Istoricul comunităţii parohiale

Satul Chechiș este o localitate din comuna Dumbrăvița, județul Maramureș, situată la 12 km de reședința de județ – Baia Mare, pe drumul DJ 184A, mergând dinspre DN 18B. Acest sat care este străbătut de râul Chechișel, afluent al râului Lăpuș, se află situat la S-V de centrul de comună – Dumbrăvița. Prima atestare documentară a satului Chechiş datează din anul 1201-1202, când comitele Toma al Sătmarului, din familia lui Hont, pentru merite militare, primește în dar „Pădurea Chechișului” întinsă între râurile Chechiș, Lăpuș, Ilba și vârfurile munților Gutâi. Această pădure aparținuse unei comunități obștești locale, cea a Cândenilor sau Cândeștilor, ceea ce înseamnă că la începutul sec. al XIII-lea, multe din obștile românești din zona Maramureșului și în jur mai rezistau feudalizării maghiare (mărturie luată din: Acta Musei Porolissensis – Zalău, vol.1-19; 1977-1985). În anul 1405 apare sub numele Kekes. În anul 1566, Chechișul făcea parte dintre cele 14 sate care aparțineau „Domeniului Baia Mare“. În decursul vremii, numele localității suferă transformări, astfel: în 1463 – Kekes, 1566 – Ola Kekes, 1600 – Olahkekes, 1828 și 1851 – Oláh-Kékes. Locuitorii satului Chechiș erau în număr de 907, la recensământul din 2011.

Istoricul bisericii

Biserica veche a satului Chechiş cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”, a fost zidită din piatră, între anii 1803-1815, după un plan tip sală, dreptunghiular, cu dimensiunile 24m x 8m. Absida altarului este semicirculară decroşată. Naosul este acoperit cu o boltă semicirculară cu trei unităţi de bolţi boeme. Pe latura vestică a edificiului este situat un turn adosat cu şarpantă în formă de coif. O placă din marmură așezată pe frontonul bisericii menționează că biserica a fost zidită în anul 1824, se pare că atunci a fost terminată definitiv biserica, a fost sfințită și a intrat în uz. Pictura a fost refăcută de către pictorul bisericesc Eugen Profeta, între anii 1960-1962, iar între anii 1995-1996, datorită deteriorării ei, a fost refăcută în tehnica fresco, de către pictorul bisericesc Cristian Corneanu din Hârşova și a fost împodobită cu catapeteasmă nouă sculptată din lemn de stejar. În latura de Nord a bisericii se află o clopotniţă construită din cărămidă şi beton armat, între anii 2004-2006.

În satul Chechiș s-a construit o biserică nouă cu hramul „Sântul Proroc Ilie Tesviteanul” între anii 2019-2024, cu dimensiunile de: L-36 m, l-17m, Î-37m, în momentul de față (2024) aflîndu-se în stadiu de finisare a fațadelor exterioare, urmând apoi împodobirea ei la interior cu pictură, catapeteasmă și mobilier, de către preotul paroh Marc Vasile Cosmin Adrian.

Ansamblul arhitectural al bisericii mai cuprinde: capela de cimitir cu hramul „Învierea lui Lazăr” construită între anii 2015-2016 și casa parohială, care a fost construită din cărămidă între anii 2015-2016, de către acelaşi preot paroh Marc Vasile Cosmin Adrian. 

În satul Chechiş a fost construită pe locul numit „Din Coastă”, unde se afla şi un cimitir, în anul 1630, o biserică din lemn, în stil maramureşean, care în anul 1939 a fost donată de către comunitate Muzeului Satului din Baia Mare şi care a rămas până în prezent ca mărturie a dreptei credinţe existente pe aceste meleaguri din vremuri imemoriale.

În patrimoniul parohiei se află: icoana Maicii Domnului cu Pruncul, nedatată, dar cu valoare de patrimoniu evidentă. Cărţi vechi: Sfânta şi Dumnezeiasca Evanghelie, Editura EIBMO, Bucureşti, 1964. Totodată, trebuie menţionată existenţa unui potir (425 g.) având cupa de argint aurit cu postamentul din alamă, datând din 1828, precum şi a unui potir cu capac (165 g.) cu cupa din argint şi postamentul şi capacul din alamă, datând din 1924. Se distinge în evidenţa parohială prezenţa registrelor care menţionează săvârşirea tainelor şi a ierurgiilor, dar şi registre cu referinţe contabile şi de corespondenţă încă de la înfiinţarea comunităţii liturgice chechişene, având inscripţiile exacte şi cuprinzând anii: Matricula Morţiloru (1897-1934); Registrul repausaţilor (1935-1969); Matricula Botezaţilor (1912-1934); Registru matricular pentru botezaţi (1935-1964); Matricula cununaţilor (1925-1934); Registrul matricular pentru cununaţi (1935-1969); Protocolul Venitului Besericei parochiale Tetisiu, începutu cu anulu 1880, luna Ianuariu; Protocolulu Speseloru Besericei parochiale Tetisiu incepuitu cu anulu 1880, luna Ianuariu; Cercularele din anii 1871-1872-1873-1874-1875-1876 şi 1877; Registru Inventar din vremea jurisdicţiei Episcopiei Ortodoxe Române Oradea asupra Parohiei Cărbunariu, Filia Chechiş.

Datorită unui neajuns arhivistic, doar din anul 1827 se știe despre comunitatea satului Chechiş că a fost păstorită de preoţii: Pr. Andreas Kerticzi (1827-1833); Pr. Gradovich Andras (1835-1866); Pr. Mosolygo Augustin (1897-1922); Bob Hangea Augustin (1922-1970); Pr. Clipei Ştefan (1970-2015); Pr. Marc Vasile Cosmin Adrian (2015-prezent)

Cântăreţii bisericeşti care s-au evidenţiat sunt: Botoş Ioan din timpul pastoraţiei parohului Mosolygo Augustin până 1932, Cupar Filip (1932-1970); Ignat Vasile şi Bondrea Vasile (1970-2009); Lenghel Ioan Gheorghe (2009-prezent). Epitropi: Borcuti Vasile, Sabou Vasile, Borcuti Vasile, Câmpan Gheorghe, Moje Vasile – în prezent.

Cimitirele

Sunt în număr de patru şi sunt cunoscute în comunitate cu denumirile: „Din Coastă”, datând din secolul al XVII-lea, aflat la o distanţă de 500 m faţă de biserica parohială spre localitatea Groşi; „Hamurii”, datând de la sfârşitul secolului al XIX-lea, aflat la o distanţă de 800 de metri de biserica parohială înspre satul Coruia, „Cimitirul de lângă Biserică”, aflat în jurul sfântului locaş şi având aceeaşi vechime cu acesta (1803) şi „Cimitirul de pe Valea Stelelor/Sterilor”, cel mai nou (2000), aflat la 300 de metri de biserică înspre localitatea Săcălăşeni. Capela de cimitir cu hramul „Învierea lui Lazăr” construită între anii 2015-2016.

Activităţi culturale şi filantropice

Corul bisericii activează de la începutul anilor 1960, la iniţiativa cântăreţului Ignat Vasile. 

Biblioteca parohială este situată în casa parohială şi conţine peste 1000 de titluri.

Activităţile pastoral-misionare cuprind: cercuri catehetice pentru copii în cadrul programelor naţionale „Hristos împărtăşit copiilor”, „Alege şcoala”, tabere creștine. Acţiunile filantropice cuprind răspunsul binevoitor şi prompt al comunităţii chechişene la cererile celor aflaţi în nevoi, din afara comunităţii, care se bucură de o stare de relativă bunăstare în ansamblul ei. În cadrul programelor cultural-religioase ale parohiei trebuie menţionat concertul anual de colinde intitulat „Hristos Se naşte, slăviţi-L!”, ajuns la a XIII-a ediţie.

Surse bibliografice

1. Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului – Situația confesională a populației din Protopopiatul Ortodox Român Baia Mare, conform Institutului Național de Statistică
2. Suciu, Coriolan – Dicționar istoric al localităților din Transilvania, Edit. Academiei R.S.R, București 1967-1968
3. Protopopiatul Baia Mare, Monografie-Album, Editura Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului, Baia Mare, 2015
4. www.protopopiatul-baia-mare.ro