Comuna Halmeu este așezată în partea de NV a României pe granița cu Ucraina și la opt kilometri de frontiera cu Ungaria, în județul Satu Mare.

În partea de nord este învecinată pe o lungime de cinci kilometri cu Ucraina cu care este și un punct de trecere a frontierei, în partea de est se învecinează cu comuna Turulung, în partea de sud are că limită râul Tur iar în vest se învecinează cu comuna Porumbești.

Denumirea localității: Halmeu, de la Terra Holmy, cum apare în primul document scris se presupune că provine din cuvântul „halom” (halom-ridicătură), și se ajunge prin transformările: Halom-Halmey-Holmi-Halmii-Halmei-Halmeu.

În anul 1218 apare numele localității în REGISTRUM VARADIEN.

Într-un alt document se pomenește că regele Carol al Ungariei trimite, la data de 14 mai 1319 pe Gheorghe, fiul lui Petru din Sasvar pentru cercetare și deosebirea vechilor hotare ale moșiilor magistratului Ioan, fiul lui Toma, aflat în comitatul UGOCSA, pentru a le desparți de jur împrejur de satele regești.

Date precise nu există, dar în secolul al 18- lea, venind dinspre est, pe raza comunei se stabilesc evreii. Este important de menționat prezența lor deoarece aduc schimbări mai ales în viața economică. Practicau meserii de care populația comunei nu se prea ocupa de exemplu comerțul, sunt mici meseriași de toate felurile (pantofari, măcelari,croitori). În vara anului 1944 au fost deportați, astăzi neexistând familii de evrei pe raza comunei.

În secolul al 19-lea și începutul secolului al 20-lea, localitatea Halmeu a fost Centru de Plasă administrativă, fiidu-i arondate 42 de localități, având și judecătorie locală.

Populația românească nu este menționată în referirile existente până la Marea Unire  cu Patria Mamă. Cu toate acestea nu există îndoială în ce privește existența românilor în aceste ținuturi dar cu rezervele și obstacolele acelor vremuri. 

Se știe că Emil Coconeți s-a născut la 3 martie 1897 în Halmeu. Școala medie și dreptul le-a urmat la Debrecen. A obținut doctoratul în Drept constituțional după război la Universitatea din Cluj, în 1922. 

Între 1914-1920 a fost pretor în Seleușul Mare (astăzi Vinogradov, Ucraina), iar din 1920 a devenit pretor la Satu Mare. În intervalul 1923-1924 a fost primar la Baia Sprie, pentru ca apoi să devină prim-notar județean, în perioada 1924-1925. Din 1926 a deținut funcția de șef al Serviciului financiar din cadrul Prefecturii județului Satu Mare. 

Alături de Ioan Conţiu i se datorează introducerea cercetăşiei pe plaiurile sătmărene. A deținut numeroase funcții de conducere și în cadrul unor instituții culturale și sportive.

De asemenea într-un document emis la Alba Iulia – 1 Decembrie 1918, se specifică lista membrilor Marelui Sfat Naţional Român, aleşi de Marea Adunare, din judeţul Satu Mare, și sunt menționați Dr. Ioan Doboşi avocat (din Halmeu), și dr. Sever Pop de Băseşti, avocat în Halmeu.

În anii 1919 se înființează Parohia Ortodoxă iar in anul 1922 Parohia Greco-Catolică ambele de limbă română, fiind susținute material de Statul Român la insistențele credincioșilor a căror număr a sporit și prin funcționarii de la căile ferate, administrația locală, judecătorie, armată.

Parohia ortodoxă a primit clădirea școlii gospodărești unde s-a amenajat o capelă și locuința preotului Constantin Vârlan, oficial primul preot paroh. Pentru susținerea parohiei și a preotului, din rezerva de stat a fost împroprietărită Biserica cu teren agricol.

La data de 2 iulie 1922, a fost sfinţită Capela Ortodoxă. De atunci și până acum hramul bisericii este Sf. Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir.   Sfinţirea capelei, a fost săvârşită de căre Episcopul ROMAN CIOROGARIU al Oradiei.  Acesta, pe drumul de întoarcere spre Oradea, de la Halmeu, s-a oprit în Satu Mare să îl viziteze pe cel cu care colaborase atât de mult pentru realizarea unității neamului românesc şi căștigarea drepturilor poporului român, preotul greco-catolic Vasile Lucaciu, care era spre apusul vieţii sale, vizită consemnată de cronicari și presa vremii.

În anul 1940 în urma dezlipirii Ardealului de la Țara Mamă, Parohia Ortodoxă și-a suspendat activitatea, mare parte a credincioșilor în frunte cu părintele Constantin Vârlan fiind obligați să se refugieze. Toate bunurile au fost expropriate și trecute în proprietatea statului maghiar.

În anul 1944 Parohia Ortodoxă Română își reia activitatea prin revenirea preotului Constantin Vârlan care s-a îngrijit de repararea și revigorarea clădirii redobândite, refacerea pe cât a fost posibil a arhivei și reconstituirea comunității.

În anul 1952 sub presiunea conducerii comuniste se face un schimb de clădiri între Cooperativa de Consum și Biserica Ortodoxă, aprobat și de Episcopia Oradiei cu nr.1487/31.07.1952, prin care se intra în posesia actualei clădiri, schimb inechitabil și dezavantajos pentru Parohia Ortodoxă Halmeu, dar imposibil de refuzat.

Cladirea astfel dobăndită a fost contruită în anul 1913 și a avut destinația de bancă,  aici funcționând “Banca de Păstrare”. Clădirea a fost reparată și parțial amenajată pentru a putea fi folosită ca lăcăș de cult, având inițial un hol central și de o parte și cealaltă birouri. În anul 1965 au fost demolați pereții despărțitori de la ultimele doua încăperi care erau la intrare, mărindu-se spațiul pentru biserică. 

Între anii 1985 și 1989 s-au făcut modificări pentru ca acestă clădire să primească un aspect exterior asemănător unei biserici tradiționale construindu-se un turn și un pridvor și schimbându-se acoperișul din plăci de azbociment cu acoperiș din tablă. De asemenea, la interior s-a modificat tavanul care inițial era drept iar acum este semiboltit. S-au împodobit pereții cu pictură în tehnica fresco, a fost realizat iconostasul sculptat din lemn de stejar cu icoane pictate în ulei. 

În ziua de 13 octombrie 1991, Preasfinţitul Justinian Chira, Episcopul Ortodox al Maramureşului şi Sătmarului a târnosit biserica, punând moaşte de sfinţi în piciorul Sfintei Mese, sfinţind pictura și celelalte lucrări săvârşite. 

La slujbă au fost prezenţi: 

• Pr. Tincu Alexandru, protopop de Satu Mare; 
• Pr. Ciprian Suărăşan, vicar administrativ; 
• Pr. Pintea Gheorghe, parohia Batarci; 
• Pr. Donca Aurel, parohia Valea Seacă; 
• Pr. Demian Ioan, parohia Drăguşeni; 
• Pr. Bura Vasile, parohia Tarna Mare; 
• Pr. Dragomir Gheorghe, parohia Odoreu; 
• Pr. Stark Iosif, parohia Livada; 
• Diac. Tomoioagă Sorin 
• Diac. Cheşei Vasile

Între anii 1992 și 2003 a fost ridicată casa parohială în curtea bisericii și s-au construit anexele gospodarești. Au fost schimbate ferestrele bisericii, fiind montate unele cu tâmplărie şi geam tip termopan, care izolează mult mai bine biserica atât termic cât și fonic.Au fost achiziţionate aparate de aer condiţionat care au funcţie dublă: de a încălzi iarna şi de a răci vara, achiziţionat Sfinte Vase, Sfântul Chivot, Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce pentru binecuvântare, cădelniţe, candele pentru Sfânta Masă şi pentru Icoanele Împărăteşti, toate din metal aurit împodobit cu email, aduse din Grecia prin mijlocirea părintelui Timotei Bel, actualmente Arhiereul vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, care în acea vreme era doctorand al Facultăţii de Teologie Aristotel din Atena. Acoperişul bisericii a fost vopsit periodic pentru a se evita ruginirea lui. Biserica a fost tencuită în exterior iar fundaţia placată cu piatră naturală. Întreaga instalaţie electrică a fost refăcută, acum fiind în sistem trifazic. 

Cimitirul a fost reorganizat, trasându-se drumul de acces pe mijloc iniţial fiind unul lateral. Prunii din cimitir au fost scoşi, astfel încât să se poată organiza mormintele pe rânduri. Din anul 2013, cu binecuvântarea PreaSfințitului Iustin, Episcopul vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului au început lucrările de construcţie a capelei mortuare. Proiectul l-am gândit și realizat împreună cu doamna arhitect Alina Roxana Lazin, de partea de rezistenţă ocupându-se doamna inginer Ileana Lazin. Execuţia s-a efectuat în regie proprie şi lucrările au fost încheiate în trei ani, fără a se face rabat la calitate atât în ceea ce priveşte execuţia, cât și materialele. Acoperişul turnului era iniţial proiectat în şarpantă piramidală dar unul din fiii satului, Luca Simion, având un transport de tablă din titan aurit pentru acoperişul unei biserici din Şimleul Silvaniei, s-a gândit că ar arăta bine şi pe turnul capelei noastre. Aşa am modificat aspectul acoperişului, de pe turn executându-l în formă de clopot. Pereţii au fost împodobiţi cu sfinte icoane litografii. În camera frigorifică am pregătit loc pentru cel mult trei sicrie, aici fiind montat un aparat de aer condiţionat, pentru răcire. Forma capelei este de cruce în treflă, având un acoperiş larg peste o terasă foarte generoasă, amprenta la sol fiind de 275 m². Pentru sfinţirea capelei mortuare ne-am pregătit în mod deosebit, solicitând Preasfinţitului Justin Sigheteanul să vină în mijlocul nostru pentru a săvârşi SfântaLiturghie într-o zi de duminică, după care să sfinţească capela. Acest eveniment a avut loc în data de 6 noiembrie 2016. Cu acest prilej, familia preotului paroh a ridicat o troiţă din lemn sculptat în faţa sfintei biserici. Paradoxal, până în acel moment noi nu aveam o cruce în faţa bisericii, de câte ori am încercat să facem acest lucru apărând diferite piedici. Tot atunci, consilierii parohiali au ridicat o troiţă din granit în faţa capelei mortuare. Cu această ocazie preotului paroh i-a fost conferită distinctia de iconom stavrofor cu dreptul de a purta cruce.

La Sfânta Liturghie au participat: 

• Pr. Feher Mihai, protopop al Protopopiatului Ortodox Oaş; 
• Arhim. Maxim Ghelasie, iconom al mănăstirii Rohia
• Pr. Gheolţan Ioan, parohia Bocicău; 
• Pr. Silaghi Augustin Dorel, parohia Sf. Ap. Petru şi Pavel Satu Mare; 
• Pr. Molnar Ioan, parohia Turţ; 
• Pr. Groza Gabriel, parohia Sf. Nicolae Satu Mare, directorul Liceului Teologic Nicolae Steinhard din Satu Mare; 
• Ierom. Sarca Cleopa,starețul mănăstirii Maica Domnului  Portăriţa, Mujdeni; 
• Pr. Sabău Origen, parohia Apateu, Episcopia Ortodoxă a Ungariei; 
• Pr. Mureşan Sebastian, parohia Comlăuşa; 
• Pr. Oancea Traian, parohia Valea Seacă; 
• Pr. Păcurar Daniel, parohia Tarna Mare; 
• Pr. Bâce Dorin, parohia Şirlău; 
• Pr. Mihalca Găvrilă, parohia Călineşti-Oaş; 
• Arhid. Mihali Adrian; 
• Arhid. Pop Andrei; 
• Arhid. Motogna Nifon; 
• Arhid. Bud Teodosie; 
• Diac. Shurani Horaţiu. 

După 2016, am continuat lucrările de înfrumusețare și sporire a funcționalității bisericii și casei parohiale cu anexa ei. Astfel a fost instalat un sistem de încălzire în pardoseală cu centrală automatizată pe peleți. Au fost schimbate candelabrele cu unele noi lucrate din materiale durabile și de calitate, fabricate în Ucraina la Luțk valoarea lor fiind de 9000 de euro, donație a familiilor Luca Simion și Batin Ionuț. Cu binecuvântarea și îndrumarea Preasfințitului Părintelui nostru Iustin al Maramureșului și Sătmarului, am reclădit Sfânta Masă și s-a făcut reorganizarea Sfântului Altar s-a placate cu granit donat de frații Vasile si Radu Dumitre. Manopera a fost realizată pro bono de Lucuț Adrian. Au fost curățate și reparate icoanele din iconostas și am reparat pictura în locurile unde era afectată de lucrări făcute de a lungul timpului. Am reamenajat intrare laterală și cu binecuvăntarea Preasfințitului Părintelui nostru Iustin al Maramureșului și Sătmarului am construit un lumânărar în exteriorul bisericii. La casa parohială am făcut lucrări de renovare și reorganizare, am sporit spațiul util prin mansardare, am refăcut tot interiorul și exteriorul atât la casa parohială cât și la anexă, s-a pavat curtea casei parohiale.

Toată strădania și osteneala vrednicilor credincioși ai parohiei în frunte cu preotul paroh au fost recunoscute si binecuvântate prin prezenta Preasfințitului Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereul Vicar al Episcopiei Maramureșului si Sătmarului care din încredințarea Preasfințitului Părintelui nostru Iustin al Maramureșului și Sătmarului, a săvârșit slujba de târnosire, la data de 27 august 2023, Duminica a XII-a după Rusalii, cu această ocazie biserica primind al doilea hram, Sfăntul Cuvios Ioan Iacob de la Neamț cu prăznuire la 5 august. 

Soborul preoților slujitori a fost format din: 

• Pr. Malanca Marcel, protopopul Protopopiatului Ortodox Român Oaș,
• Arhim. Maxim Ghelasie, iconom al mănăstirii Rohia,
• Pr. Groza Gabriel, parohia Sf. Nicolae Satu Mare, directorul Liceului Teologic Nicolae Steinhard din Satu Mare,
• Ierom. Sarca Cleopa,starețul mănăstirii Maica Domnului  Portăriţa, Mujdeni, 
• Pr. Feher Mihai, protopop pensionar al Protopopiatului Ortodox Oaş, 
• Pr. Oancea Traian, pensionar,
• Pr. Păcurar Daniel, parohia Tarna Mare, 
• Pr. Mihalca Găvrilă, pensionar,
• Pr.Mureșan Dorin, parohia Valea Seacă,
• Pr.Silaghi Emil, parohia Turț,
• Pr. Bozga  Emil, parohia Drăgușeni,
• Pr. Grec Viorel, parohia Mesteacăn,
• Pr. Maxim Gheorghe, parohia Batarci,
• Pr. Buda Sorin, parohia Bocicău, 
• Arhidiacon Gherasim Nap,
• Arhidiacon Botiș Dumitru,
• Arhidiacon Onuț Păcurar, înconjurați de numeroși credincioși din parohie și invitați.

 La sfârșitul Sfintei Liturghii s-au acordat diplome de merit și recunoștință preotului paroh, Consiliului Parohial, și unor binefăcători.

De-a lungul timpului preoții slujitori ai acestei biserici au fost:

• Pr. Constantin Vârlan 1922-1947
• Pr. Mărieș Tiberiu 1947-1953
• Pr. Gheorghe Pavlov 1963-1965
• Pr. Gheorghe Miclaus 1965-1967
• Pr. Riederer Edmund 1967 (aug-dec) suplinitor
• Pr. Panaitescu Nicolae 1967-1972
• Pr. Ciobanescu Vasile 1972 (ian-iul) suplinitor
• Pr. Dragomir Tudor 1972-1992
• Pr. Dragoș Marius Georgel din 20.03.1993 până în prezent

Credincioșii parohiei sunt urmașii băștinașilor la care s-au adăugat de-a lungul timpului credincioși veniți din Turt, Cămărzana, Bătarci, Comlăusa și alte sate învecinate care s-au mutat în Halmeu în căutarea unui loc de muncă și a unor resurse de supraviețuire mai sigure. O parte dintre ei sunt angajați la firmele de transport pe calea ferată alții au angajamente la firmele de import și transbordare a mărfurilor, în administrație și Poliția de frontieră. Majoritatea însă se ocupă cu agricultura în special cu legumicultura. Din cauza condițiilor materiale precare foarte mulți tineri sunt plecați în străinătate și majoritatea revin doar în scurte vizite, perspectivele de repatriere fiind limitate deoarece și-au întemeiat familii cu care s-au integrat în spațiul unde și-au găsit de muncă. Efectele acestui fenomen se văd în scăderea natalității, împuținarea numărului de cununii săvârșite în parohie, creșterea mediei de vârstă a credincioșilor.

Credincioșii ramași în țară, frecventează Sfânta Biserică, se achită de îndatoririle care le au față de ea, răspund pozitiv la apelurile pentru susținerea ei, se implică în activitățile social filantropice, tinerii și copiii participă la activitățile catehetice, există o bună colaborare între școală și biserică, între cadrele didactice și preotul paroh.