Prima atestare documentară a localității Cig datează din anul 1215, satul având venerabila vârstă de peste 800 de ani. Îndata de 08 noiemmbrie anul 2015, a avut loc un simpozion dedicat implinirii a 800 de ani de atestare documentara, prilej cu care s-a dezvelit si o placa comemorativa, plasata pe fatada bisericii. Existența e însă, neîndoielnic, mult mai veche. Cigul nu a avut privilegiul de o cercetare arheologică temeinică.

Întâmplător însă în curtea școlii a fost găsită o monedă de aur din epoca romană târzie. Moneda se afla în posesia profesorului Valentin Șuta, donată cercetătorului arheolog Sever Dumitrașcu, care efectua o periegheză, împreună cu profesorii Victor Pereș și Gheorghe Plosca, în timpul săpăturilor efectuate în hotarul satului vecin, Unimăt. În urma acelei campanii, reputatul cercetător afirma că în zona Unimătului era atestată una dintre cele mai nord-vestice așezări aparținătoare culturii Coțofeni din Transilvania. Mai mult decât atât, impresionat de prezența numeroasă a ceramicii fine, provenind de la vase cu pereții subțiri și ornamentați cu linii verticale sau orizontale tăiate cu hașuri, dorea să pună în valoare un nou tip ceramic pe care intenționa să-l numească „tipul Unimăt”.

De-a lungul secolelor, localitatea apare în documente cu denumirea Chwgh, Chewg, Chwgh, Chewghm, Cheioghm, Cheg, Cheögh, Chög, Cheegh, Csege, Cseogh, Csiögh, Csögh, Nagy-Csög și, în fine, denumirea consacrată în zilele noastre, Cig.

Despre denumirea localității există mai multe variante. Unii înclină să creadă că numele satului vine de la cuvântul maghiar csegely, tsegely, tseglyes care înseamnă ogor sau arătură. Alte păreri împărtășesc ideea că numele satului provine de la numele unei persoane, Chug.

Localitatea este așezată în Câmpia Ierului, în valea pârăului Checheț, numit și pârâul Săcășeni sau Săcacea. Este un sat de îngrămădire, format din câteva străzi. Coordonatele geografice la care este situată localitatea Cig sunt 47°31′ 43″ latitudine nordică şi 22° 38′ 113″ longitudine estică. Actualmente aparține administrativ de orașul Tășnad, alături de localitățile Blaja, Sărăuad, Valea Morii și Rațiu. 

În anul 1543, împreună cu alte 24 de localități, Cigul făcea parte din plasa Tășnad, pentru ca în 1569 să facă parte din domeniul Tășnad, alături de târgul Tășnad și de satele Țeghea și Satu Mic. 

De la chestionarul din 1864 avem denumiri de hotare. Câmpuț (pășunea animalelor de lucru), Între Drumul Careiului și Drumul Mecențiu (teren arabil, șes, se cultivă grâu), Gelnița (teren arabil, nu se cunoaște originea denumirii), Între Drumul Sâncraiului și Gherind (teren arabil și fâneață, denumirea a primit-o de la drumurile care duc spre cele două localități), Pusta (pășune mare și fâneață, mai demult a fost separat dar în 1864 era alipită Cigului), Pădurea de cer (o pădure populată cu această specie cu o întindere de 200 de holde).

„Primăvara popoarelor” a adus un aer de libertate în toată Europa. Și la Cig s-au manifestat mișcări de revoltă contra iobăgiei în primăvara anului 1848. Țăranii din Cig afirmau că „întreg satul s-a dedat la ocuparea pământului, fără a specifica pe cineva concret”. Comisia trimisă să-i interogheze individual a primi trăspunsul că „atacul a fost săvârșit de satul întreg”. Vicecomitele comitatului Sătmar, Gabányi Sándor, raporta la 11 mai 1848 căCigul „s-ar afla în stare de revoltă”.

În anul 1876 a fost înfiinţat comitatul Sălaj, constituit din fostele comitate Crasna, Solnocul de Mijloc şi câteva comune din fostul comitat Dăbâca. Această împărţire administrativă a durat până în anul 1925.

Până în anul 1853, când este înființată Episcopia de Gherla, parohia Cig avea să aparțină de Episcopia Făgărașului. În anul 1930, parohia Cig trece la Episcopia de Oradea, aparținând districtului protopopesc Tășnad.

În 1906, trei locuitori din Cig făceau parte din recent înființatul Despărțământ al „Astrei” Tășnad: preotul Vasile Hoblea, învățătorul Artemiu Szabo și proprietarul George Șuta.

La sfârșitul anului 1918 se observă că din cele 36 de decese înregistrate în anul 1918, 26 au fost cauzate de gripa spaniolă.

Încă din februarie 1919 trupele secuilor bolșevici ale lui Kun Béla au încercat să recruteze cu forța tineri români. Lucru care s-a întâmplat și la Cig, după cum aflăm dintr-o altă scrisoare trimisă de preotul Vasile Hoblea protopopului său: „Aici alaltăieri au fost secuii însă feciorii toți au fugit în pădure. Nu au putut prinde niciunul. Au zis că azi mai vin iarăși. Pe maicele lor le-au bătut și au amenințat că de nu vor merge vor aprinde satul”.

Trăgând linie, prima conflagrație mondială a însemnat pentru Cig plecarea pe front a 82 de tineri, din care 9 nu s-au întors la casele lor, iar 7 au revenit ca invalizi de război.

În timpul Primului Război Mondial, aidoma tuturor satelor din zonă, se consemnează și la Cig foarte puţine căsătorii, apoi, la sfârșitul conflagrației, gripa spaniolă face ravagii și aici. În primele luni ale anului 1919 se manifestă frământări provocate de trupele secuilor bolșevici ale lui Kun Béla.

Perioada dintre 1934-1937, pe plan național s-a obișnuit să fie numită a „marii guvernări liberale”. La sfârșitul acestor ani, pentru a nu trece neobservate înfăptuirile, comunitățile locale au trebuit să întocmească un fel de raport al acestor ani, cu realizările. Desigur, în spirit românesc, a existat și o intenție propagandistică. Aceste rapoarte au fost strânse laolaltă la conducerea județeană și au fost tipărite. Pentru județul Sălaj, de care aparținea atunci Cigul, s-a hotărât realizarea unei „Cărți de Aur”. Documentele au fost editate în anul 2020 de către trei cercetători sălăjeni.

În anul 1934 s-a refăcut o rețea de drumuri și străzi comunale în lungime totală de cca. 10 km, făcându-se nivelări, șănțuiri și umpluturi de pământ. Lucrările s-au făcut prin prestație publică, parte gratuit, parte în contul rămășițelor de taxe și impozite. În anul 1935, s-au făcut umpluturi de pământ pe bordura unor străzi mai principale, în lungime de 2 km, în vederea construirii trotuarelor de scânduri. S-a destinat un teren care a fost amenajat cu 400 de stânjeni pentru pepiniera comunală.

În 21 octombrie1944, Marele Stat Major al ArmateiRomâne a emis un comunicat asupra operaţiunilor desfăşurate, precizând că printre localităţile eliberate se găsesc: Mecenţiu, Hotoan, Căuaș, Sudurău, Santău, Cig, Sâncrai, Giungi şi Ghirișa-Ardud. 

Cei 17 eroi ai neamului din cele două conflagrații monidiale sunt cinstiți printr-o placă comemorativă, fixată pe peretele bisericii.

În perioada de după al Doilea Război Mondial, au fost, desigur, și multe realizări. În 1959 urmau a fi radioficate satele Cig, Blaja și Sărăuad. În 1979 a fost dat în folosință un cămin cultural la Cig, cu bibliotecă. În 1980, s-au semnalat inundații și la Cig.

Din punct de vedere bisericesc, localitatea a cunoscut numeroase frământări. Astfel, în anul 1733, localitatea apare în documente cu o populație de 46 de familii românești ortodoxe, care aveau un preot. 

În 1750 parohia Cig avea atât preot, cantor, făt cât și biserică în acel an. În proprietatea bisericii era o curte (intravilan), 3 jugăre de teren arabil și 4,5 jugăre de fâneață. Iar numărul credincioșilor este precizat acum, 283. 

În anul 1766 este amintit Protopopiatul Cig, într-o conscripție a „Eparhiei Legii Grecești Neunite în Ardeal”, cu un număr de 500 de suflete, 250 de bărbați și 250 de femei; alte 41 de parohii făceau parte, alături de Cig, din acest protopopiat.

Un an important din punct de vedere al confesiunii bisericești este 1776, când, în urma vizitei canonice a episcopului de Făgăraș, Grigore Maior, originar din Sărăuad, și parohia Cig se „convertește”, trecând la greco-catolicism.

Unii cercetători consideră că cea mai mare realizare a vlădiciei lui Grigore Maior a fost „convertirea” la unire a sute de comunităţi româneşti. După cum am spus o grijă deosebită a avut episcopul Maior pentru locurile natale. Vom înşira în cele ce urmează numele câtorva parohii situate în apropierea locului de baştină a lui Grigore Maior, convertite sau, mai precis, re-convertite la unire tocmai în anii vlădiciei acestuia. Astfel, în 1772 a trecut la unire parohia Ghirolt, în 1773 s-au convertit la unire Sărăuadul, Săuca, Mecenţiu (astăzi Ady Endre) şi Sudurăul; în 1774 Hotoanşi Pir, în 1775 Silvaş, iar în 1776 Santău, Cig, Unimăt şi Cehal.

Convertirea sau re-convertirea atâtor parohii a fost posibilă numai ca urmare a vizitelor canonice întreprinse de vlădicul născut la Sărăuad. De pe seama acestor vizite au rămas numeroase însemnări care constituie pentru noi astăzi un bogat izvor de informații.

Zona de origine a episcopului mai fusese vizitată şi în 1774 de un reprezentant al diecezei, Ladislau (Vasile) Vitéz de Cig, secretarul său, care de altfel îi era şi rudă, fiind nepotul său favorit, fiu al surorii episcopului, Domnica. Despre parohia din Cig aflăm că biserica din lemn, ridicată cu vreo 20 de ani înainte (deci pe la 1750), „era destul de mare, împodobită, pictată, cu turnuri din lemn frumos şi două clopote”.

Preţioase informaţii primim şi în ceea ce priveşte casele parohiale din zonă. Mai multe case erau în stare proastă. În Cig, spre exemplu, nu avea acoperiş.

Din 1776 deci, parohia Cig avea să devină greco-catolică. Și s-a păstrat așa până în 1948, când Biserica Română Unită cu Roma a fost interzisă. Între 1835-1842 parohia Cig aparținea de districtul Eriu, alături de alte 11 parohii.

În 1867 aparținea de același district, care însă își schimbase configurația, multe parohii devenind filii. În ultimul an de apartenență la Episcopia de Gherla, 1930, districtul avea în componență următoarele 8 parohii: Acâș, Căuaș, Craidorolț, Satu Mic, Cig, Mecențiu, Eriu Sâncrai și Unimăt.

O mare transformare suferă administrația bisericească prin reorganizarea din anul 1930. Cigul va fi atasat protopopiatului Tășnad. După toamnalui 1948 parohia Cig va fi afiliată Protopopiatului Ortodox Carei. 

Actuala biserică a fost construită în anul 1886, cu o cheltuială de 10.000 de coroane. 

Dar, demersurile începuseră cu două decenii înainte. Astfel, în 22 iunie 1867 a fost emis un act prin care mai mulţi proprietari funciari şi locuitori, maghiari şi români, din satul Cig donează bisericii greco-catolice din localitate anumite sume de bani în vederea reedificării ei. Regăsim în acest document numele judelui prim, Balásy Pál și al juratului Mihály Ferencz, dar si al unor familii de donatori din familii cunoscute până în zilele noastre: Hoblea, Butean, Marinca, de asemenea, inginerul topograf localnic, Iosif Hodoși. Remarcăm și faptul că Éltető Elek, inginer comitatens, se oferea să pregătească gratuit planul noii biserici. Și ca să subliniem că întreaga obște a satului a contribuit la acea inițiativă, precizăm faptul că unii donatori au semnat cu „propriile mâni” iar alții au tras semnul crucii după numele lor.

Casa parohială a fost construită din cărămidă nearsă, abia în anul 1928. În anul 1934 cantor era Ioan Silaghi, iar prim-curator (epitrop) Ioan Struță. În parohie funcționa Asociația „Sfântului Rozar”, care avea 84 de membri.

În anul 1935 lăcașul a avut parte de o reparație „radicală”, însumă de 40.000 lei. În cele ce urmează vă prezentăm o listă cu parohii care au slujit de-a lungul anilor la Cig.

Numele preotului	Anii între care a funcţionat
Popa Mihai	1733*, ortodox
Gavrilă Papp	1760-1761*
Gheorghe Naghiu	1764*-1801*
Nicolae Naghiu	1797*, capelan
Simeon Papp-Simion Pop	1823-1860
Alexandru Cassian	1860-1861
Ioan Moldovan	1861-1870
George Popescu	1870-1873
Ambroziu Pop	1873-1874, interimar
Grigore Pop, 1886 (1885)	1874-1893
Vasile Hobleasen.	1895-1919
Paul Nodiş	1920-1946
Adrian Boşca	1947-1974
Alexandru Chiş	1975-1981
Vasile Boloș	1981-1982, interimar
Ioan Buzura	1982-2020
Vasile Boloș	2020-2021
Ciprian Gheorghe Paul	2021-

Rostul acestor pagini este de a deschide o cale de cercetare pentru viitorii căutători de pagini frumoase din istoria localității Cig. Impresionant este faptul că am găsit un număr impresionant de preoți născuți în Cig. Și nu avem încredințarea că i-am descoperit pe toți. Dar, mai jos vă prezentăm lista celor 12 preoți, ortodocși și greco-catolici, unii slujitori ai ambelor confesiuni, pe care, în lumina documentelor care ne-au stat la îndemână, i-am aflat născuți la Cig.

După cum lesne se poate observa, unul dintre preoții născuți la Cig avea să și slujească în localitatea sa de baștină, și nu pentru puțină vreme, aproape un sfert de secol, părintele Vasile Hoblea senior.

Popa Ioan	1763,hirotonit la Rășinari, paroh la Căuaș
Popa Gheorghe	1763,hirotonit la Rășinari, paroh la Hotoan
Ioan Nagy, n. 1760	paroh la Pocei (Pocsaj, înUngaria)
Nicolae Vitéz de Cig, n. 1765	paroh la Nojorid, protopop la Oradea
Ioan Vitéz Papp,n. 1804	paroh la BicăușiCrucișor
Vasile Popp, n. 1829	paroh la Bușag
Ioan Popp, n. 1834	paroh la Tăuții de Jos, Vad, vicar al Sighetului
Antoniu Popp, n. 1851	paroh la Suplacu de Barcău
Vasile Hobleasen., n. 1862	paroh la ValcăuRomânși Cig
Antoniu Băliban, n. 1867	paroh la Unimăt, Acâș, Băsești, Marghita, protopop
Vasile Șuta, n. 1891	paroh la Căpleni, Bobota, profesor la Liceul „Vasile Lucaciu” din Carei
Vasile Hoblea jun., n. 1902	paroh la Pățălușa

Din păcate, dintre cei 12 fii ai satului, avem poze doar cu doi dintre ei, fiecare cu destinul lor, protopopul Antoniu Băliban și preotul-profesor Vasile Șuta, pe care vi-i prezentăm mai sus.

Nădăjduim că un viitor demers monografic va aduce noi surprize plăcute și din acest punct de vedere, istoriei localității Cig.

Nu am putea să nu vorbim în aceste succinte rânduri și despre cealaltă instituție fondatoare a satului românesc modern, Școala. Anul 1796, este cel în care cunoaștem prima dată numele unui cantor-învățător din Cig, Petru Bekes. Apoi, știm că în anul 1824 cantor-învățător era Ioan Leț. În anul 1877 învățător era Nicolae Mureșan. Clădirea școlii era construită din lemn. În anul 1882 cantor-învățător era Bartolomeu Șipoș, care era absolvent de Preparandie. Casa cantorală era într-o stare rea, clădirea școlii era construită din lut.

În 1894 la Cig preda un cantor-învățător interimar, George Istrăuan, la fel în 1898 doar că acum era Ioan Kovacs, iar în 1900, tot interimar era Demetriu Istrăuan, care înainte avusese aceeași funcție în filia Săcășeni. 

În 1902 a fost edificat un nou local pentru școală, astfel că în 1903 Cigul avea din nou un cantor-învățător calificat, Francisc Rákosi. În toamna anului 1906 postul de cantor-învățător a fost ocupat de către Artemiu Szabo.

În 1914 cantor-învățător era Andrei Bulzan, absolvent de Preparandie. După cum se știe, Marea Unire a adus mari schimbări în viața socială, dar și în cea școlară. Ne referim, desigur, la desființarea școlilor confesionale. Școlile au trecut în grija statului, dar în părțile noastre, multă vreme învățătorii au continuat să exercite și funcția de cantor bisericesc. Această etatizare s-a făcut cu gândul de modernizare, nu de despărțire a Școlii de Biserică. De altfel, în perioada interbelică, aceste două Instituții fondatoare ale neamului nostru au continuat să conlucreze, în spirit formator.

Mai aproape de zilele noastre reținem numele învățătorilor Florica Pleș, Grigore Rusu, Luiza Danciu. Până și astăzi, o amintire frumoasă i se păstrează profesorului-director Valentin Șuta.

In randurile urmatoare, vom enumera lucrarile savarsite la parohia Cig, in timpul pastoratiei pr. Paul Ciprian Gheorghe:

Anul 2022

• s-a construit o anexa pentru centrala termica si doua grupuri sanitare;
• s-a realizat incalzire prin pardoseala in Sfanta Biserica;
• s-a executat izolatia peretilor cu solutia Remmers Kiesol C (formeaza o bariera orizontala , un ecran de hidroizolatie impotriva umiditatii ascendente), operatiune aconstand in forarea orizontala a peretilor pana aproape de celalalt capat al peretelui cu burghiu de Fi 12 din 12 in 12 cm, urmand apoi injectarea gaurilor cu aceasta solutie;
• s-a pus marmura pe jos in Sfanta Biserica;
• s-au achizitionat 80 scaune in Sfanta Biserica;
• s-a reorganizat Sfantul Altar;
• s-a zidit din caramida o Sfanta Masa noua, acoperita cu o placa de marmura;
• s-a zidit din caramida un proscomidiar nou;
• s-a vopsit tabla pe Sfanta Biserica si s-au zugravit peretii exteriori ai bisericii
• s-au cumpărat obiecte de cult (Chivot, Evanghelie, veşminte, cărţi de cult, cădelniţă, icoane prăznicare etc.);
• in luna octombrie s-a pictat perdeaua in partea de jos a Bisericii
• in luna octombrie s-a confectionat o usa din lemn de frasin la camera pt. spovedanie
• s-au achizitionat 3 candelepentru iconostas
• in luna decembrie s-a achizitionat un suport de icoana
• s-au renovat răstignirile din curtea bisericii (două);
• s-a schimbat pavajul din fata Sfintei Bisericisi s-au refacut trotuarele din jurul Sfintei Biserici.
• s-a achiziţionat o icoana cu Maica Domnului Pantanassa din Sfantul Munte Athos
• am achizitionat 25 de pomi fructiferi, pe care i-am pus in gradina din fata casei parohiale

In urma acestor lucrari executate la Sf. Biserică, după 1 an şi 5 luni de pastoraţie în data de 20.11.2022, P.S. Timotei, cu binecuvatarea P.S. Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului a târnosit Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din localitatea Cig.

Anul 2023

• In luna ianuarie s-au inceput ample lucrari de renovare la casa parohiala : s-a scos toata pardoseala veche , care era din scanduri, s-a sapat in jur de 30 cm, s-a pus pietris si s-a turnat placa de beton armata cu plasa sudata. S-au raschetat peretii la interior, iar apoi s-au tencuit cu tencuiala armata cu plasa sudata. S-a coborat tavanul mai jos, izolandu-se totodata cu vata minerala. S-au realizat recompartimentari, s-a construit inca o baie in partea de catre strada, s-au inlocuit 4 ferestre din PVC. S-au tencuit toti peretii din holul de intrare. A urmat apoi finisarea pardoselii cu placi de gresie si parchet in camere. S-au inlocuit toate usile din lemn cu usi din MDF. Tot in acest timp s-a realizat si sistemul de incalzire centrala in casa parohiala cu o retea de tevi din cupru si radiatoare din otel. Dupa ce s-au demolat sobele vechi, s-a construit o soba de teracota noua, in care a fost introdusa o serpentina din inox si in acest fel s-a asigurat incalzirea in toata casa parohiala. Ulterior s-a achizitionat o masa noua din lemn masiv de 10 persoane care s-a pus in sufragerie. Apoi s-a achizitionat mobila noua de bucatarie, mobila de dormitor si echiparea celor 2 bai cu obiecte sanitare, lavoare, vas WC, cada de baie.
• In luna mai s-a construit o toaca pe structura de lemn, cu acoperis si invelitoare din tigla ceramica.
• In data de 06 mai 2023 a avut loc in Biserica noastra un eveniment important, prin sfintirea unui clopot nou de 120 kg, de catre P.S. P.S. Timotei Satmareanu.
• In vara anului 2023 s-a pictat exteriorul bisericii, deasupra usilor de intrare, pictandu-se Sfintii Ciprian si Iustina si in stanga si dreapta Sfintii Mihail si Gavriil. In stanga si in dreapta usii de intrare au fost pictati Sf. Apostoli Petru si Pavel. Totodata s-au pictat Sfintii Zotic, Atal, Camasie si Filip, ale caror sfinte moaste le avem (aduse de P.S. Timotei Satmareanu cu ocazia tarnosirii bisericii) in Sf. Masa, Sf. Iosif Marturisitorul, Sf. Ioan din Gales, Sf. Vasile din Poiana Marului pe balconul bisericii. Apoi s-au pictat Sfintii Mihail si Gavriil pe peretele exterior, la intrare in capela de la cimitir.
• In data de 10 septembrie 2023 s-a organizat de catre biserica noastra prima editie a „Intalnirii fiilor satului Cig”, sarbatoare care a inceput cu Sf. Liturghie si apoi cu un program artistic la caminul cultural, din care au facut parte Ansamblul Flori de Codru din Tasnad, Ansamblul folcloric „Vasile Lucaciu” din Şişeşti, Maramureş, Ansamblul Cununita Nazdravana din Satu – Mare si Maria Tripon din Tara Oasului. Raspunsurile la Sf. Liturghie au fost date de corul „Solemnis” din Satu – Mare.

Toate acestea s-au realizat cu ajutorul Bunului Dumnezeu şi prin dărnicia credincioşilor si a câtorva fii ai satului fără a impune taxe credincioșilor;

Cu ajutorul lui Dumnezeu ne vom ruga în continuare şi vom munci pentru a ajunge cât mai sus pe calea mântuirii şi realizarea lucrurilor bine plăcute lui Dumnezeu.

Pentru toate acestea mulţumim lui Dumnezeu că ne-a dăruit sănătate şi putere de muncă, că ne-a ţinut credinţa şi iubirea vie şi-L rugăm să reverse belşugul său de har pentru noi toţi.

Anul 2024

• in primavara anului 2024, s-a pozitionat clopotul vechi de 100 kg pe un suport, postament din caramida plina in partea dreapta la intrarea in curtea bisericii, langa toaca.

• in primavara anului 2024, cu binecuvantarea P.S. IUSTIN, Episcopul Maramuresului si Satmarului, am inceput construirea unui altar de vara in partea de miazazi a bisericii, in forma de hexagon cu latura de 3 m. Altarul de vara a fost construit cu demisol si planseu din beton armat. 3 laturi ale altarului de vara sunt zidite, iar celelalte 3 sunt libere, planseul construit este in forma de bolta, sarpanta din lemn, iar invelitoarea din tabla zincata.

• In data de 02.03.2024 l-am sarbatorit pe crediciosul nostru Lenghel Augustin la implinirea varstei de 100 de ani, eveniment care a ramas impregnat in istoria satului CIG, la care au participat prefectul judetului Satu-Mare Radu Roca, primarul orasului Tasnad Adrian Farcau, viceprimarul orasului si nu in cele din urma par. Protopop al Protopopiatului Ortodox roman Carei, pr. Florian Mocan.

• in luna  aprilie am organizat un pelerinaj in Moldova cu credinciosii parohiei noastre, in cadrul caruia am vizitat manastirile Putna, Moldovita, Sucevita, Voronet, Varatec, Agapia, Neamt, Sihastria, Paltin Petru-Voda, Petru-Voda.

• in luna august am organizat cu un grup de aproximativ 30 de tineri ai parohiei noastre „o iesire” la padurea din apropiere, unde am desfasurat diferite activitati.

• In data de 07.09.2024 a avut loc Sfintirea altarului de catre PS. Timotei Satmareanul de vara si a doua editie  a intalnirii fiilor satului CIG.