Istoricul comunităţii parohiale

Parohia Ortodoxă Română „Sfântul Ierarh Nicolae” Fereşti face parte din Protopopiatul Ortodox Român Sighet.

Localitatea Fereşti aparţine de comuna Giuleşti şi este atestată documentar încă din secolul al XV-lea, mai precis în anul 1402 cu numirea de Feyrfalv. Localitatea este situată intersecţia a trei drumuri: drumul naţional DN18  drumul judeţean DJ109F (care merge spre Ocna Şugatag),si drumul judeţean DJ186 B(care merge spre Calinesti) .„Fereşti este un sat cu gospodării tradiţionale, cu porţi monumentale din lemn, obiceiuri încă vii şi costume populare încă folosite”.

Istoricul bisericii parohiale

Biserica de lemn din Fereşti, are hramul „Sfântul Nicolae” şi figurează pe lista monumentelor istorice,  cod LMI  MM-II-m-A-04574 şi este aşezată în partea de est a satului(Dupa rau), pe culmea unui deal unde se află şi cimitirul. Biserica a fost construită din bârne de  stejar în  1690, după unii autori în anul 1700. Are nava dreptunghiulară, absida altarului poligonală decroşată şi acoperişul cu poala dublă. Pictura a fost restaurată în prima jumătate a sec XIX de un meşter necunoscut. Este în culori vii,  roşu aprins,  albastru şi mult  alb, deosebit de armonios combinate potrivindu-se cu lumina slabă a interiorului, pentru a sublinia intensitatea acestuia. Se remarcă pe bolta naosului, într-un dreptunghi Treimea (Tatăl, cu un glob mare, albastru, pe care este pictată crucea, Fiul, cu o cruce mare în mână şi Sfântul Duh sub formă de porumbel); într-un alt dreptunghi, Fecioara Maria. În cele patru colţuri ale tavanului, cei patru  apostoli. În  altar este zugrăvit un miel, simbol al lui Iisus Hristos,temă paleocreştină. Pe tâmplă, printre altele se remarcă Iisus pe cruce, evangheliştii, diverse inscripţii româneşti în caractere chirilice. În naos sunt mai ales scene din  Vechiul Testament, dar şi din viaţa lui Iisus. Biserica se află într-o stare foarte bună de conservare deoarece, s-au făcut câteva reparaţii importante cum ar fi: schimbarea acoperişului şi consolidarea fundaţiei.

Obiecte de patrimoniu existente sunt: icoane pe lemn – Sfântul Nicolae, Iisus Hristos, Maica Domnului, Sfântul Vasile cel Mare, Botezul Domnului, Intrarea în Ierusalim, Arhanghelul Mihail, Cuvioasa Paraschiva şi Sfântul Ioan Botezătorul; cărţi de cult – Apostol (Blaj 1802), Liturghier (Bucureşti 1855), Molitfelnic (Iaşi 1785), Octoih (Blaj 1770), Molitfelnic (Bucureşti 1741), Penticostarion (Blaj 1768), Antologhion (Râmnic 1752), Ceaslov (Mânăstirea Neamţ 1835), Strajnic (Blaj 1753), Evanghelie (Blaj 1765), Triodion (Blaj 1771), Euhologhion (Blaj 1752) şi Noul Testament fără Evanghelii (sec. XIX); şi obiecte vechi de cult – sfeşnic de lemn, cruce de lemn şi Serafimii.

Şirul preoţilor: Popa Kostha de Feyerfalva (1459), Penthe Pap (1487), Constantin Bud (1751-1761), Ioaneş Goja din Onceşti (1781), Grigore Lumeiu (1803), Petru Opriş (1827), în 1828 Ioan Goja din Onceşti şi Petru Opriş, iar până în 1835 Georgie Pop, apoi pe rând Goja Ioan, Petru Opriş, Hozsda Timoteu, Baziliu Oniţa în 1837, din 1837 până în 1846 Ioan Opriş, apoi au urmat Mihaiu Marcheş şi Alesandru Man iar din noiembrie 1891 Iosif Fucec Rákoczi, apoi preoţii: Gheorghe Constantin (1932 -1941), Cupcea Victor (1941-1950), Godja Vasile (1955), Goia Gheorghe (1956-1967), Pop Ioan (1970-1974), Ciherean Vasile (1974-1979), Pop Gheorghe (1979-1995), Bota Liviu (1995-prezent).

Cimitirele

Parohia Fereşti are un cimitir în suprafaţă de 8839 mp.

Activităţi culturale şi filantropice în trecut

Nu se cunosc.

Profilul actual al parohiei

Parohia Ortodoxă Română Fereşti are potrivit recensământului din anul 2011 un număr de 367 credincioşi ortodocşi.