Mănăstirea „Sfinții Împărați Constantin și Elena” – Budești,
30 de ani de la reînființare (1994-2024)
Reînvierea Mănăstirii “Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Budeștii Maramureșului
Localitatea Budești de pe Valea Cosăului are o istorie îndelungată și plină de evenimente legate de lupta pentru păstrarea credinței ortodoxe strămoșești (Legea românească) și a identității culturale cu tot ce ține de aceasta: limbă, grai, port, tradiții și obiceiuri părintești.
Mărturie stă biserica de lemn din Budești-Josani, monument UNESCO de la 1628 în care se păstrează cămașa de zale și coiful lui Pintea Viteazul (1670-1703) dăruite chiar de acest erou-haiduc, contemporan cu Sfântul Iosif Mărturisitorul și care a luptat nu doar pentru drepturile și libertățile maramureșenilor ci și pentru păstrarea credinței ortodoxe strămoșești.
Se cunoaște faptul că la trecerea unei părți a românilor ortodocși din Transilvania la Unirea cu Biserica Romei la 1700 prin semnarea actului de unire de către Mitropolitul de la Bâlgrad, Atanasie Anghel și cei 38 de protopopi, Maramureșul și Episcopia Sfântului Iosif Mărturisitorul nu a semnat acel act, deci nu a cunoscut unirea oficial acceptată. Au fost declarați greco-catolici după 1740 când Curtea de la Viena a desfințat Episcopia românilor ortodocși cu ultima reședință la Mănăstirea Bârsana.
Savantul și istoricul Nicolae Iorga amintește de locurile unde a rezidat Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul, la Hust, Mănăstirile Peri, Giulești și Budești unde a ținut la 1690 un Sobor cu preoții maramureșeni.
Deci existența unei mănăstiri la Budești în sec. XVII este sigură, ea a fost distrusă (arsă) în sec. XVIII după 1700, probabil la 1762 când generalul austriac Buccow, din ordinul împărătesei Maria Tereza distruge cu tunurile și incendiază toate mănăstirile și schiturile ortodoxe din Transilvania și Maramureș, acestea fiind cetăți unde se perpetua credința ortodoxă strămoșească.
Reînvierea mănăstirii va începe după 232 de ani, în 1994 la dorința Preotului Vasile Pop și a credincioșilor din Budești am pus piatra de temelie în ziua de 4 iunie, la ceas de vecernie. În anul 1995 vine din eparhia Râmnicului un monah iubit și curat cu credința și trăirea Vichentie Lazăr din Prislopul Chioarului și pornește lucrarea de edificare a așezământului monahal. S-a construit o biserică de lemn în stil maramureșan care a fost sfințită la 21 mai 1998, o casă monahală modestă și un turn clopotniță. În 2006 ieromonahul Vichentie pleacă la Domnul și este numit stareț de către Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Justinian, ieromonahul Mihail Bud cu metania de Mănăstirea Rohia.
Având experiența Rohiei și modul cum se concepe îndată o ctitorie monahală, noul stareț al asezământului monahal, Părintele Mihail Bud a regândit tot ansamblul monahal: a desfăcut vechea biserică în anul 2016 și sub îndrumarea noastră a purces la alcătuirea unui nou proiect care urmează arhitectura bisericii din Budești-Josani, pentru a păstra legătura cu istoria, a înălțat-o, a pictat-o în stilul vechilor picturii din bisericile maramureșene și a pregătit-o pentru slujba de sfințire, la sărbătoarea hramului mănăstirii, la 21 mai 2024.
Pentru ca așezământul să fie pregătit solemn și așa cum se cuvine la acest eveniment care are loc la trei decenii de la punerea pietrei de temelie (1994-2024) a reorganizat și extins casa monahală, a reorganizat și a înălțat Poarta de acces, a amenajat o casă a pelerinului, a organizat și amenajat incinta mănăstirii, a construit ziduri de spijin corespunzătoare care să asigure dăinuirea vetrei monahale peste veacuri.
Înființată ca și schit și devenit mănăstire în anul 2013 prin aprobarea Sinodului Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului și odată cu această ridicare în rang a avut loc și hirotesia întru Protosinghel a Părintelui Mihail Bud. Mănăstirea a crescut în importanță și datorită arhitecturii, astfel că după ce a introdus curentul electric și a rezolvat problema apei, Primăria Budești a asfaltat o parte din drum spre mănăstire, scoțându-o din izolare și oferind credincioșilor și pelerinilor un loc de reculegere, rugăciune și înălțare sufletească, așezându-o în rândul mănăstirilor importante din Episcopia Maramureșului și Sătmarului.
Cu o obște de 5 viețuitori condusă de Protos. Mihail Bud, mănăstirea începe odată cu slujba de sfințire a bisericii și consacrarea ansamblului monahal din 21 mai 2024, lunga ei călătorie în istoria reînviată a monahismului din Nord-Vestul României și suntem încredințati că Hristos cel înviat din Morți, Maica Domnului și Sfinții Împărați Constantin și Elena, ocrotitorii bisericii și așezământului monahal vor veghea ca secole multe de acum încolo să fie lumină pentru popor, întărire în sfânta și dreapta credință ortodoxă strămoșească, păstrătoare a valorilor sfinte și ctitorie pentru veșnicie.
Până aici ne-a ajutat Dumnezeu Slăvit să fie numele Său!
21 mai 2024
Sfinții Împărați Constantin și Elena
+ I U S T I N
Episcopul Maramureșului și Sătmarului
BUDEȘTI – istorie și credință
Localitatea Budești este situată la nord de munții Gutâi, pe cursul superior al Văii Cosăului, fiind atestată documentar prima dată într-o Diplomă a regelui maghiar Ludovic cel Mare din anul 1361. Istoria ținutului însă este cu mult mai străveche.
În hotarul satelor Budești și Sârbi, care formează comuna Budești, s-au găsit unelte din bronz (topoare), apreciate de către arheologi a fi de la sfârșitul epocii bronzului. Mărturiile arheologice din zonă, din localitățile Breb, Oncești, Vadu Izei, Sighet, confirmă și ele vechimea celor două așezări de pe Cosău.
În data de 14 mai 1361, jumătate din cnezatul Cosău, care aparținea voievodatului Maramureșului, este dăruit de regele Ludovic cel Mare lui Bud de Cosău, fiul cneazului Locovoi, precum și fraților săi: Sandrin, Ion, Dragomir și Boilă, români din Maramureș. Posesiunea era așadar românească. După cum menționează istoricul Alexandru Filipașcu, Bud este întemeietorul satului Budești. După numele său a fost numit și muntele Budescu, fostă proprietate a familiei.
La 29 septembrie 1404, Vicențiu, fiul lui Bud, a cerut Conventului din Lelesz transcrierea acestei donații din 1361. Din ordinul regelui Sigismund de Luxemburg, în 6 noiembrie 1404, Vicențiu și frații săi Drăguș, Șandor și Bud sunt recunoscuți ca proprietari ai moșiilor Budești și a celorlalte șase așezări, care formau Cnezatul Cosăului.
La 1505, cei 11 strănepoți ai lui Bud din Budești, aflați în Budești și Sârbi, sunt confirmați de regele Ladislau al II-lea în posesiunile din aceste sate, precum și în posesiunea Muntelui Budescu.
Foarte multe familii din Budești și Sârbi au fost înnobilate în secolele XV-XVII, dintre care amintim pe următoarele: Bălin, Berinde, Cupcea, Dunca, Marinca, Gherman, Tămaș, Tite, Pintea etc. În anul 1720 existau în Budești 40 de familii nobiliare românești.
În diplomele din 1361 și 1402, Budești apare sub denumirea de Budhfalva și Vynces, în 1405 – Bwdfalwa și Vinchfalwa, în 1480 – Budfalva, în 1828 – Budești, iar în 1851 – Budfalu.
În localitatea Budești există trei biserici: una de zid, construită după 1990, unde se oficiază slujbele religioase, și două biserici de lemn, monumenteistorice.
Biserica din Budești – Josani are hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”, este de lemn de stejar și a fost construită în 1628 pe amplasamentul unui locaș mai vechi. Acest locaș de cult face parte din grupul bisericilor de lemn de mari dimensiuni, în comparație cu alte edificii din Maramureș. Iconografia care se păstrează parțial este realizată de maestrul Alexandru Ponehalschi (1762). În această biserică se păstrează o parte din zalele (cămașa) și coiful lui Grigore Pintea (Pintea Viteazul, 1670-1703), dăruite chiar de către erou.
Biserica din Budești – Susani îl are ca ocrotitor tot pe Sfântul Ierarh Nicolae, este construită în anul 1760, fiind pictată de același pictor care a zugrăvit și biserica din Josani. Biserica a fost zidită pe locul alteia mai vechi, așa cum arată inscripția de pe ușile împărătești: „Aceste uși le-a cumpărat Mariș Vasile și soția sa și cu copiii săi, pentru iertarea păcatelor sale. Anul 1628”.
Străvechea mănăstire de la BUDEȘTI
Documentele istorice, memoria colectivă şi toponimia adeveresc existenţa unui așezământ monahal în hotarul satului Budeşti. Sus, în Munţii Gutâiului, pe valea Cosăului, la circa 8 km de vatra satului, pe o culme din dreapta râului Sivii, toponimele „La Mănăstire”, „Poiana Mănăstirii”, „Coasta Mănăstirii”atestă faptul că în acest loc a fost odinioară o așezare monahală. Localnicii îi spun „La mănăstire”.
Profesorul Nuțu Roșca scrie că sihaștrii care au întemeiat mănăstirea au ales acest loc retras, deoarece căutau să fie cât mai departe de lume, de zgomotele ei și cât mai aproape de Dumnezeu.
Nu se ştie cine a întemeiat așezământul şi nici când. Tradiția orală pomenește de existența unui schit în secolele XIV–XV, însă documente care să ateste această tradiție a locului nu s-au găsit până acum. O dovadă documentară – o însemnare din 1647 făcută pe o carte – confirmă prezența schitului în această zonă.
În 15 mai 1690, Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş, cu reşedinţa temporară aici, a ţinut „un «parţelaş sobor» cu protopopii săi” şi a judecat o afacere de moşie, aparținând de drept bisericii din satul Oncești. Aceasta a fost folosită mai mulți ani de jupânul Iura Ionaș, care n-a vrut să mai renunțe la ea. În urma judecății, s-a dat câștig de cauză bisericii din Oncești și s-a hotărât că, dacă jupânul Iura nu renunță la moșie, soborul va transfera procesul la judecătoria civilă, pentru judecata definitivă.
Din toate acestea rezultă că Sfântul Iosif Mărturisitorul a avea mare grijă de bunurile Bisericii pentru a nu fi înstrăinate, precum, de altfel, s-a luptat să păstreze și credința curată și nealterată.
Despre Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul, Nicolae Iorga și Ștefan Meteș susțin că ,,uneori reședința o avea la Hust, uneori la Peri, la Giulești și la Budești”. Mănăstirea Budești fiind modestă, putem afirma că, dacă episcopul mărturisitor Iosif Stoica a fost nevoit să-și aleagă aici reședința, înseamnă că Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului se afla atunci într-o situație foarte grea.
Mănăstirea a fost distrusă probabil la începutul secolului al XVIII-lea. A fost distrusă în plan fizic, dar în plan spiritual și din conștiința oamenilor și a Budeștenilor ea nu a dispărut niciodată. De aceea, imediat după eliberarea de sub regimul ateo-comunist, credincioșii din Budești au cerut binecuvântarea Episcopului Justinian al Maramureșului și Sătmarului ca monahismul să prindă din nou viață în ținutul Budeștiului.
Mănăstirea Sfinții Împărați Constantin și Elena – Budești
Firul istoriei Mănăstirii de la Budești reîncepe în anul 1994, când Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, la 4 iunie, într-o duminică după masă, la ceas de Vecernie, sfinţeşte locul pentru mănăstire și pune piatra de temelie pentru biserica cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena” a Mănăstirii Budești.Astfel reînvie viața monahală, care va crește de la an la an, ca rod al rugăciunilor monahilor ce au viețuit odinioară în aceste ținuturi și care își dorm somnul de veci aici.
Actuala vatră monahală „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Budești nu se află în locul de care amintea profesorul Nuțu Roșca. Aceasta este situată mai la vale, unde se unesc trei izvoare: Izvorul Călinei, Izvorul Negru și Izvorul Roșu. De aici și numele de „Mănăstirea Roșia” – așa cum este cunoscută de localnici și de cei din împrejurimi. Culoarea izvorului se datorează sedimentelor de cupru și alte minereuri feroase care au existat și există și astăzi în vechea mină care se află puțin mai sus de mănăstire.
La începutul anului 1995, vine de la Schitul Pătrunsa din județul Vâlcea monahul Vichentie Lazăr, care devine primul stareţ al acestui așezământ. În vara aceluiași an, Preasfințitul Părinte Episcop Justinian, în ședința Consiliului Eparhial din 30 iunie 1995, a hotărât și a dat Decizia cu nr. 1.400, care aprobă înființarea schitului.
DECIZIE
Art. 1. Începând cu data de 1 iulie 1995 se aprobă înființarea Schitului Sfinții Împărați Constantin și Elena pe raza localității Budești, Protopopiatul Sighet, județul Maramureș, cu destinația călugări.
Art. 2. Cu aceeași dată, schitul sus menționat devine unitate de sine stătătoare, figurând în schema de funcții a Eparhiei Maramureșului și Sătmarului la pag. 94, poz. 4, Vol. I, bucurându-se de toate drepturile și privilegiile legii.
Dată în reședința noastră eparhială astăzi, 30 iunie 1995.
Părintele stareț Vichentie Lazăr, împreună cu preotul Pop Vasile, parohuldin Budești, au făcut toate demersurile necesare și legale pentru a primi terenul în proprietate și a putea demara lucrările la Schitul de la Budești.
La data de 8 octombrie 1996, Oficiul de Cadastru și Organizarea Teritoriului Maramureș, prin Aprobarea nr. 23, hotărăște scoaterea din producție agricolă vegetală a unui teren în Comuna Budești.
Oficiul de cadastru și organizarea teritoriului Maramureș procedând la analizarea și verificarea documentației depuse de S.C. PROIECT Baia Mare, prin care solicită scoaterea din producție agricolă vegetală a unui teren privind amplasarea „SCHITULUI SFINȚII ÎMPĂRAȚI CONSTANTIN ȘI ELENA” în comuna Budești, a stabilit următoarele:
1. Beneficiarul investiției este Parohia Ortodoxă Română Budești.
2. Amplasamentul investiției este situat în extravilanul localității Budești.
3. Caracteristicile amplasamentului și a terenului solicitat:
a. – amplasamentul nu poate fi modificat, deoarece este donat Parohiei Ortodoxe Române Budești.
b. – terenul pe care se amplasează construcția se încadrează în clasa a IV-a de calitate și fertilitate.
c. – nu există terenuri neagricole pentru amplasarea construcției.
d. – pe terenul solicitat nu au fost executate lucrări de îmbunătățire funciare.
e. – gradul de ocupare a terenului este de 95%.
f. – nu se afectează folosința terenurilor agricole din vecinătatea amplasamentului.
g. – amplasamentul construcției a fost verificat la teren de dl Oniciuc Mihai de la OCOT Maramureș.
4. Având în vedere solicitarea Parohiei Ortodoxe Române din Budești, acordul proprietarilor de teren, precum și necesitatea construirii unui locaș de cult în zonă,
În temeiul art. 73 din Legea nr. 18/1991 cu privire la fondul funciar
APROBĂ
1. Scoaterea definitivă din producția agricolă vegetală a unei suprafețe de 128 mp, fânețe, proprietate particulară.
2. Terenul se identifică potrivit planului de situație anexat la documentație, precum și prin CF nr. 2390 Budești, nr. Topografic 3078.
Parohia Ortodoxă Română Budești a achitat în contul Ministerului Agriculturii și Alimentației suma de 57.600 lei, reprezentând contravaloarea terenului scos definitiv din circuitul agricol.
Stratul de sol fertil va fi decopertat și transportat pe terenuri mai puțin productive din vecinătatea amplasamentului.
Incinta Schitului Sfinții Împărați Constantin și Elena va fi împrejmuită.
Nerespectarea condițiilor stabilite prin prezenta aprobare va duce la aplicarea dispozițiilor Legii nr. 18/1991 privind sancționarea acestora.
Semnează: Ing. Augustin Moldovan
Consiliului Local al Comunei Budești, prin Hotărârea nr. 20 din 24 octombrie 1996, a aprobat Planul urbanistic de detaliu pentru obiectivul „Schitul Sfinții Împărați Constantin și Elena” din hotarul comunei Budești, din locul numit „Roșia – Trei izvoare”.
Având în vedere raportul compartimentului de resort din aparatul propriu al Consiliului local, precum și expunerea și proiectul de hotărâre prezentate de domnul primar al comunei, împreună cu avizele comisiei de specialitate și al secretarului comunei;
În conformitate cu prevederile lit. D, pct. 2 din anexa la Legea nr. 50/1991, privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor;
În baza prevederilor art. 20, lit. M și Y și art. 28 din Legea nr. 69 din 1991, modificată și republicată în anul 1996, privind administrația publică locală;
HOTĂRĂȘTE
Art. 1. Se aprobă Planul urbanistic de detaliu pentru obiectivul Biserica Schitului „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, a parohiei ortodoxe din satul Budești, situată în hotarul satului Budești, în locul numit „Roșia – Trei izvoare”, conform anexei alăturate, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. Prezenta hotărâre se comunică:
– Prefecturii Județului Maramureș;
– Direcției Generale de Urbanism, Amenajarea Teritoriului și Lucrărilor Publice, din Cadrul Consiliului Județean Maramureș;
– Schitului Sfinții Împărați Constantin și Elena din comuna Budești;
– Primarului comunei.
După înființarea Mitropoliei Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, Preasfințitul Părinte Episcop Justinian al Maramureșului și Sătmarului, împreună cu Preasfințitul Părinte Iustin Sigheteanul, arhiereu-vicar, au făcut demersurile către Mitropolie pentru a fi recunoscut de facto Schitul de la Budești.
Prin adresa nr. 1 din 27 aprilie 2006, IPS Bartolomeu, Președintele Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, comunică Preasfințitului Justinian, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, următoarele:
Cu frățească dragoste, Vă aducem la cunoștință că Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, în prima sa ședință de lucru din 11 aprilie 2006, a luat în examinare adresa Episcopiei Maramureșului și Sătmarului nr. 255/2006, cu propunerea de înființare a schitului „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, localitatea Budești, județul Maramureș, Protopopiatul Sighet.
Având în vedere faptul că, în prezent, în acest schit există viață monahală intensă, care va întări credința ortodoxă din acea zonă, și la solicitarea Preasfinției Voastre, Sinodul Mitropolitan a hotărât:
– Aprobă înființarea schitului „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din localitatea Budești, județul Maramureș, Protopopiatul Sighet, cu obște de călugări.
Aducându-Vă la cunoștință această hotărâre a Sinodului Mitropolitan, Vă rugăm să binevoiți a lua act și a dispune măsurile necesare pentru ducerea la îndeplinire.
Hotărârea Sinodului Mitropoliei Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului a fost comunicată Mănăstirii Budești, prin adresa nr. 394/2006 a Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, fiind semnată de către Episcopul Justinian și Protos. Timotei Bel, exarhul mănăstirilor.
După preluarea conducerii mănăstirii de către Părintele Mihail Bud, în 2006, Mănăstirea de la Budești a cunoscut o nouă etapă de dezvoltare administrativă, dar și de rânduială duhovnicească și liturgică.
Părintele stareț Mihail Bud, în strânsă colaborare cu arhitectul Dorel Cordoș, a început să reorganizeze din punct de vedere arhitectural vatra monahală de la Budești. Casa monahală a fost înfrumusețată, incinta mănăstirii a fost amenajată și pavată cu piatră naturală de carieră, fiind construit și un zid mare de piatră ce împrejmuiește așezământul.
În anul 2002, cu implicarea unor oameni de bine și cu multa trudă a părintelui stareț, s-a reușit introducerea curentul electric la mănăstire de la o distanță de 7 km. Totodată, Primăria și Consiliul Local al Comunei Budești au amenajat drumul de acces din localitate și până la mănăstire, o parte asfaltat și o parte balastat, practicabil pentru orice mijloc de transport.
Ca urmare a dezvoltării administrative a schitului, dar și a cercetării lui de către tot mai mulți credincioși, Preasfințitul Părinte Episcop Justinian al Maramureșului și Sătmarului, împreună cu Preasfințitul Părinte Iustin, arhiereu-vicar, au cerut Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului transformarea Schitului de la Budești în Mănăstire. Cererea a fost aprobată în februarie 2013.
Ca urmare a solicitării Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, cu nr. 1685 din 4 decembrie 2012, în ședința de lucru din 19 februarie 2013, Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului aprobă transformarea și ridicarea la rangul de Mănăstire cu destinația de călugări a Schitului „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Budești.
STAREȚII ȘI OBȘTEA MONAHALĂ
Ieromonahul Vichentie (Vasile) Lazăr (1963-2006) s-a născut în 20 februarie 1963 în localitatea Prislop, comuna Boiu Mare, județul Maramureș, din părinții Vasile și Maria, într-o familie frumoasă cu șase copii: Raveica, Ioan, Teodor, Gheorghe, Vasile (ieromonahul Vichentie) și Ștefan.
După finalizarea studiilor gimnaziale și liceale și a stagiului militar, în anul 1987 intră viețuitor în obștea mănăstirii Bistrița din județul Vâlcea. În anul 1991, se mută la Schitul Pătrunsa, unde, un an mai târziu, este tuns în monahism sub numele de Vichentie. Din dorința de a fi mai aproape de locurile natale, la solicitarea Ieromonahului Vichentie Lazăr, Episcopul Justinian al Maramureșului și Sătmarului, aprobă înfierea în Eparhia Maramureșului și Sătmarului, Protopopiatul Sighet, pe seama Schitului „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, începând cu data de 1 mai 1995.
Cu multă trudă și râvnă pentru casa lui Dumnezeu, între anii 1995 și 2006, Ieromonahul Vichentie Lazăr se ostenește pentru ridicarea bisericii, a casei monahale, precum și a porții-clopotniță. Cea din urmă realizare a starețului Vichentie a fost împodobirea bisericii cu pictură, executată de către pictorul bisericesc Talpoș Adrian.
În acest timp s-a conturat o mică obște, având câțiva viețuitori, dintre care amintim pe Ieromonahul Vichentie Lazăr – stareț, monahul Mihail Bud și fratele Cristian Dobrinescu. De asemenea, s-a statornicit un program liturgic monahal.
La 18 aprilie 2006, în săptămâna Patimilor, Ieromonahul Vichentie Lazăr se mută la Domnul în urma unui accident rutier, fiind înmormântat lângă altarul bisericii Mănăstirii Budești.
Protosinghelul Mihail (Mircea-Iftenie) Bud, starețul Mănăstirii „Sfinții Împărați Constantin și Elena” – Budești (2006 – prezent). Părintele stareț Mihail s-a născut la data de 10 martie 1971, în localitatea Cărpiniș, Comuna Copalnic-Mănăștur, județul Maramureș, din părinții binecredincioși Alexandru și Maria.
Primele clase primare le urmează în localitatea natală, Cărpiniș, iar clasele V-VIII în localitatea Berința. Continuă studiile liceale la Liceul Industrial nr. 2 din Baia-Mare, profilul mecanică (1985-1989), iar între anii 1989-1990 urmează stagiul militar.
Între anii 2006-2010 studiază la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Oradea, frecventând apoi cursurile post universitare ale aceleași Facultăți, între anii 2015-2017.
La 5 noiembrie 1994, intră viețuitor în obștea Mănăstirii „Sfânta Ana” –Rohia, fiind primit de către Preasfințitul Părinte Iustin Sigheteanul, arhiereul-vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului și starețul mănăstirii Rohia. În 30 septembrie 2001, a fost rasoforit, iar la 23 iunie 2003, în ajunul sărbătorii „Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul”, este tuns în monahism sub numele de Mihail. În data de 22 mai 2006, este hirotonit ierodiacon pe seama Mănăstirii „Sfânta Ana” – Rohia, de către Preasfințitul Părinte Iustin, iar în data de 4 iunie 2006 este hirotonit întru ieromonah, de către vrednicul de pomenire Episcopul Justinian al Maramureșului și Sătmarului, pe seama Mănăstirii Budești.
La 1 iunie 2006, este numit stareț al Mănăstirii „Sfinții Împărați Constantin și Elena” – Budești. La hramul mănăstirii din anul 2010, părintele stareț Mihail este ridicat la rangul de Protosinghel, fiind hirotesit de către Preasfințitul Părinte Iustin Sigheteanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului.
De la numirea sa ca stareț al acestei vetre monahale, părintele Mihail Bud și-a concentrat toată atenția asupra rânduielii vieții monahale, punând accent în primul rând pe viața duhovnicească. În același timp, a desfășurat o bogată activitate administrativă și continuă să lucreze la ctitorirea și înfrumusețarea ansamblului monahal de la Budești.
Părintele stareț Mihail Bud, cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Iustin Episcopul Maramureșului și Sătmarului, a conlucrat și colaborează foarte frumos cu arhitectul Dorel Cordoș la reorganizarea și înnobilarea vetrei monahale pe care o păstorește.
Toate realizările administrative ale unei vetre monahale sunt importante, dar fără viață monahală, fără obște, nu au nici o valoare. Toate sunt simple construcții și clădiri, care în timp se degradează și se dau uitări. Monahii sunt cei care dau impuls unui loc. Ei sunt cei care țin cu tărie flacăra credinței prin rugăciune, prin cultură și iubire, fiind faruri călăuzitoare către cer, către Dumnezeu și Sfinții Săi și către Maica Domnului, Maica noastră a tuturor.
Obștea Mănăstirii „Sfinții Împărați Constantin și Elena” – Budești este formată din Protosinghelul Mihail Bud – stareț, Arhimandritul Paisie Cinar, Ieromonahul Gheorghe Dragoș, monahul Ilarion Felner și rasoforul Nectarie Ulici. Timp de peste cincisprezece ani a viețuit în această vatră monahală și Ieromonahul Calinic Dobrinescu (1964-2023), un monah cult, care s-a ocupat cu multă dăruire de biblioteca mănăstirii, lucrând la cancelaria mănăstirii. Cea mai importantă virtute a cuvioșiei sale a fost însă râvna și iubirea pentru Casa lui Dumnezeu, biserica, fiind mereu la dispoziția pelerinilor. La vârsta de 59 de ani, Domnul l–a chemat la Sine, pentru a sluji Liturghia în ceruri. Trupul său se odihnește alături de primul stareț, ieromonahul Vichentie Lazăr.
ANSAMBLUL MONAHAL
Prima biserică a Mănăstirii Budești
La 4 iunie 1994, Preasfințitul Părinte Iustin Sigheteanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, a slujit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie în Parohia Budești, la invitația preotului Vasile–Aurel Pop.
Duminică după masă, la ceas de Vecernie, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul, împreună cu un sobor de preoți și mulțime mare de credincioși din Budești, au urcat spre munte, unde se unesc cele trei izvoare cristaline. Aici a săvârșit slujba Vecerniei și apoi a sfinţit locul pentru mănăstire și a pus piatra de temelie pentru biserica Mănăstirii Budești, cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena”.
În anul 1995, vine de la Schitul Pătrunsa din județul Vâlcea monahul Vichentie Lazăr – primul stareţ al acestui așezământ. Cu ajutorul preotului paroh Aurel-Vasile Pop și al credincioșilor din Budești și împrejurimi, acesta a început demersurile pentru construirea bisericii și a casei monahale.
Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, împreună cu Secretariatul de Stat pentru Culte, prin Avizul nr. 169 din 20 septembrie 1996, au avizat pozitiv documentația tehnico-economică privind construirea„Schitului ortodox Sfinții Împărați Constantin și Elena”, comuna Budești, județul Maramureș.
În anul 1996 încep lucrările la biserica de lemn, cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”. La 21 mai 1998 biserica a fost sfinţită de către Preasfințitul Părinte Justinian, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului. Redăm în continuare Actul de sfințire:
HRISOV
Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu împreună lucrarea Sfântului Duh, înălțatu-s-a acest sfânt locaș, cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, între anii 1994-1998, pe locul numit „La Roșia”, la câțiva kilometri de vechea biserică a mănăstirii Budești, din care n-a mai rămas decât locul ce se cheamă până azi „La mănăstire”.
Vechea mănăstire a fost reședință temporară a episcopilor din Maramureș, căci nu aveau una stabilă, alături de alte mănăstiri ca: Peri, Uglea, Moisei, Bârsana. Unii dintre aceștia și-au dat viața pentru apărarea „legii românești”, a credinței ortodoxe, așa cum a făcut-o Sfântul Iosif Stoica, Mărturisitorul, care a păstorit Maramureșul între anii 1690-1711 și care a prezidat un Sobor, în data de 15 mai 1690, în Budești.
Noul sfânt locaș, renăscut din cenușa celui vechi, s-a realizat prin dorința și vrerea unor buni credincioși din Budești și cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Episcop Justinian Chira. Costul lucrărilor a fost suportat de către credincioșii din Budești și alte localități, prin jertfele pe care le-au făcut de-a lungul anilor, sub îndrumarea și jertfa părintelui stareț Vichentie (Vasile) Lazăr.
Astăzi, joi 21 mai 1998, sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena, cu ocazia hramului sfintei mănăstiri, sfântul locaș a fost târnosit de către Preasfințitul JUSTINIAN CHIRA, episcopul eparhiot al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, înconjurat de un ales sobor de preoți și diaconi, în prezența unui mare număr de credincioși din Budești și împrejurimi, în zilele Preafericitului Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Înscrie Doamne în „Cartea Vieții” pe toți viețuitorii, ostenitorii, jertfitorii și închinătorii acestui sfânt locaș. Amin!
EPISCOP,
Justinian Chira
Biserica a fost pictată între anii 2004-2005 de către pictorul Adrian Taloş. Odată încheiată, la 4 iunie 2006 pictura a fost sfințită de către Preasfințitul Părinte Episcop Justinian al Maramureșului și Sătmarului. Cu această ocazie, ierodiaconul Mihail Bud a fost hirotonit ieromonah și instalat ca stareț al acestui așezământ monahal. Sfințirea picturii și instalarea noului stareț au avut loc chiar la împlinirea a doisprezece ani de la punerea pietrei de temelie (4 iunie 1994), de către Preasfințitul Părinte Iustin Sigheteanul.
Biserica nouă a Mănăstirii Budești
Prima biserică construită la începutul anilor ‘90 a fost frumoasă și folositoare la început, dar, cu timpul, s–a constat că este prea mică pentru mulțimea credincioșilor care cercetează sfânta mănăstire în duminici și sărbători. Totodată, prezenta multe deficiențe de structură și rezistență la fundație, dar și la ziduri și în partea interioară a bisericii, deoarece, în curgerea timpului, au apărut fisuri.
În acest context, cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Iustin al Maramureșului și Sătmarului, obștea Mănăstirii Budești, în frunte cu părintele stareț Mihail Bud, a decis desfacerea bisericii vechi din lemn și construirea uneia noi, mai mare și mai solidă, necesară pentru obștea monahală și credincioșii care se închină în această vatră monahală. La Mănăstirea Budești s-a repetat și s-a împlinit ceea ce s-a petrecut cu bisericile-mamă de la Mănăstirile Rohia și Scărișoara Nouă. În fapt, așa s-a întâmplat în istoria monahală cu multe biserici mănăstirești din Țara Românească și din Moldova, precum și cumănăstirile domnești, unde vechile biserici de lemn sau chiar de piatră, fiind mici și neîncăpătoare, au fost înlocuite cu timpul cu altele mai mari și impunătoare, dar care păstrază vie și memoria primului ctitor și întemeietor.
Până la construirea și finalizarea lucrărilor la noua biserică, a fost ridicată o bisericuță provizorie de lemn, lângă casa monahală, unde s-au oficiat toate slujbele în această perioadă.
După ce biserica a fost desfăcută cu multă grijă de către viețuitorii mănăstirii și alți ostenitori, s-a amenajat terenul și, după obținerea tuturoraprobărilor, în ziua de prăznuire a Sfântului Proroc Ilie Tezviteanul, la 20 iulie 2016, Preasfințitul Părinte Iustin al Maramureșului și Sătmarului, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, a sfințit locul și a pus piatra de temelie pentru noua biserică a Mănăstirii Budești, cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena”.
Proiectul bisericii, realizat de către arhitectul Dorel Cordoș din Sighetul Marmației, păstrează tradiția veche a stilului maramureșan, fiind o copie fidelă a bisericii din Budești Josani. Construită din lemn, cu un pridvor, biserica a fost ridicată între anii 2016-2020, având următoarele dimensiuni: 20 m lungime, 8 m lățime și 37 m înălțime. Prin aceste caracteristici, biserica se înscrie în rânduiala arhitecturii bisericilor de lemn maramureșene.
Biserica este pictată în tehnica al-secco (pictură pe pânză) și s–a realizat între anii 2022-2023 de către familia Mușat Andrei și Astrid din București și familia Gliga Ovidiu și Ioana din Alba Iulia
Mobilierul este realizat de sculptorul Mihiș Viorel din localitatea Baba, județul Maramureș. Atenția din interior cade pe iconostas; el redă autenticitatea specifică locului. Acesta nu este sculptat, cum se obișnuiește, ci este îmbrăcat în icoane care au rame din stejar, de sus până jos. Astfel, privirile creștinilor nu zăbovesc pe sculptură, ci pe icoană – care este fereastră către cer. Pictura de pe iconostas este realizată de aceeași pictori care au zugrăvit și biserica.
Biserica a fost construită de către meșteri din localitatea Budești, sub coordonarea domnului Ciceu Ioan, sub atenta supraveghere a domnului arhitect Dorel Cordoș, prin osteneala părintelui stareț Mihail Bud și a obștii monahale și prin jertfa credincioșilor și a ctitorilor.
Noua biserică a Mănăstirii Budești are încălzire centrală în pardoseală și este dotată cu tot ce este necesar pentru săvârșirea tuturor rânduielilor monahale și a slujbelor divine, așteptând ziua cea mare a târnosirii, care va avea loc pe data de 20 iulie 2024, de către un sobor de arhierei.
În perioada anilor 2022-2023, au fost construite alei pentru înconjurarea bisericii, s-a ridicat zidul de sprijin din spatele bisericii, respectiv al altarului, și s-au realizat scările de acces din curtea monahală până la biserică.
Casa monahală
Între anii 1998-2001, s-a construit o casă monahală, ce cuprinde: chiliile, trapeza și bucătăria, fiind situată în incinta mănăstirii, pe partea stângă a drumului ce străbate mănăstirea.
Casa monahală existentă necesita unele îmbunătățiri (demisol și parter), avea nevoie de o nouă arhitectură exterioară, dar și de o recompartimentare interioară și o extindere a clădirii. Toate acestea s-au înfăptuit între anii 2006-2010.
Casa a fost dotată cu toate utilitățile necesare vieții de obște. Clădirea are funcțiuni multiple. Aici se află stăreția, chiliile, biblioteca, biroul administrativ, bucătăria și trapeza. Este ridicată pe trei nivele: demisol, parter, mansardă. Îmbrăcată cu bârne de lemn, este împrejmuită cu un pridvor (șatră), are arcade, stâlpi și chituci în stil maramureșan, cioplite de meșteri locali.
Poarta – turn clopotniță
Între anii 2004-2005, la intrarea în incinta mănăstirii a fost construită o poartă cu turn-clopotniță. Poarta este de zid, unde este amenajat un mic pangar,iar turnul este din lemn. În anul 2024, turnul de la poartă a fost desfăcut și construit altul mult mai înalt, corespunzând noii arhitecturi a mănăstirii.
Casa pelerinului
Între anii 2013-2015, în dreapta bisericii, peste râu, a fost ridicată o casă pentru găzduirea pelerinilor. Este din lemn, construită în tradiţia locului, are parter şi o mansardă, cu un cerdac în faţă. A fost inaugurată și sfinţită la hramul mănăstirii, în anul 2015. Tot cu această ocazie, au fost sfinţite şi două clopote noi, care au fost instalate în clopotniţă.
Vatră de spiritualitate
Biblioteca mănăstirii Budești este amenajată la etajul I al Casei monahale și numără aproximativ 3.000 de exemplare: cărți, reviste, albume etc. Biblioteca a fost înființată în anul 2007 la inițiativa Ieromonahului Calinic Dobrinescu (1964-2023).
Fiindcă mănăstirea este așezată într-o zonă mirifică și deosebit de frumoasă, pe timpul vacanțelor de vară, parohiile de pe Valea Cosăului organizează la Mănăstirea Budești tabere cu tinerii din parohiile lor.
În vara anului 2023, la Mănăstirea Budești a avut loc Simpozionul…..familia Mușat.
Căile de acces
Mănăstirea „Sfinții Împărați Constantin și Elena”– Budești este situată în localitatea Budești, județul Maramureș, la 7 km din centrul comunei Budești, la17 km de orașul Ocna-Șugatag, 17 km de orașul Sighetul Marmației și la 50 km de municipiul Baia Mare.
Din Baia Mare se poate ajunge pe ruta Baia Mare, Baia Sprie, Cavnic, Budești, iar din Sighetul Marmației pe ruta Sighetul Marmației, Vadu Izei, Berbești, Budești.
BIBLIOGRAFIE
Arhiva Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului;
Arhiva Mănăstirii „Sfinții Împărați Constantin și Elena” – Budești;
Vasile Gaftone, Budești – „mica Romă a Maramureșului”, Editura Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, Baia Mare, 2009;
Macarie Motogna, Monahismul ortodox din Maramureş şi Transilvania Septentrională până la începutul secolului al XIX-lea, Editura Mănăstirii Rohia, 2009, 398 p.;
Macarie Motogna, Timotei Bel şi Paisie Cinar, CHIVOTE ALE CREDINŢEI – Mănăstirile şi schiturile din Eparhia Maramureşului şi Sătmarului, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului, Baia Mare, 2015, 260 p.;
Nuțu Roșca, Istoria Bisericii Ortodoxe Române din Maramureș, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, Baia Mare, 2015, 412 p.;
Nuțu Roșca, Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureș, Tipografia Marinex Print, Baia Mare, 2000.
