Istoricul comunității parohiale

Parohia Ortodoxă Mesteacăn face parte din Protopopiatul Ortodox Chioar din anul 1994, anterior aparținând județului Sălaj, Protopopiatul Someș.

Satul Mesteacăn este atestat documentar din anul 14241 când primește numele de ,,NYRES”.

În decursul anilor a primit mai multe denumiri: 1470-,,Nyrfalwa”, 1543-,,Kys Nyres”, 1566-,,Kystoro-Kyisnyieres-Kodar”, 1733-,,Mestyaka”, 1750-,,Mesteacăn”, 1760-,,Mesztyeken”, 1800-,,Kys Nyres-Mestecianu”, 1850-,,Mesztekenu”, 1854-,,Kys Nyres-Mesteacăn”, 1900-,,Kys Nyres-Mesteacânu”, 1914-,,Kysnyres-Mesteacăn”, 1921-,,Mesteacăn”.

Aflăm că de la prima atestare documentară, satul Mesteacăn și-a schimbat denumirea de 12 ori.

Populația a variat de la un an la altul iar în dicționarul Transilvaniei din anul 1921 aflăm situația populației din Mesteacăn în felul următor:

In 1733 satul avea 37 de familii, in anul 1750 satul avea 307 locuitori, o biserică, preot și un cantor, in anul 1784 satul avea 126 de case cu 736 de locuitori, in anul 1880 satul avea 746 de locuitori, in anul 1909 satul avea 797 de locuitori, in anul 1921 satul avea 645 de locuitori, in anul 1999 satul avea 402 de locuitori.

Un alt document care atestă existența satului Mesteacăn este monografia2 jud. Solnoc-Doboca scrisă de Kadar Ioszef în anul 1901. Din această monografie aflăm ca în anul 1566 satul avea 26 de familii, cu un preot pe nume Pop Ioaneș și o biserică organizată. Această biserică, ca toate bisericile din acele timpuri a fost construită din lemn,având în loc de fundație bolovani mari ciopliți.

Biserica veche a fost supusă la două incendii, unul în 1601 când generalul Basta a dat foc la toate satele prin care a trecul în urmărirea lui Mihai Viteazul. Al doilea incendiu a fost provocat în anul 1760 de trupele generalului Bukov din porunca împărătesei Maria Tereza prin care toate bisericile și mănăstirile ortodoxe trebuiau distruse. De această dată biserica a ars integral.

Din anul 1760 și până în 1842 creștinii mestecăreni nu au renunțat la credință3 și la toate ierurgiile bisericești. În cei peste 80 de ani, mestecărenii au pus la dispoziție locuințele personale, șurile și alte contrucții improvizate pe care sătenii le foloseau pe post de biserică.

Satul Mesteacăn este așezat din punct de vedere geografic, în unitatea de relief cunoscută sub denumirea de ,,Podișul Someșan” iar înălțimea medie este de 500m. Punctul cel mai înalt al satului ,, Vârful Marginii”- 579m.

Suprafața totală a satului și a terenurilor agricole este de 1078 ha. Adică 13,6% din suprafața comunei Valea Chioarului din care face parte.

Istoricul Bisericii Parohiale

În perioada 1840-1842 s-a ridicat actuala biserică în mijlocul satului prin grija și unitatea credincioșilor4 din sat. Nu se cunoaște cine a donat terenul ci doar preotul care s-a ocupat de lucrări, acesta fiind Dico Ștefan care a slujit între anii 1835-1858.

Preoții 5care au slujit Sfânta Biserică  de la ridicarea ei până în prezent sunt: Dico Ștefan 1835-1858, Pop Ștefan 1858-1861, Cartica Paul 1861-1864, Cardoșin Grigore 1864-1867, Ruscai Vasile 1867-1872, Botha Alexandru 1872-1915, Cotețiu Efrem 1916-1942, Filip Mircea 1942-1982, Tripon Ioan 1982-1991, Derșidan Leontin 1991-2014, Lung Mircea 2014-prezent.

Biserica este construită după un plan tip navă din piatră, iar grosimea pereților este de peste un metru. Biserica are trei clopote iar bătrânii satului au confirmat faptul că sunetul clopotelor din turnul bisericii din Mesteacăn se auzeau până în Dej.

În decursul celor peste 180 de ani, biserica a fost înfrumusețată și împodobită cu pictură de mai multe ori, iar în anul 2005 s-a schimbat iconostasul vechi.

Timp de zece ani parohia Mesteacăn are filie6 biserica din satul Prislop în perioada 1972-19827.

Între anii 2015-2021 sunt realizate importante lucrări interioare și exterioare dintre care amintim: pictarea integrală a bisericii, construirea unui altar de vară și unui lumânărar, pavarea curții bisericii, drenarea bisericii, aducțiunea de apă în curtea bisericii și organizarea Sfântului Altar.

La data de 23 mai 2021 a fost sfințită biserica din Mesteacăn cu hramul Sf. Arh. Mihail și Gavril de către  P.S. Iustin Episcopul Maramureșului și Sătmarului primind al doilea hram8 Înalțarea Domnului.

Cimitirele

Localitatea are trei cimitire: Cimitirul din curtea bisericii, Cimitirul Din Deal, Cimitirul Fogădău.

Profilul actual al parohiei

În prezent Parohia Ortodoxă Mesteacăn însumează 326 de credincioși ce sunt păstoriți de preotul paroh Lung Mircea Vasile, cântăreț al bisericii este Hossu Ioan Ucu, paraclisier Hosu Sorin, iar epitrop Ilieș Ioan. Comunitatea este receptivă la toate tipurile de acțiuni pe care le întreprinde preotul împreună cu Consiliul Parohial.

Din anul 2020 au început lucrările pentru capela de cimitir. Aceasta este spre finalizare, așezată în mijlocul satului pe terenul parohiei.

 Bibliografie

1. Anton Drăgoescu, Istoria României, Transilvania, vol I , Ed. George Barițiu Cluj-Napoca, 1997;
2. Arhivele Episcopiei Ortodoxe Cluj-Napoca Memoriile localităților-1972 fila 34;
3. Aron Petru, Statistica românilor din Transilvania din anul 1750, ed. 1966;
4. Eliade Mircea, Morfologia religiilor, ed. VREMEA, 1991;
5. Ioanichie Bălan, Călăuză Ortodoxă în Biserică, ed. Doxologia, 1992;
6. Ioszef Kadar, Monografia jud. Solonoc-Doboca, vol al V-lea;
7. Vasilescu Emilian, Istoria Religiilor , ed. Didactica și Pedagocica, 1991;
8.  Zah Gheorghe, Viața religioasă a satului Mesteacăn județul Maramureș, Ed. Daco-pres Cluj-Napoca,1996  .