin jertfa fiicei unui veteran de război, monumentul eroilor din curtea bisericii parohiale, întregește ansamblul arhitectural al acesteia, împletind astfel dăruirea și mărturia creștină cu spiritul de jertfă pentru libertatea și demnitatea poporului român.    

Casa parohială, situată la o distanţă de 30 m faţă de biserică, a fost construită, din cărămidă, în anul 1958, în timpul păstoririi preotului paroh Vasile Ulmeanu. În anul 2011, preotul paroh Marincaş Gheorghe Aurel a coordonat amplele lucrări de renovare a casei adăugând ansamblului arhitectural şi câteva dependinţe, dar, mai ales, o clădire care adăposteşte biroul parohial şi un muzeu, în care sunt găzduite obiectele de patrimoniu ale parohiei, dar şi obiecte care dau mărturia tradiţiilor şi obiceiurilor existente pe aceste meleaguri: ladă de zestre, lădoi, farfurii de lut, maşină de cusut, costume populare, război de ţesut, plencacea (secure folosită în activităţile forestiere) şi alte obiecte demne de un muzeu. 

În muzeul parohiei sunt expuse: iconostasul bisericii care datează din anul 1794 şi care se păstrează în integralitate. Se pot observa, datorită impecabilei conservări, patru registre: icoanele împărăteşti – 2 bucăţi (înfăţişează pe Mântuitorul şi pe Maica Domnului), prăznicarele (Buna Vestire, Naşterea Domnului, Botezul Domnului, Schimbarea la Faţă, Înălţarea Domnului, Pogorârea Sfântului Duh şi Cina cea de Taină – 7 bucăţi. Aceste două registre sunt păstrate în originalitatea lor, în timp ce celelalte două care înfăţişează pe Sfinţii Apostoli şi pe Prooroci, au suferit lucrări de renovare sau, pretinsă împrospătare, de-a lungul timpului fără a se şti cu exactitate când. Un număr de 3 icoane: cu Arhanghelul Mihail din anul 1840, o icoană care Îl înfăţişează pe Mântuitorul – 1800, o icoană cu Maica Domnului – 1800. Totodată, se regăseşte în patrimoniul parohial o uşă diaconească, din anul 1700.

Obiecte vechi de cult: vase liturgice din argint şi alamă (6 potire, disc şi steluţă) care datează, cel mai probabil din secolele al XVIII-lea, două dintre ele, respectiv secolul al XIX-lea celelalte patru; un rând de veşminte preoţeşti care datează din anul 1880, două chivoturi din lemn din anul 1720 şi 1794, două steaguri (prapori), datând din 1920 şi un epitaf, cel mai probabil din acelaşi an.

Cărţile vechi aflate în patrimoniul Parohiei Firiza sunt: Sfânta Scriptură, tipărită în localitatea Pesta în anul 1873; Octoih,  în limba slavonă, tipărit la Sibiu în anul 1857; Colecția de Minee pentru toate lunile anului, cu excepția lunii Mai, tipărite în București la Tipografia Cărților Bisericești, între anii 1908-1910; Octoih, Tiparul tipografiei arhidiecezane, Sibiu, 1912; Octoihul Mic, Tiparul tipografiei arhidiecezane, Sibiu, 1918; Apostol, Tipografia Cărților Bisericești, București, 1940; Ceaslov, Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1945; Dumnezeieștile Liturghii, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 1950; Agiazmatar, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 1950; Evanghelie, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 1964; Psaltirea, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 1968;

Comunitatea drept măritoare din Firiza i-a avut ca păstori de suflete pe preoţii: Ioan Ferndi (1794-1800), Pr. Ioan Toma (1800-1820), Pr. Oros Mihai (1820-1849), Pr. Cherecheş Alexandru (1849-1851), Pr. Filip Opriş (1851-1860), Pr. Pop Ioan (1860-1865), Pr. Goja Iacob (1865-1870), Pr. Demeter Mihai (1870-1888), Pr. Anderco Ioan (1888-1890), Pr. Pop Vasile (1890-1900), Pr. Pop Ludovic (1900-1920), Pr. Demian Iosif (1920-1930), Pr. Silaghi Paul (1930-1936), Pr. Ulmeanu Vasile (1936-1976), Pr. Podină Teodor (1976-1998), Pr. Marincaş Gheorghe Aurel (1998-prezent).

Comunitatea din Firiza a consacrat amintirilor pentru slujirea Bisericii lui Hristos pe cântăreţii bisericeşti: Pop Dumitru (1930-1970), Lupşe Lupuţiu (1940), Mureşan Ioan (1970-1996), Săsăran Ieronim (1996-prezent) şi Lupşe Gheorghe (1999-prezent). Epitropii care au participat activ la lucrarea administrativ-gospodărească a parohiei sunt: Lupşe Lupuţiu (1940), Mesaroş Ioan Alexandru (1960), Trif Gheorghe (1980), Mureşan Vasile (1998-2004), Hoban Remus Vasile (2014-prezent).

Cimitire

Unul, cu denumirea „Cimitirul Vechi”, datând din anul 1740, cu o suprafaţă de 2 ha, se află la o distanţă de 2 km faţă de biserica parohială. În acest cimitir, preotul paroh Marincaş Gheorghe Aurel a iniţiat, în anul 2015, lucrările unei capele mortuare din cărămidă şi beton armat. Cel de-al doilea, cunoscut cu numele de „Cimitirul Nou”, în suprafaţă de 1 ha, datează din anul 2005 şi este situat în imediata vecinătate a vechiului cimitir. În anul 2018 s-au finalizat lucrările la Capela din cimitir, iar la data de 6 octombrie 2018 a fost sfințită de către PS. Dr. Iustin al Maramureșului și Sătmarului.

Activităţi culturale şi filantropice

Muzeul În clădirea construită în curtea casei parohiale, începând din anul 2012, preotul paroh Marincaş Gheorghe Aurel a amenajat un spaţiu special destinat obiectelor şi portului popular pentru a menţine vie amintirea tradiţiilor şi obiceiurilor, dar şi a mărturisirii credinţei creştine pe aceste meleaguri. Biblioteca parohială, care conţine peste 1500 de titluri, se află în clădirea care adăposteşte muzeul şi biroul parohial.

Activităţile pastoral-misionare cuprind: cercuri catehetice pentru copii în cadrul programelor naţionale „Hristos împărtăşit copiilor” şi „Alege şcoala”.

Periodic, preotul paroh Marincaş Gheorghe, organizează întâlniri catehetice cu copiii şi tinerii din cadrul Asociaţiei Mansio – Firiza cu care s-a încheiat un protocol de colaborare în acest sens. La îndemnul preotului paroh Marincaş Gheorghe, membrii comunităţii din Firiza s-au implicat în proiectul Reuniunii Tinerilor Ortodocşi, care a avut loc la Baia Mare în anul 2014. În acest sens au fost cazaţi peste 60 de participanţi la Reuniune.

În cadrul acţiunilor filantropice, pe lângă sprijinul acordat celor care au solicitat ajutor, se distinge proiectul în care, sub coordonarea preotului Marincaş Gheorghe Aurel, a fost refăcută, în anul 2011, o casă pentru o familie nevoiaşă din localitate, casă care o fost mistuită de flăcările unui incendiu. 

Surse bibliografice:

1. Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului – Situația confesională a populației din Protopopiatul Ortodox Român Baia Mare, conform Institutului Național de Statistică
2. Suciu, Coriolan – Dicționar istoric al localităților din Transilvania, Edit. Academiei R.S.R, București 1967-1968
3. Protopopiatul Baia Mare, Monografie-Album, Editura Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului, Baia Mare, 2015
4. www.protopopiatul-baia-mare.ro