Istoricul comunităţii parohiale

Parohia Ortodoxă Română, având hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Bârsana face parte din Protopopiatul Ortodox Roman Sighet. Localitatea este așezată pe valea răului Iza, între Srămtura și Nănești, la 20 km de municipiul Sighetu Marmației.

Atestată documentar prima dată la anul 1326, a fost proprietatea cneazului Stan Bârsan și a fiilor săi Radu, Vancu și Nicole, de la care se trage probabil toponimul Bărsana.

În partea de sus a localității a existat o mănăstire veche , înainte de 1330, fostă reședință a Episcopiei Ortodoxe de Maramureș, unde a rezidat Episcopul Gavriil de Bârsana 1739.

Istoricul bisericii parohiale

Parohia Ortodoxă Română Bârsana are două biserici, una de zid din piatră şi una de lemn, monument UNESCO. 

1. Biserica de lemn monument UNESCO cu hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, a fost construită în anul 1711 iar în anul 1717 în timpul invaziei tătarilor a fost devastată. În 1720 a fost mutată pe locul mănăstirii Bârsana, de astăzi,  în locaţia actuală. În 1791 este desființată iar o parte din ahivă a fost dusă la Mănăstirea Neamț. În 1806 a fost din nou mutată în mijlocul satului pentru a nu  fi profanată devenind o perioadă biserică parohială. Biserica are un altar poligonal decroşat, naos acoperit cu boltă semicirculară, pronaos tăvănit şi pridvor supraetajat. Acoperişul are dublă poală. În partea vestică a edificiului este situat turnul-clopotniţă cu foişor extins, este structurat de bază în cinci trepte, angajat navei, a cărui şarpantă este în formă de coif. O dată cu strămutarea, biserica a fost repictată în anul 1806, autorii fiind doi zugravi maramureşeni, fapt ce reiese dintr-o inscripţie păstrată parţial pe peretele sudic : „În anu D(o)mnului 1806 am zugrăvit… această biserică Eu Hodor Toader zugrav din Vişeu de Mijloc si eu Plohod Ion din Dragomireşti”.

Biserica a fost inclusă pe lista de patrimoniu cultural mondial UNESCO din județul Maramureș în Decembrie 1999.

2. Actuala Biserică parohială cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”  este o construcție de piatră, în formă de navă, având dimensiunile de 32 m lungime, 14 m lațime și 36 m înălțime. Absida altarului este poligonală decroșată, în interior și exterior, acoperită cu semicalotă. Absida altarului este prevazută cu deschideri în arc frânt, pe fiecare dintre cele 5 laturi. Naosul este acoperit cu o boltă semicirculară. Zidurile bisericii sunt consolidate prin contraforți. 

Biserica a fost construită între anii 1874-1881, din piatră de deal și acoperită cu draniță de către comunitatea locală condusă de Pr. Protopop Mihail Cheochenejdi (Kokenycsdy). 

• Între anii 1893- 1911 s-a executat și pictat iconostasul (pe piele de bou) de către pictorul Ian Schmidt la Budapesta; 
• În anul 1912 s-a sfințit iconostasul de către Pr. Protopop Andrei Covaci parohul Bărsanei.
• În anul 1926 s-a schimbat învelitoarea din draniță cu învelitoare din tablă zincată în timpul Preotului Mihai Hotea.
• În anul 1967 s-a înlocuit învelitoarea veche cu una nouă, tot din tablă zincată. 
• Între anii 1971-1973 biserica a fost pictată, în tehnica frescă, de către pictorul Andrei Răileanu, care a pictat și bisericile din Rozavlea, Strâmtură și Botiza, lucrările fiind coordonate de Preotul paroh Grigore Dăncuș.
• În anul 1974 biserica a fost finisată în exterior cu terasit. În anul 1975 biserica a fost Sfințită de catre Arhiepiscopul TEOFIL Herineanu.
• În anul 1989 s-a executat balconul destinat corului, din lemn de stejar sculptat coordonat de Preotul paroh Urda Gheorghe. Între anii 2012-2014 s-au făcut lucrări ample pentru îndepărtarea igrasiei din pereți, lucrări perimetrale exterioare pentru drenarea apelor pluviale și freatice, s-a renunțat la lambriurile din biserică. Au urmat lucrările de pictură a brâului și a balconului. Tot în aceeași perioadă s-a ridicat altarul de vară. 

Deoarece șarpanta bisericii a ajuns într-o stare de degradare avansată, fiind afectată de infiltrațiile de apă pluvială, în anul 2020 comunitatea parohială păstorită de câtre Preotul Oprișan Marcel a luat hotărârea schimbării acoperișului, având în vedere și o reconsiderare volumetrică a șarpantei pentru a face o legătură vizual-arhitecturală cu arhitectura Bisericilor Ștefaniene sau a Bisericilor de lemn, din Maramuresul Voievodal. S-a considerat oportună folosirea tablei de cupru din considerente de durabilitate și estetice. Proiectul arhitectural și structural a fost realizat de câtre domnul Arhitect Dorel Cordoș și domnul Inginer Prof. Gelu Zaharia.

Lucrările de consolidare au fost începute în toamna anului 2021, mai întai turnul Bisericii și schimbarea coifului. Pe coif a fost montată o cruce înaltă de 7 m, Sfințită pe data de 12 aprilie 2022 de către Preasfințitul Părinte Episcop IUSTIN al Maramureșului și Sătmarului. Comsolidarea turnului din structură de beton armat a dus la redimensionarea înăltimii de la 36 m la 57 m. Pe turnul Bisericii sunt cei patru Evangheliști, pictură executată în tehnica mozaic de către Pictorul Daniel Codrescu și Iulia Cordoș.

În anul 2023 au continuat lucrările de consolidare a navei Bisericii, cu o centură pe zidul Bisericii cu structură de beton și tiranți iar pe exterior console de stejar cu o șarpantă nouă, acoperită cu tablă de cupru. La sfărșitul anului  2023 a fost tencuit și renovat exteriorul Bisericii. Aproape toate lucrările de consolidare și renovare au fost realizate de meșteri din localitate.

Şirul preoţilor cunoscuţi care au slujit în Bârsana este : Alexiu Ofrim (1623), Grigore Hodor (1746), George Ştefanca (1756), Ladislau Ofrim (1751), Grigorie Petrişor (1751), Ionaş Balţian-Bârsan (1778), Nechita Bârsan (1760-1776), Dumitru (1786), Ulici Dumitru (1787), Cozma Petrovay (1818-1838), George Pop (1838-1856), Demetriu Bud (1856-1866), Michail Kokenycsdy (1866-1887), Iuliu (1887-1889), Ioan Doboşi, Andreiu Covacs (1889-1918), Mihai Hotea (1919-1954), Iosif Ţint (1954), Dăncuş Grigore (1955-1980), Urda Gheorghe (1981- 2018) Oprișan Marcel ( 2018- prezent). 

Dintre epitropii şi cântăreţii bisericeşti amintim: Bologa Vasile (tată de consul, epitrop între anii 1930-1940) ;  Bârsan Pătru a lui Grigore, a participat la Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, acest epitrop a corespondat între anii 1906-1912 cu stareţul mănăstirii Vatopedu din Muntele Athos ; Ioan Covaci, avocat de seamă, deţinut politic şi coleg cu Petru Groza ; Ofrim Toader, epitrop ; Nicolae Fabian, învăţător confesional (fiica lui a fost prima femeie decorată de Academia Franceză) ; Ilie Cleja, învăţător, văr cu George Coşbuc. 

Cimitirele

Parohia Ortodoxă Română Bârsana deţine patru cimitire în suprafaţă totală de 3900 mp. 

Activităţi culturale şi filantropice în trecut

În Bârsana a existat şcoală confesională de la începutul secolului al XVIII-lea până în 1948. Între anii 1940-1960 a funcţionat primul cor din Bârsana înfiinţat de învăţătorul Vasile Ardelean remarcat de Francisc Rubic. Din anul 2018 a fost înființat un cor de copii de către Preotul Oprișan Macel care s-a remarcat prin colinde tradiționale din Maramureș la nivel național.

Profilul actual al parohiei

Parohia Ortodoxă Bârsana are potrivit recensământului din 2011 un număr de 2672 credincioşi.

Istoricul comunităţii parohiale

Parohia Ortodoxă Română ”Sfântul Ioan Valahul” Valea Muntelui, din localitatea Bârsana a fost înfiinţată în anul 2002 şi face parte din Protopopiatul Ortodox Român Sighet.

Valea” se deschide, după câteva sute de metri de la intrare, generoasă şi largă, întinzându-se până la Petrova. Casele se aşează între deal şi drum, pentru ca undeva, spre mijlocul zonei alte două văi, Valea Frumuşelii şi Valea Popii, întretaie axul principal al drumului în forma crucii. Tradiţia orală confirmă toponimia denumirii de Valea Muntelui prin faptul că în trecut ciobanii cu stânele din satele învecinate şi cei de pe Mara, chiar până la Breb şi Budeşti veneau pe drumul oilor” spre munţii care se situează înspre graniţa cu Ucraina. În cărţile funciare Bărsănescu” şi Herştu” apar cu titlu original ca aparţinând comunei Bârsana din vechime.

Istoricul Bisericii Parohiale

Comunitatea parohială începe să se formeze în toamna anului 2002, respectiv 29 septembrie când ,, după vecernie, la ora 16, Prea Sfinţitul Părinte Iustin, atunci Arhiereu Vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, a săvârşit slujba de sfinţire şi punere a pietrei de temelie pentru biserica cu hramul Sfântul Ioan Valahul, ce se va edifica în parohia nou înfiinţată. În următoarele zile, s-a ridicat o capelă din lemn în vederea săvârşirii sfintelor slujbe până când construcţia amintită urma să fie ridicată. Dorinţa construirii unei biserici în această zonă a comunei Bârsana persistă de cel puţin 40 de ani. Bătrânii satului mărturisesc cum aceste vechi năzuinţe existau, nefiind materializate concret, pe vremea când mijloacele de transport erau precare şi credincioşii se deplasau pe jos până la biserica din centru, ultima casă situându-se la distanţa de 7 Km.

Aceeaşi însemnare din 29 septembrie 2002 consemnează instalarea tânărului preot Dunca Vasile-Cornel. Nu exista teren pentru construirea unei biserici şi a casei parohiale. Când locul a fost ales de preotul nou instalat împreună cu părintele arhimandrit Casian Filip, duhovnic pe atunci al Mănăstirii Bârsana, problema obţinerii terenului s-a soluţionat prin intermediul Primăriei Bârsana şi a parohiei din centru.

În 13 Octombrie 2002 a fost ales consiliul parohial, care în următoarele şedinţe acceptă ca toate construcţiile ce se vor realiza în parohie să fie proiectate de domnul arhitect Cordoş Dorel, care deja devenise cunoscut în plan local şi internaţional prin proiectul mănăstirii Bârsana. În consecinţă, tot ce s-a construit în parohie s-a realizat prin proiectarea şi directa implicare a domnului arhitect Cordoş Dorel. Ridicarea temeliei bisericii parohiale începe în aprilie 2004, după ce s-a realizat un proiect în stil bizantin, cu dimensiunile de 24,19 m lungime, 8,25 m lăţime în partea naosului, 11,45 m în faţă stânga prin alipirea turnului de clopotniţă, 10,60 m în partea de mijloc a absidelor şi respectiv 12,10 m înălţime la cupolă şi 15,60 m înălţime în partea laterală a turnului. Biserica a fost finisată în exterior apoi pictată. Pictura în tehnica frescă, stilul neo-bizantin a fost realizată de pictorul Bumbu Constantin. În 2018 lucrările au fost finalizate și biserica târnosită de către Preasfințitul Părinte Iustin, Marți 29 Mai a III- a zi de Rusalii, punându-se cel de-al doilea hram ,, Pogorârea Duhului Sfânt’’.

A rămas o tradiție, ca în cea de a III-a zi de Rusalii să fie mare sărbătoare în comunitatea parohială și locală , sărbătorirea hramului parohiei . În anul 2021 a fost prezent PS Timotei Sătmăreanul care a săvârsit Sf. Liturghie în sobor de preoti, iar la final a primit ca dar din partea parohiei o icoana cu Sf. Ioan Valahul. În anul 2022 a fost prezent PS Timotei Sătmăreanul care a sfintit noua troiță din fața casei parohiale și sfintirea noului lumânărar, iar la final, din partea comunității parohiale a primit un set de engolpioane. În anul 2023 a fost prezent PS Timotei Sătmăreanul care a săvârsit Sf. Liturghie în sobor de preoti și diaconi , iar la final ca dar din partea comunității parohiale ierarhul a primit o bedernita cu Sf . Ierarh Nectarie. În anul 2024 a fost prezent în mijlocul credinciosilor PS Timotei Sătmăreanul care a săvârsit Sf Liturghie în sobor de preoti și diaconi , a sfintit casa parohială, iar la final ierarhul a primit ca dar din partea comunității parohiale un epitrahil și un omofor.

În anul 2008 începe construirea casei parohiale prin proiectarea aceluiaşi arhitect, în stil maramureşean, cu materiale predominant din lemn, ce evidenţiază în pridvor şi terasă exterioară, grinzile aparente. În anul 2009 la intrare înspre biserică şi şcoală s-a montat o poartă maramureşeană din lemn, ca apoi în 2010, tot în acelaşi stil să se construiască un altar de vară. Anul 2013 aduce cu sine instalarea altei porţi ce marchează intrarea pe Valea Muntelui, ce se impune prin proporţii, structură şi masivitate. Urmând schiţele domnului arhitect, lucrările de sculptură şi montare au fost conduse de tânărul meşter Ştiopei Ion (Buga) care împreună cu fraţii şi echipa acestuia s-au ostenit în mod benevol. Modelul porţii a rămas unicat.

În anul 2019  după venirea noului preot Pr. Bizău Marius-Florin s-au continuat lucrările la casa parohială și biserică astfel: în anul 2019 s-a renovat interiorul casei parohiale, în anul 2020 s-a construit gardul și poarta casei parohiale din lemn în stil traditional, s-a amenajat curtea casei parohiale, în anul 2021 s-a ridicat o troiță în fata casei parohiale, în anul 2023 s-au început lucrările de izolare a casei parohiale .

Lucrările la biserica au continuat și ele:  în anul 2019 s-a amenajat curtea bisericii, s-au achiziționat noi obiecte de cult, în anul 2022 s-a ridicat un frumos lumânărar din cărămidă și din lemn sculptat, în anul 2023 s-au realizat drenajele din jurul bisericii și pavarea curții bisericii , toate aceste lucrări au fost sponsorizate de către domnul George Becali. În anul 2024 s-a realizat noua cameră tehnică unde s-a montat noua centrală termică, s-a terminat interiorul clopotniței unde s-a amenajat un spațiu pentru spovedanie. Tot în anul 2024 s-a demolat vechia capelă iar în locul acesteia s-a ridicat noua Sală Socială Sf. Ierarh Spiridon.

Primul preot paroh a fost pr. Dunca Vasile-Cornel (2002- 2019) pr. Bizău Marius-Florin(2019-prezent). Paraclisier şi cântăreţ bisericesc sunt Ardelean Petru şi Ştefanca Gheorghe Nuţu.

Cimitirele

Cimitirul parohial este situat chiar în spatele bisericii, terenul fiind cumpărat şi apoi donat parohiei de către consilierul parohial şi meşter popular Bârsan Vasile.

Activităţi culturale şi filantropice în trecut

Înfiinţarea acestei noi parohii a dus şi la necesitatea constituirii unui cor de tineri care să dea răspunsurile la Sfânta Liturghie. Acest grup de tineri a fost prezent în cadrul concertelor de colinde organizate în cadrul Protopopiatului Sighet, precum şi în cadrul Festivalului de Datini şi Obiceiuri de Iarnă din Municipiul Sighetu Marmaţiei, în anul 2013. Pentru aprofundarea credinţei şi consolidarea comuniunii, anual se organizează un pelerinaj la mănăstiri şi obiective cultural istorice din Transilvania şi Moldova.

În cadrul preocupărilor publicistice şi editoriale în toamna anului 2002 parohia a tipărit în colaborare cu A.S.C.O.R. Sibiu, volumul de interviuri Tinereţe, Ideal, Biserică”, Editura Agaton, Făgăraş 2002, pentru ca în anul 2004 să apară şi volumul de eseuri Nebunie şi Cuminţenie”.

Începând cu anul 2014 dimensiunea spirituală a sărbătorii de Rusalii când se desfăşoară şi hramul parohiei, se doreşte a fi extinsă în plan etnic şi cultural prin realizarea Simpozionului Familia, Tradiţia, Neamul ” avându-i în cadrul conferinţei din Căminul Cultural Bârsana ca invitaţi pe Preot Nicolae Tănase şi Grupul psaltic Trisaghion de la Iaşi. Au concertat şi au prezentat o şezătoare” tradiţională elevi ai Şcolii Gimnaziale din Bârsana. În anul 2015 alte manifestări s-au desfăşurat în preajma hramului din 2 iunie cu ocazia simpozionului Teologia Duhului Sfânt în viaţa Bisericii şi în Contemporaneitate”.

Începand cu anul 2019 s-a organizat în parteneriat cu parohia Ortodoxă Bârsana centru  în fiecare an ,,Fii Maicii Domnului’’ , activități corale etc.

Profilul actual al parohiei

Parohia Ortodoxă Română „Sfântul Ioan Valahul” Valea Muntelui Bârsana are potrivit recensământului din anul 2011 un număr de 614 credincioşi.