Istoricul comunității parohiale

Parohia Ortodoxă Fericea face parte din Protopopiatul Ortodox Chioar având statutul de parohie din anul 2000 până atunci funcționând ca si filie a Parohiei Ortodoxe Curtuiușu Mare.

Localitatea Fericea este sat aparținător al comunei Valea Chioarului din anul 1950 si este situată în partea de sud-vest a județului Maramureș, având următoarele coordonate geografice: 47 grade, 24 minute și 32 secunde latitudine nordică și 23 grade, 23 minute și 27 secunde longitudine estică făcând parte integrantă din zona etnografică Chioar.

Formele de relief specifice acestei zone sunt culmile și dealurile cu altitudine medie de 300-400 de metri; punctul cel mai înalt al zonei satului este Dealul Prisnel. Satul se află la o altitudine de 290-300 metri.

Așezat in partea de sud-vest a comunei Valea Chioarului, satul Fericea este dominat de Dealul Prisnel (661m) și Dealul Mare.

În anul 1603 satul Fericea făcea parte din cele 14 sate nobiliare din domeniul Chioar având aceeș denumire ca și cea din prezent cu unele modificări de natură fonetică de exempu: 1603- Fericsa, 1733- Felreșa, 1760- Fericse, 1787- Felicianus 1800- Ferice 1850- Feritze

Pe la 1787 Fericea făcea parte din comitatul Solnoc de Mijloc unit cu Crasna și Districtul Chioar, Plasa Șomcuta Mare

Bătrânii  satului spun că în vechime, în locul unde  este așezat astăzi satul nu era nimic, era un loc împădurit cu multă verdeață și stăbătut de mai multe pârâiașe cu apă limpede

În localitatea Arduzel, nu departe de localitate Fericea trăiau familii de români și maghiari dar familiile de maghiari erau majoritare, sosite aici cam la 888-889. Aceste familii de maghiari, cu timpul sau făcut proprieteari pe pământurile localnicilor români și i-au alungat din sat.

Sătenii,văzându-se alungați au luat la pas locurile din prejur iar după multe zile de căutări au hotărât să se așeze pe atualul amplasament al satului unde la ora actuala se află școala.

Sub aspect geografic localitatea este așezată într-o zonă depresionară fiind străbătută de Valea Fericea de la est spre vest, Vale, care se întinde pe întreaga lungime a satului segmentând longitudinal localitatea.

Din punct de vedere climatic satul Fericea se încadrează în zona temperat continentală.

Peisajul de poveste este oferit atât de așezarea în sine a localității fiind înconjurată de păduri de stejar, fag si brad; străjuită de cele două formațiuni geografice dominante  cât si de Biserica așezată pe vârf de deal care veghează întrg satul.

Istoricul bisericii parohiale

Potrivit Sematismelor Clerului Bisericii Greco Catolice de Gherla, Baia Mare și Alba Iulia din anii 1842- 1906 și situației demografice pe perioada 1603-2001 Biseica Ortodoxă a fost prezentă din cele mai vechi timpuri în comunitatea fragedă din Fericea după cum urmează:La 1733 dintr-un total de 13 familii toți erau ortodocși; la 1750 dintr-un total de 65 familii toți erau ortodocși.

Abia din jurul anului 1840 biserica catolică incepe să-și facă simțită prezența in comunitatea din Fericea scindând-o datorită contextului vremii, astfel la anul mai sus amintit, 135 de persoane erau de rit catolic și 150 ortodocși.

Mărturie a vieții religioase este consemnarea în sematismul clerului bisericii greco catolice 1842-1906 a faptului că în 1842 preot era George Achim având si un cantor iar biserica era construită din lemn având hramul Sfântul Ierarh Nicolae.

Numărul mare de credincioși de peste 400, starea materială bună a credincioșilor precum și gradul de uzură ridicat al primei biserici determină credincioșii ca în perioada 1887-1897 să construiască actuala biserică așezată pe locul celei vechi păstrând acelaș hram.

La construcția noii biserici au participat toți credincioșii parohiei  atât cu sume de bani cât si cu muncă concretă.

În perioada 1992-2000 actuala biserică se renovează zidindu-se pereți din cărămidă păstrându-se forma de navă,din vechea biserică sa păstrat turnul din lemn îmbrăcat în șindrilă poziționat în partea de sud a navei a cărui șarpantă este în formă de bulb acoperit cu tablă, este resfințită la 17 septembrie 2000 de către Preasfințitul Părinte Iustin Sigheteanul, arhiereu vicar al Maramuresului si Satmarului.

Pictura bisericii este ortodoxă, în ulei, precum și elementele componente ale acesteia (naos, pronaos, altar)

Potrivit documentelor istorice de-a lungul anilor au slujit mai mulți preoți după cum urmează: Ioan 1733-1760, George Achim 1842-1852, Hossu Ioan 1900-1915, Pintea Valentin 1915-1925, Benea(Cherecheș) 1925-1933, Pod Ioan 1933-1934, Mercea Vasile 1934-1951, Pop Gheorghe 1951-1960, Vasile Indre 1960-1971, Ardelean Ilie 1971-2000, Isa Diu 2000-2014, Lupșe Ionuț 2014-2021 iar din 2021 până în prezent comunitatea este păstorită de Pr. Indre Florin Petrișor Ionuț

Cimitirele

În prezent localitatea dispune de un singur cimitir pe locul numit la Clejă lângă actuala capelă de cimitir.

Activități culturale și filantropice în trecut

Deși populația satului Fericea de-a lungul secolelor a fost mică, totuși în sat a existat un învățător pe nume Elias Aronu care a profesat între 1877-1882.

În perioada interbelică , învățătorul Pop Dariu a întreprins o cercetare privind existența inscripțiilor satmarene.

La Fericea care într-o epocă aparținea comitatului Satu Mare, cercetătorul a descoperit o carte religioasă copiată scrisă de mână in limba română într-un limbaj arhaic, ceea ce denotă, după opinia cercetătorului, o dovadă a vechimii locuirii românilor în acea localitate.

Profilul actual al parohiei

În present Parohia Ortodoxă Fericea însumează 410 credincioși care sunt păstoriți de preotul paroh Indre Florin Petrișor Ionuț, cântăreț al bisericii este Uță Monica și Achim Ioan,  paraclisier  Lar Ioan, iar epitrop Uță Ioan.

Programul liturgic este unul zilnic, în parohie desfășurându-se programul Hristos împărtășit copiilor dar și alte activități catehetice formale și informale credincioșii parohiei fiind deschiși la orice activitate filantropică.

Bibliografie

1. IoanBurde, LudovicaPîrvuși Gheorghe Zah- MonografiasatuluiFericeaJudețulMaramureș, EdituraRomsver, Cluj-Napoca 2002
2. Dariu Pop, Documentesătmărene, înFamilia, nr1, martie 1934, Oradea
3. Sematismul Clerului Bisericii Greco Catolice de Gherla, Baia Mare și Alba Iulia din anii 1842-1906
4. Mihai Pop- Studiu introductiv la albumul lui Francisc Nictor, Arta lemnului în Maramureș
5. I. Balogh, Magyar fatornyok, Budapest, 1935; C. Petranu, Originea turnurilor Bisericilor de lemn din Ardeal în „Închinarea lui Nicolae Iorga”, Cluj, 19331
6. SiematismuluVeneratuluiCler a nouînființateiDiecese Greco-Catolice a Gherlei, 1867
7. Arhivele Episcopiei Ortodoxe Cluj-Napoca, Monografiile localităților
8. Schematismul … Szamosujvariensis, 1894
9. Ștefan Meteș– Cercetări și sentințe judecătorești, privitoare la românii din ținutul Cetății de Piatră (Chioar) în secolul XVII (1661) în Revista arhivelor 7 buc. 1946 pag. 11
10. Șt. Meruțiu, Județe din Ardeal și Maramureș până în Banat. Evoluția teritorială, Institutul de arte Geografice „Ardealul”, Cluj, 1929
11. C-tin și Dinu Giurăscu- Istoria Românilor di cele mai vechi timpuri până astăzi
12. Ricardus Iulianus– Descoperirea Ungariei Mari , 1230, Ed. Popa Liseanu în „Izvoarele istoriei românilor„, vol.II București 1935
13. H.Kiepert- Lehrbuch der alter Geografic
14. T.Nicoară- Orizonturi temorare în satul romanesc din Transilvania, Revista Bistrița, vol.8/1994
15. Suciu Coriolan- Dicționar istoric al localităților din Transilvania, vol.1, Ed. Academiei București, 1967
16. Acad. ȘtefanPașcu– Transilvania, Ed.1990