Istoricul comunităţii parohiale

Este o localitate a Ţării Lăpuşului, atestata la anul 1584,situată la poalele Munţilor Şatra, în apropierea oraşului Târgu Lăpuş. Situată în partea central sudică a judeţului Maramureş, este centru de comună având în subordine alte trei localităţi: Costeni, Libotin şi Ungureni. Parohia Ortodoxă Cupşeni face parte din Protopopiatul Târgu Lăpuş. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, parohia a fost încadrată Protopopiatului Chiueşti, iar pe parcursul următoarelor două secole a făcut parte pe rând din Protopopiatul Solnoc II şi Cetatea de Piatră. Aşezarea este atestată documentar în 1584 sub denumirea de Kupsafalwa. Tradiţia spune că aşezarea a fost întemeiată de trei fraţi care purtau numele Cupşa, de unde şi numele actual.

Populaţia a evoluat pe parcursul secolelor XVIII-XXI conform datelor următoare: 841 de locuitori în 1850, 1042 în 1910, 962 în 1930 şi 782 în 2011 iar in anul 2025 sunt aproximativ 600 locuitori

Istoricul bisericii parohiale

În localitate există trei biserici: „Sfântul Ilie”, „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, „Naşterea Maicii Domnului”.

Biserica cu hramul „Sfântul Ilie” datează din jurul anului 1600, fiind transportată într-o noapte, spune legenda, din locul numit Grădina lui Partin pe locul de azi”‘, situat pe o înăltime în mijlocul cimitirului. Biserica se evidentiază prin echilibrul proportiilor, prin frumusețea turnului care are clopotnită cu foisor si este decorat cu patru turnulete la baza coifului. Pictura este în parte deteriorată, azi fiind vizibile scene precum jertfa lui Cain şi Abel sau izgonirea din Rai, iar în altar Maica Domnului înconjurată de prooroci şi heruvimi.

Biserica cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” cunoscută de localnici “ bisericuța mică ”, este asezată la marginea drumului principal, biserica este o construcție de dimensiuni mici, fără pridvor,intrarea se face pe la miază-zi și absida altarului poligonală, de aceiași lătime cu naosul.

Forma acoperisului si turlei, cu foisorul înfundat cu scânduri pe verticala,decupat în partea de jos, iar deschizăturile dintre arce sunt acoperite cu un grilaj de lanturi.

Se spune că acecastă bisericuță a fost adusă din satul Peteritea pe la 1847, ca este mai veche.Data construirii bisericii în satul de baștină este anterior anului 1733.

Pictura interioară cuprinde scene biblice precum: ispita lui Adam, alungarea din Rai, înălţarea Sf. Ilie, scara lui Iacov şi fragmente din Apocalipsă.

Biserica cu hramul „Naşterea Maicii Domnului” (L=30m şi l=15m) Ziditu-sa această sfântă biserică în parohia ortodoxă română Cupșeni, județul Someș, eparhia Vadului, Feleacului și Clujului, protopopiatul Lăpuș, în zilele Majestății Sale drept credinciosului Rege al României Mari Carol al II-lea.

Piatra fundamentală s-a pus și sfințit sub cârmuirea arhierească a fericitului în Domnul Episcop Nicolae Ivan al Clujului la 28 Mai 1934 prin delegația protopopului tractual Ștefan Gheție și s-a terminat zidirea sub arhiereasca stăpânire a Presfințitului Episcop Nicolae Colan, a Clujului, care o a și sfințit la 3 Octombrie 1937, fiind Prim Ministru al Guvernului Dl. Gheorghe Tătărescu, Ministru al Cultelor Dl. Alexandru Lapedatu și azi Dl. Victor Iamandi.

Prefect al județului Someș, Dl. Dr. Ioan P. Olteanu, Primar al comunei Grigore Nodiș, Notar comunal Aurel Papiu, primpretor, al plăsii Lapuș Dr. Virgil Todoran, protopop al tractului Lapuș Ștefan Gheție, preot al parohiei Cupșeni eromonahul Inochentie Vasilian, cantor Teodor Cureu, epitrop Nechita Băbuț, Teodor Filip și Ion Filip. Făt Grigore Băbuțiu, care a abzis în 1937 în favoarea lui Ioan Filip lui Todor, dând acestei biserici 15000 lei. Casier al comitetului de edificare Ivan Băbuțiu.
Începând edificarea cu numai 12000 lei numărar, au contribuit credincioșii din Cupșeni cu bani și lucru, ajutați de Guvernul Țării, la propunerea Dlui Constantin Brătianul cu 50000 lei, de județ și comună politică și mulți alți binefăcători la colecta aprobată de Minister, până s-a putut termina și sfințindu-se s-a dat menirii în 3 Octombrie 1937, cu Hramul Sfintei „Nașterei Născătoarei de Dumnezeu„ a cărei rugăciuni pentru noi și pentru toți ctitorii binefăcători și să fie bine primite spre întărirea credinței strămoșești și înflorirea bisericii și a Țării, totdeauna acum și pururea și în veci-vecilor Amin.

Biserica a fost păstorită de următorii preoți: Todoruț Andrei(1947-1948), Man Emil(1948), Petrehuș Corneliu(1949-1952), Buda Alexandru(1952-1957), ierom. Butcure Ilarion(oct.1957), Băbuț Vasile(sept 1958),arhim. Serafim Man(1959-1967)-renovează exteriorul, schimbă acoperișul, se pictează biserica, protopop Ciceu Ioan (1968-1969), Ilieș Gheorghe(1969-1971), Ivasiuc Iosif(1971-1974), Dănuț Ioan(1974), monah Burzo Vasile(1974-1975), Macioca Ioan(1975-1979), Nodiș Samoilă(1980-2020)- a efectuat lucrări de restaurare generală între anii 1981-1999 și sa resfințit această biserică în data de 17 iulie 1988 de către Preasfinția Sa Iustinian Chira Maramureșanul, Episcop al Episcopiei Vadului, Feleacului și Clujului.

S-a pictat între anii 2000-2003 de pictorul Ioan Barna cu sprijinul credincioșilor. În urma unui incendiu in anul 2020 acoperișul intră în reparații sub păstorirea preotului Nodiș Samoilă,care în anul 2020 luna noiembrie iese la pensie, și este instalat în 21 noiembrie 2020, noul preot paroh Oniga Augustin Nicolae care continuă lucrările și activitatea parohiei.

În anul 2020 -S-a pus mochetă în toată biserica cu sprijinul credincioșilor.

În anul 2021- S-au facut bănci în biserică. Deasemenea s-a realizat racordarea la apa și totodată s-au construit grupuri sanitare.S-a finalizat acoperișul și cele două turnulețe ale bisericii de zid „Nașterea Maicii Domnului”, realizându-se automatizarea clopotelor. S-au schimbat ușa de la intrare, de la pod și turn, deasemenea s-a realizat proscomidiarul din lemn sculptat de Mihis Viorel cu spijinul familiilor din străinătate.

În anul 2022- S-a realizat Tronul Arhieresc pentru Sf. Altar de către Mihis Viorel donat de familia Filip, și s-a construit lumânărarul de către protul paroh Oniga Augustin cu ajutorul domnului Filip Nechita și a altor creștini ai parohiei noastre. S-au început lucrările de recondiționare iconostas și refacerea icoanelor din componența iconostasului. Tot în acest an s-a înlocuit sistemul de sonorizare din interior și s-au montat boxe și în exterior; S-a înlocuit scara de acces în pod cu scări în spirală făcând accesul mai ușor pentru credincioși.

În anul 2023- Zidirea Sfintei Mese fiind realizată de pr. Oniga Augustin și donată de familiile Cupșa și Cureu. Organizare Altar și înlocuire pardoseală, refacerea pereților interior imprejurul bisericii cu granit partea de jos sub pictură; înoirea holului din Altar și de la intrare în biserică, recondiționarea camerei de spovedit și casa scării de acces în pod.

În anul 2024- S-a realizat Sfînta Cruce din spatele Sfintei Mese și cea de pe lumânărar care au fost donate de binefăcătorul Cupșa Grigore. Finalizarea și montarea iconostasului realizat de către domnul Mihiș Viorel din localitatea Baba, manopera fiind plătită din donațiile credincioașilor din parohia noastră. Finalizarea și montarea icoanelor în iconostas de către pictor Victoria Grădinar din Cluj Napoca, fiecare icoană fiind donată de una sau mai multe familii. Deasemenea s-au realizat drenaje și captarea apei pluviale, pregătirea terenului pentru turnarea troruarelor în jurul bisericii; S-a amenajat curtea bisericii punându-se borduri și flori;S-a refăcut gardul din fața bisericii și s-au finisat și vopsit anexa bisericii (centrala,lemnărie și grupuri sanitare), și s-au început lucrările la altarul de vară realizându-se în proporție de 80% de către Todoran Simeon, Filip Victor, Cureu Augustin și Filip Gheorghe fii ai satului. Acoperișul Altarului de Vară și Sfânta Cruce fiind realizate de Viorel Marton. Crucea altarului de vară fiind donată de către Podină Cristian.

Toate aceste lucrări au fost realizate cu aprobarea, colabolrarea și implicarea curatorilor: Cureu Gheorghică- Epitrop și Casier, Buda Ioan, Băbuț Nechita, Filip Dorel, Filip Ioan-Liviu, Filip Ioan, Țura Vasile, Dragomir Constantin, Cureu Vasile,Podină Grigore, Butcure Ludovic, Filip Ioan, Filip Ioan-supleant, Cupșa Teodor-făt și Cupșa Samoilă-cântăreț, ajutați de creștinii parohiei noastre și coordonați de protul Paroh Oniga Augustin Nicolae.

În Duminica a XIX-a după Pogorârea Duhului Sfânt (Predica de pe munte. Iubirea vrăjmașilor), la 29 septembrie 2024, s-a sfințit acest Sfânt Locaș, după toată rânduiala Bisericii Ortodoxe, de către Preasfinția Sa TIMOTEI SĂTMĂREANUL, Episcop Vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Cu această ocazie s-au așezat, cu toată evlavia, în Sfânta Masă, sfintele Moaște ale Mucenicilor și Documentul de Sfințire.

Cu prilejul sfințirii Preasfințitul Părinte Timotei Sătmăreanul, a dăruit Bisericii și cel de-al doilea hram, „Sfântul Apostol Andrei”, prăznuit la 30 Noiembrie.

Cimitire

Parohia are patru cimitire: cel de lângă biserica monument istoric „Din Hat”, cimitirul „Lui Leşa”, două cimitire în „Valea Chilati” (unul de prin 1800 şi unul mai nou).

Activităţi culturale şi filantropice în trecut

Date despre existenţa activităţii educative se cunosc din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, fiind menţionată şi prezenţa unei clădiri destinată şcolii (1863). În jurul anilor 1900 şcoala se desfăşura în casa fătului Filip Ioan, iar şcoala actuală a fost construită în 1963.

Dascălii cunoscuţi ai acestei parohii au fost: Ioan Ungur (1873) cu 4 clase normale absolvite, Zorovarel Perhaiţă cu 2 clase gimnaziale, Ioan Cupşa (1882 şi 1883), Ioan Lucian (1884) fostul învăţător din Costeni, Gavriil Nodiş (1885-1887), viitorul preot în Costeni, Savu Tira (1888-1890), Nicolau Man (1891).

Profilul actual al parohiei

În prezent parohia cuprinde aproximativ 600 de enoriaşi (multi sunt in strainatate), preot paroh fiind Oniga Augustin Nicolae , cântăreţ Cupşa Samoila, paraclisier Cupşa Teodor, epitrop Cureu Gheorghica. Programul slujbelor este unul zilnic si o data pe luna Taina SF.Maslu. Duminică, după slujbă se desfăşoară programul catehetic „Hristos împărtăşit copiilor” , si alte activitati cu tinerii. Credincioşii răspund pozitiv la toate colectele naţionale şi locale adresate celor nevoiaşi.

Bibliografie:
1. Hitchins, Keith, Beju, Ioan, Statistica românilor ortodocşi din Transilvania din anul 1766, în Mitropolia Ardealului, XXII, 7-9, 1977.
2. Kádár, József, Szolnok-Dobokavármegye Monographiája, 1901.
3. Man, Grigore, Biserici de lemn din Maramureş, Ed. Proema, Baia Mare, 2005.
4. Recensământul general al populaţiei din 1930, vol. II.
5. Rotariu, Traian, Recensământul din 1850. Transilvania, Editura Staff, 1996.
6. Idem, Recensământul din 1910. Transilvania, Editura Staff, 1999;
7. Suciu, Coriolan, Dicţionar istoric al localităţilor din Transilvania, Ed. Academiei R. S. R..
8. Suciu, Dumitru, Crâmpeie din istoria Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania. Eparhia Sibiului către Protopopiatul Solnoc II – Corespondenţă, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj – Napoca, 2006.
9. Tarnavschi, Bogdana , Biserici de lemn din Ţara Lăpuşului şi Ţara Chioarului, în „Monumente istorice şi de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului”, Cluj-Napoca, 1982.
10.Pr.Oniga Augustin ,,Biserici de lemn din Tara Lapusului’’ Teza de Disertatie,Oradea 2010.